3,930 matches
-
dar, din când în când, zâmbeam cu amărăciune ce naiv sunt: nu s-a găsit în tot Bucureștiul alt rumân care, sprijinit de alții la fel ca el, să-l dea în judecată ? M-am găsit io, din nordul preerii canadiene, să fac ce trebuia făcut de la început de intelectualitatea și scriitorimea liberă acum în țară. Probabil, am minte de naiv și suflet depășit, dacă aștept altceva de la înalta lume a boierilor minții, a Institutului Patapievici și al guvernelor și instituțiilor
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
stat în lagărul de refugiați din Traiskirchen - AUSTRIA, până când CANADA mi-a acceptat cererea de imigrare, dar nu mi-a recunoscut experiența medicală de 17 ani, nici valoarea diplomei de medic. Am luat totul, totul de la început, devenind și medic canadian licențiat cu drept de liberă practică și aici, în CANADA. Pentru prima dată, aici în străinătate, am început să scriu și să fiu publicat în ziarele și revistele românești libere. Cu acest pen name am semnat articole anticomuniste și pronaționale
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
Februarie - 1988 - in Observatorul Munchenez Cine tulbura linistea Transilvaniei - 1990 - Editura Lumina - Oradea Afacerea Holocastului - 1991 - Editura Lumina - Oradea Jurnal pe frunze de artar - 1993 - Editura Lumina - Oradea Note de pe drumurile lumii - 1995 - Editura Lumina - Oradea Coloana Infinita si totemurile canadiene - 1997 - Editura Lumina - Oradea Semnale semenilor mei - 1999 - Editura Lumina - Oradea Vremuri anti - romanesti - 2001 - Editura Aletheia - Bistrita Jurnalul unui medic - primul volum - 2002 - Editura Aletheia - Bistrita Libertatea de a iubi adevarul - 2004 - Editura Aletheia - Bistrita fiecare cu america lui
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
comentarii culese dintr-o publicație electronică apărută în Canada și pe care nepoata mea le-a afișat pe Facebook cu comentariul „Sunt mândră că aparțin unei astfel de țări, așa cum e Canada"*. Aceste imagini însumau câteva secvențe concentrate de spiritualitate canadiană, despre ceea ce este specific canadienilor, pe care și-l doresc să dureze. Este zestrea de suflet a oamenilor obișnuiți care n-au ieșit în evidență prin nimic măreț. Am plecat dintr-o țară în care spiritul balcanic amestecat cu cel
UN GÂND PENTRU CANADA ŞI ROMÂNIA DE ANUL NOU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372837_a_374166]
-
grafitti, inclusiv scris „Arabii să meargă acasă!". Un grup de canadieni au venit să-i ajute la curățenie și când au terminat au pus ei cu un afiș pe care era scris „Aici sunteți acasă". Spiritul de toleranță al populației canadiene este aici atît de grăitor, încât comentarea lui ar face să se dilueze esență. O altă imagine care m-a făcut să simt că emoția mă ridică din scaun se datorează unei întâmplări, pe cât de simplă, pe atât de semnificativă
UN GÂND PENTRU CANADA ŞI ROMÂNIA DE ANUL NOU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372837_a_374166]
-
întâmplări, pe cât de simplă, pe atât de semnificativă. Pe un stadion din Canada, înaintea începerii unui meci de hokey între o echipă americană și una canadiană, în timp ce o solista cântă imnul Americii, s-a defectat microfonul. Spontan, miile de spectatori canadieni au început să cânte la unison... continuând imul american ținând mâna în dreptul inimii, așa cum fac americanii. Un astfel de glas comun s-a auzit într-un autobuz în care voia să urce un ins cu o plancardă pe care era
UN GÂND PENTRU CANADA ŞI ROMÂNIA DE ANUL NOU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372837_a_374166]
-
și multiculturale din Canada și Statele Unite. În mai 2009, am lansat ”Soul Inn”, un album experimental de piese jazz, blues și bossa, o experiență complet nouă care mi-a lărgit perspectiva asupra muzicii clasice nord-americane. Doru IONESCU: Cum e scenă canadiană acustică, eventual cea pop-rock? Dar proiectele românești care o încearcă? Rucsandra Maria ȘĂULEAN: Scenă canadiană este extraordinar de bogată în talent vocal și acustic. Festivalurile de folk și country sunt foarte populare. Rețeaua națională de radio și televiziune CBC promovează
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
experimental de piese jazz, blues și bossa, o experiență complet nouă care mi-a lărgit perspectiva asupra muzicii clasice nord-americane. Doru IONESCU: Cum e scenă canadiană acustică, eventual cea pop-rock? Dar proiectele românești care o încearcă? Rucsandra Maria ȘĂULEAN: Scenă canadiană este extraordinar de bogată în talent vocal și acustic. Festivalurile de folk și country sunt foarte populare. Rețeaua națională de radio și televiziune CBC promovează enorm de mult aceste genuri, ceea ce îmi dă impuls să îmi încerc și eu norocul
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
început, dar prind eu curaj. Proiectele exclusiv românești sunt foarte mici în comparație cu cele ale altor etnii din Canada. Sunt mulți artiști români foarte talentați în lumea jazzului, a muzicii clasice și pop-rock, dar care s-au integrat, firește, în mozaicul canadian, pentru a-și asigura o cariera muzicală de succes. Doru IONESCU: Ceva amănunte despre proiectul actual? Rucsandra Maria ȘĂULEAN: Pe 1 octombrie 2016, Conservatorul Regal din Toronto va găzdui, incepand cu ora 12 EST, un eveniment în cinstea „Zilelor Culturii
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
politicienilor ce vor să conducă omenirea pretutindeni. Sincer nu mă mai interesează democrația nord-americană, și din cei 36 de ani trăiți în America de Nord!!! Rețin cu admirație doar pe Ronald Reagan, ultimul mare președinte american și pe Pierre Trudeau, prim ministru canadian care, împreună cu cabinetul său, a încercat totul pentru canadieni și Canada. Și în vara 2016 am fost în Romania, un bazar, un talcioc de vechituri și lucruri rele în care rumânii, manipulați de precupeți străini, forfotesc dezorientați, înjurând și scuipând
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
noștri sunt mai grozavi; vorbesc și promit a face, dar fac numai pentru ei orice, prin toate mijloacele ilegale. E drept că sistemul sănătății american este complicat, greoi, parazitat și foarte costisitor în comparație cu cel canadian total asigurat pentru toți cetățenii canadieni, introdus de Pierre Trudeau. Donald Trump se angajează să schimbe, să îmbunătățească și să asigure un sistem medical pentru toți americanii. Good luck, Mister President, we keep a finger cross for You! Capitolul 8 - „It is still The Economy, stupid
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
predecesori dar expus în manieră proprie, trompistă (un cocktail din trompetă și Trump) Nu mă pricep nu mă implic, doar îmi aduc aminte de contabila care ne făcea anual income tax-ul. Într-un moment de relaxare. în care criticam taxele canadiene, federale și provinciale, a spus „așa cum unii sparg băncile să ia bani, alții sparg orice cod fiscal să nu dea bani” Mi-a venit în minte acum. Ultimul capitol - „Making America Great Again”. Este laitmotivul fiecărui capitol, refrenul tuturor cuvântărilor
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
din cadrul Aca- demiei de Studii Social-Politice din București. A fondat publicațiile naționale „21 De- cembrie”, „Talk-Show” și Societatea Culturală „Apollon”. Ca membru al Uniunii Scriitorilor din România, al UZPR, Senatului Institutului Na- țional de Rezistență prin Religie din România, Societății Canadiene a Scriitorilor Ro- mâni, Societății Naționale a Cavalerilor de Clio, Președinte executiv al Comitetului Na- țional Român pentru Drepturile Copilului (Convenția ONU), desfășoară o bogată activi- tate în domeniul social și cultural la acestor societăți, fundații și asociații naționale și
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]
-
din cadrul Aca- demiei de Studii Social-Politice din București. A fondat publicațiile naționale „21 De- cembrie”, „Talk-Show” și Societatea Culturală „Apollon”. Ca membru al Uniunii Scriitorilor din România, al UZPR, Senatului Institutului Na- țional de Rezistență prin Religie din România, Societății Canadiene a Scriitorilor Ro- mâni, Societății Naționale a Cavalerilor de Clio, Președinte executiv al Comitetului Na- țional Român pentru Drepturile Copilului (Convenția ONU), desfășoară o bogată activi- tate în domeniul social și cultural la acestor societăți, fundații și asociații naționale și
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]
-
președintelui Carter), scriitorii americani John Gardner și John Cheever, scriitorul francez de origine română Constantin Virgil Gheorghiu, deputatul european Gustav A. Pordea și el tot de origine română, prof. dr. Josif Constantin Drăgan, profesorul Gheorghe Uscătescu din Madrid, diverși miniștri canadieni ai culturii sau ai educației și alte personalități de marcă. Șerban C. Andronescu a fost membru al PEN Club International (Writers in Exil), la o academie de artă belgiană, la o instituție universitară indiană (doctor honoris causa) și la o
REDUTABIL INTELECTUAL SI PATRIOT ROMAN de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344862_a_346191]
-
dar și de cei care vor veni după tine... Mai avea câteva clipe până la începerea conferinței.Tânărul Dio tocmai și-a finalizat operația de conectare-în direct-cu centrul de distribuire a teleconferențiarilor.Îl interesau două teme,prezentate de o tânără canadiană și un bătrân simpatic din America de Sud.Câteva secunde mai târziu află că poate fi conectat oricând cu savantul sud-american,pentru a-i audia argumentele și vedea constatările în ceea ce privește NOILE VALENȚE ALE FRUMOSULUI ÎN PSIHOLOGIA TIMPULUI LIBER. Costel Zăgan Referință Bibliografică
DEŞERTUL DE CATIFEA (16) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345750_a_347079]
-
e să vedem jumătatea plină a paharului, nostalgia își are și ea aura ei, o dulceață și o frumusețe care ne umple sufletul și ne face să oftăm „dureros de dulce”, ca să îl cităm pe marele nostru Eminescu. Din partea Guvernului canadian există o gamă foarte largă de posibilități pentru sprijinirea seniorilor, imposibil de amintit în întregime. Pentru a trăi decent, acesta acordă seniorilor o subvenție după ce au locuit 10 ani pe teritoriul acestei țări, chiar dacă nu au lucrat nici măcar o zi
DE ZIUA CANADEI SENIORII ÎI ADUC CALDE MULŢUMIRI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347413_a_348742]
-
nunțile mai păstrează doar câteva din tradițiile de odinioară. Mă întrebam cum se desfasoara nunțile în Canada, unde mirii sunt, în multe cazuri, din zone îndepărtate ale lumii, cu obiceiuri și religii diferite. Am participat anul acesta la două nunți canadiene. La prima nuntă, mireasa româncă, de religie ortodoxă, s-a căsătorit cu iranian, mahomedan. Au avut nuntă într-un hotel nou din Niagara, o cladire modernă cu vedere la celebra cascadă. La cea de-a doua nuntă, mireasa româncă, de
NUNŢILE CANADIENE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346829_a_348158]
-
nunți n-a fost nicio vorba, niciun gest care să facă trimitere la intimități, la sex sau porno. Frumusețea, curățenia și puritatea lor oglindeau o lume a moralității și a delicateții interioare. Cei care nu au participat la o nuntă canadiană poate își închipuie că mori de plictiseală. Nu-ți dă răgaz muzică, dansul, bunătățile de pe masă. Toasturile și cuvântările au fost un adevărat spectacol plin de umor. Parcă mă găseam în fața televizorului și auzeam pe Toma Caragiu, Vasiliu Birlic, Tamara
NUNŢILE CANADIENE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346829_a_348158]
-
întreținut veselia toată noaptea. Plecând acasă cu florile de pe masă, așa cum este un alt obicei aici, am dus cu noi frumoase amintiri ale nunților canadienene. Elenă BUICĂ Pickering, Toronto, Canada 24 Februarie 2012 (de Dragobete!) Referință Bibliografica: Elenă BUICĂ - NUNȚILE CANADIENE / Elenă Buică : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 420, Anul ÎI, 24 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elenă Buică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
NUNŢILE CANADIENE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346829_a_348158]
-
profit, chiar dacă partenerul e în pericol. Așa s-a întâmplat și cu proiectul de minerit cu cianuri și mina deschisă la Roșia Montană. În momentul de față, acest proiect se află la o răscruce de drumuri. În anul 1997, compania canadiană Gabriel Resources a cumpărat exploatarea subteranelor Roșia Montană. După trei ani de sondări geologice, s-a descoperit că se pot extrage 300 de tone de aur și 1600 de tone de argint prin folosirea de explozivi și cianură. Povestea aurului
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
create. Zilele acestea, chiar a fost realizat un puternic miting de susținere a deschiderii minei de la Roșia Montană. Or, privit din toate punctele de vedere, acest proiect este împotriva intereselor statului, dar, mai ales, dăunător cetățenilor din zonă, deși corporația canadiană susține cu tărie că mineritul nu dăunează mediului. Cu toate acestea, sunt regiuni precum Alaska, Tibet, precum și unele state europene care au oprit astfel de proiecte, tocmai pentru că le distrug trecutul, dar și viitorul. Și România a acceptat un astfel
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
A colaborat la Amfiteatru, Gazeta literară, Luceafărul, Studii teologice, Telegraful român, Vatra (Germania), Revista Scriitorilor Români (Germania), Comuniunea românească (Statele Unite), Drum (Statele Unite), Solia (Statele Unite), Luceafărul (Canada) etc. Editează revista literară „Orpheus” (din 1988), buletinul parohial „Rădăcini” și colecția „Vestitorul român canadian” (Romanian Canadian Herald). Debutează editorial cu volumul de poezii „De unde începe omul” (1970), urmat de „Sub umbra Sfinxului”(1975; în colaborare cu Petru Rezuș), „Constantin Brâncoveanu” (1981), „Melcul” (1981), „Vinerea Mare” (1981), „Agape” (1982; în colaborare cu Nicolae Novac și Florica
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
la Amfiteatru, Gazeta literară, Luceafărul, Studii teologice, Telegraful român, Vatra (Germania), Revista Scriitorilor Români (Germania), Comuniunea românească (Statele Unite), Drum (Statele Unite), Solia (Statele Unite), Luceafărul (Canada) etc. Editează revista literară „Orpheus” (din 1988), buletinul parohial „Rădăcini” și colecția „Vestitorul român canadian” (Romanian Canadian Herald). Debutează editorial cu volumul de poezii „De unde începe omul” (1970), urmat de „Sub umbra Sfinxului”(1975; în colaborare cu Petru Rezuș), „Constantin Brâncoveanu” (1981), „Melcul” (1981), „Vinerea Mare” (1981), „Agape” (1982; în colaborare cu Nicolae Novac și Florica Bațu), „Biserică
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
București, 1970; „Sub umbra Sfinxului”, Kitchener, Ontario, Canada, 1975 (în colaborare cu Petru Rezuș); „Valea nisipu¬lui de aur” (poeme haiku), Kitchener, Ontario, Canada, 1977; • „Urmele” (poeme haiku), Kitchener, Ontario, Canada, 1977; • „Constantin Brâncoveanu” (poem istoric), Kitchener, Ontario, Canada, Romanian Canadian Herald, 1981; • „Melcul” (șase scene în versuri), Kitchener, Ontario, Canada, Romanian Canadian Herald, 1981; • „Agape” (versuri și proză), Kitchener, Ontario, Cana¬da, Romanian Canadian Herald, 1982 (în colaborare cu Nicolae Novac și Florica Bațu; secțiunea semnată de Dumitru Ichim se
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]