2,287 matches
-
în Alpii Bernezi a dus la extinderea stațiunilor de schi locale. Spre deosebire de cantonul Valais, în zona mai pot fi întâlnite localități care nu sunt foarte aglomerate nici măcar în mijlocul sezonului hibernal. Mai cunoscută decât partea alpina este însă acea zonă a cantonului Vaud aflată în imediata apropiere a lacului Léman (lacul Geneva). Aici se află nu numai celebrele orașe Montreux și Vevey, dar și Lausanne, sediul Comitetului Olimpic Internațional . Alpii Bernezi sunt străbătuți la nord de răul Aar și afluentul sau Saane
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
sunt un lanț muntos situat în partea centrală a Alpilor, pe teritoriul Elveției (cantoanele Valais, Ticino și Graubünden) și Italiei (regiunea Piemont). Trecătorile Furka, St. Gotthard și valea Ron-ului superior îi separă de Alpii Bernezi; trecătorea Simplon - de Alpii Pennini; valea Rinului anterior și trecătoarea Oberalp - de Alpii Glarus și trecătoarea Splügen de Alpii
Alpii Lepontini () [Corola-website/Science/299907_a_301236]
-
prescurtat Freiburg i. Br., numit colocvial Freiburg, este un oraș din landul Baden-Württemberg, Germania, în regiunea Breisgau, la marginea vestică a părții de sud a munților Pădurea Neagră. A nu se confundă cu regiunea administrativă germană Freiburg, și nici cu cantonul Freiburg cu capitala să Fribourg (sau, în germană, Freiburg im Üechtland) din Elveția. Orașul din regiunea cu același nume este capitala regiunii Südlicher Oberrhein și a districtului Breisgau-Hochschwarzwald de care este înconjurat aproape în totalitate. Orașele cu care se învecinează
Freiburg im Breisgau () [Corola-website/Science/299918_a_301247]
-
occidentale minore, în urma căreia aproape întreaga Biserică Occidentală a adoptat ritul roman. Una din particularitățile acestui rit, este faptul că postul Paștilor nu începe în Miercurea Cenușii ci în duminica imediat următoare. Prin urmare, în unele locuri (de exemplu în Cantonul Ticino, la Tesserete și Biasca) apare distincția între carnavalul „nou” (cel roman) care se termină cu Lăsata Secului (în italiană: "martedì grasso", iar în franceză: "mardi gras") și carnavalul „vechi” (cel ambrozian), care se termină cu trei zile mai târziu
Ritul latin () [Corola-website/Science/299933_a_301262]
-
este un oraș în Elveția. Situat în cantonul Vaud, pe malul nordic al Lacului Geneva, nu depate de Lausanne, în zona de limba franceză a Elveției. Numele latinesc - Viviscus. A fost menționat pentru prima dată de filozoful și astronomul grec Ptolemeu care i-a dat numele Ouikos. Este
Vevey () [Corola-website/Science/297729_a_299058]
-
(retoromană: "", germană: "Chur", franceză: "Coire", italiană: "Coira") este un oraș în Elveția, capitala Cantonului Grisunilor, reședința districtului Plessur. Cuira se află pe malul drept al Rinului, fiind situată la altitudini între 570-1.800 m deasupra nivelului mării. Numele Cuirei provine din cuvântul latin "curia", care-și are originea în numele celtice mai vechi "kora", "koriace
Cuira () [Corola-website/Science/297728_a_299057]
-
retoromană a fost înlocuită ca limbă oficială cu germana, ținând seama de faptul că germana era deja folosită de către episcopie încă din secolul al IX-lea. În 1803 grișunii au aderat la Confederația Elvețiană, iar Cuira a devenit capitala noului canton. În centrul orașului se află Piața Poștei. La nord-vestul axei principale se află Muzeul Natural, în care se află operele unor artiști din sec. XVIII-XX. La sud-vestul Pieții Poștei se află Piața Fântânii. Orașul istoric / vechi se întinde între Piața
Cuira () [Corola-website/Science/297728_a_299057]
-
se întinde între Piața Poștei, Episcopie și râul Plessur. Clădirea Episcopiei datează din anii 1732-1733. La estul orașului vechi se află Piața Guvernului, cu clădirea guvernului denumită în retoromană "Casa Gri", zidită în 1752. Tot aici se află și biblioteca cantonului, arhiva națională și cancelaria de stat. În Piața Guvernului mai există monumentul Vazerol, reprezentând unirea celor trei regiuni ale cantonului din 1471. La sudul acestei pieți, lângă episcopie, se află catedrala cu hramul sfântului Luciu, în stil roman-gotic, datând din
Cuira () [Corola-website/Science/297728_a_299057]
-
află Piața Guvernului, cu clădirea guvernului denumită în retoromană "Casa Gri", zidită în 1752. Tot aici se află și biblioteca cantonului, arhiva națională și cancelaria de stat. În Piața Guvernului mai există monumentul Vazerol, reprezentând unirea celor trei regiuni ale cantonului din 1471. La sudul acestei pieți, lângă episcopie, se află catedrala cu hramul sfântului Luciu, în stil roman-gotic, datând din secolele XII și XIII. Cuira e un nod de cale ferată important, legând liniile ce vin din nordul confederației, precum și
Cuira () [Corola-website/Science/297728_a_299057]
-
lângă episcopie, se află catedrala cu hramul sfântului Luciu, în stil roman-gotic, datând din secolele XII și XIII. Cuira e un nod de cale ferată important, legând liniile ce vin din nordul confederației, precum și liniile de cale ferată îngustă ale cantonului (Căile Ferate Rețiene). Gara a fost renovată și modernizată în 1992, cuprinzând totodată și autogara. Pagina oficială a orașului
Cuira () [Corola-website/Science/297728_a_299057]
-
, capitală a cantonului elvețian . Este un orășel pitoresc, situat la colțul nord-estic al lacului Zug, la poalele muntelui Zugerberg (1039 m). Are o populație de 25.000 de locuitori (2010), de la 6.508 în 1900, în special vorbitori de germană și romanșă. Regimul
Zug () [Corola-website/Science/297734_a_299063]
-
este un oraș în partea de limbă franceză a Elveției, pe malul Lacului Geneva (în , în ), pe parte opusă cu Évian-les-Bains, Franța și aproximativ 60 km nord-est de Geneva. Este capitala cantonului Vaud. Populația sa din decembrie 2003 era de 126.766 locuitori. Este situat în mijlocul unei regiuni producătoare de vin. Pe malul lacului Geneva, în locul în care se ridică astăzi cartierul Vidy din , celții au întemeiat, cu secole în urmă, o
Lausanne () [Corola-website/Science/297730_a_299059]
-
și-au găsit adăpost mulți refugiați religioși din Franța. Orașul a cunoscut o perioadă de înflorire economică și intelectuală. Seminarul protestant, înființat în anul 1537, a obținut rang de universitate în anul 1890. În 1803, a devenit capitala noului format canton elvețian, Vaud. Până în anul 1800, Lausanne a rămas un oraș cu nu mai mult de 8000 de locuitori. Când a devenit însă capitala nou-înființatului canton Vaud, populația a crescut brusc. În anul 1900, aici trăiau deja aproape 50000 de oameni
Lausanne () [Corola-website/Science/297730_a_299059]
-
a obținut rang de universitate în anul 1890. În 1803, a devenit capitala noului format canton elvețian, Vaud. Până în anul 1800, Lausanne a rămas un oraș cu nu mai mult de 8000 de locuitori. Când a devenit însă capitala nou-înființatului canton Vaud, populația a crescut brusc. În anul 1900, aici trăiau deja aproape 50000 de oameni, iar pragul de 100000 de locuitori a fost depășit în secolul al XX-lea. Orașul Lausannne se află situat pe malul nordic al lacului Geneva
Lausanne () [Corola-website/Science/297730_a_299059]
-
(, ) este un oraș în Elveția centrală, cu o populație de 60.274 locuitori (31 decembrie 2003), capitală a cantonului . Orașul este situat pe malul Lacului celor Patru Cantoane (Lacul Lucerna - "Vierwaldstättersee"). Nu există o atestare documentară a fondării orașului, dar acesta este menționat în 840 sub numele de "Luciaria", nume ce provine de la o mănăstire a Sfântului Leodegar, fondată
Lucerna () [Corola-website/Science/297733_a_299062]
-
(, ) este un oraș în Elveția centrală, cu o populație de 60.274 locuitori (31 decembrie 2003), capitală a cantonului . Orașul este situat pe malul Lacului celor Patru Cantoane (Lacul Lucerna - "Vierwaldstättersee"). Nu există o atestare documentară a fondării orașului, dar acesta este menționat în 840 sub numele de "Luciaria", nume ce provine de la o mănăstire a Sfântului Leodegar, fondată în jurul anului 730. Deschiderea drumului prin Pasul Sankt Gotthard
Lucerna () [Corola-website/Science/297733_a_299062]
-
de autonomie în cadrul Sfântului Imperiu Roman, până la anexarea sa de către Franța, pe 4 ianuarie 1798. Frederic I Barberousse a făcut din Mulhouse un veritabil oraș. În anul 1308, statutul de oraș regal i-a conferit o cvasi-independență. Alianțele sale cu cantoanele elvețiene (Mulhouse obținând statutul de canton aliat în anul 1515) și regatul Franței i-au permis să-și păstreze autonomia și să fie ocolit de conflictele care au trecut Alsacia prin foc și sabie, precum războiul de treizeci de ani
Mulhouse () [Corola-website/Science/297743_a_299072]
-
până la anexarea sa de către Franța, pe 4 ianuarie 1798. Frederic I Barberousse a făcut din Mulhouse un veritabil oraș. În anul 1308, statutul de oraș regal i-a conferit o cvasi-independență. Alianțele sale cu cantoanele elvețiene (Mulhouse obținând statutul de canton aliat în anul 1515) și regatul Franței i-au permis să-și păstreze autonomia și să fie ocolit de conflictele care au trecut Alsacia prin foc și sabie, precum războiul de treizeci de ani. capital grație comerțului său, mână de
Mulhouse () [Corola-website/Science/297743_a_299072]
-
aflate în proprietatea primăriei; primăria a construit aceste locuințe în 2010, în apropierea rampei de gunoi, zona în care Planul Urbanistic General (PUG) nu permite de fapt construcția de locuințe. Destinația inițială a locuințelor modulare era populația strămutata pe str. Cantonului, dar planurile administrației s-au adaptat la valul gigantic de evacuări de pe str. Coastei. „Cantonului” este a patra zona, situată la câteva sute de metri mai departe, chiar lângă o hala dezafectata a CFR și liniile ferate aferente. Începând cu
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
gunoi, zona în care Planul Urbanistic General (PUG) nu permite de fapt construcția de locuințe. Destinația inițială a locuințelor modulare era populația strămutata pe str. Cantonului, dar planurile administrației s-au adaptat la valul gigantic de evacuări de pe str. Coastei. „Cantonului” este a patra zona, situată la câteva sute de metri mai departe, chiar lângă o hala dezafectata a CFR și liniile ferate aferente. Începând cu anul 2000, valuri de evacuați din centrul Clujului, marea majoritate romi, au fost strămutați de către
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
situată la câteva sute de metri mai departe, chiar lângă o hala dezafectata a CFR și liniile ferate aferente. Începând cu anul 2000, valuri de evacuați din centrul Clujului, marea majoritate romi, au fost strămutați de către primărie pe fosta stradă Cantonului din Pată Rât (actuala Calea Dezmirului), ajungând în prezent la peste 150 de gospodării și, cel mai probabil, peste 700 de oameni într-un spațiu extrem de strâmt. Unele familii au fost mutate consecutiv în peste cinci alte locuri din oraș
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
Dezmirului), ajungând în prezent la peste 150 de gospodării și, cel mai probabil, peste 700 de oameni într-un spațiu extrem de strâmt. Unele familii au fost mutate consecutiv în peste cinci alte locuri din oraș înainte de a ajunge pe str. Cantonului. Dar teamă de evacuare persistă și aici, deoarece CFR dorește accesul la linii și, implicit, evacuarea.</p> În toate aceste patru zone, accesul la apă curentă, canalizare, toalete și electricitate, este foarte redus. Formă predominantă a actelor de identificare este
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
uniune de comunități”. </spân></spân><spân style="font-size: medium;">Element marcant al politicilor de dezvoltare, sensul clasic al termenului nu are mult sens în Pată Rât, decat, cel mult, în cazul familiilor evacuate simultan de pe str. Coastei. Cum poate zona Cantonului, cu cele aproximativ 700 de persoane care locuiesc acolo, care este în principal rezultatul unor evacuări succesive din zone diferite ale orașului, să fie o comunitate altfel decât că un rezultat al forțelor externe? Aspectul este, de altfel, formulat clar
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
12/24 aprilie 1867, fiind promulgată de principele Carol în cursul aceleiași luni. Noua stemă cuprindea un scut sfertuit, având reprezentată în cartierele unu și patru, pe fond azur și auriu, acvila cruciată, încoronată și având în partea superioară-stângă a cantonului un soare de aur. În cartierele doi și trei, pe fundal azur și roșu, se regăsea capul de bour cu o stea în cinci colțuri între coarne, însoțită de o semilună la crai nou. Peste cele patru cartiere este suprapus
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
cartierele unu și patru câmp albastru, iar în doi și trei roșu. În cartierul unu este reprezentată acvila de aur, cruciată și încoronată cu același metal, având în gheara stângă sceptrul, iar în cea dreaptă spada. În partea superioară a cantonului, în dreapta se află un soare de aur. În cartierul doi a fost reprezentat un cap de bour având o stea în șase colțuri între coarne și o semilună la crai nou în partea superioară stângă, ambele de aur. În cartierul
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]