2,116 matches
-
pozitive sunt echilibrate de sarcini electrice negative (anioni). În sectorul extracelular principalul anion este clorul, la care se adaugă bicarbonatul, fosfatul, sulfatul, iar în sectorul intracelular principalul anion sunt proteinele. De o parte și de alta a unei membrane (celulare, capilare) suma cationilor trebuie să fie egală cu suma anionilor. Compoziția aproximativă a ionilor în sectorul intracelular, respectiv extracelular este redată în tabelul 2.2.[2]. Un echilibru între suma cationilor și suma anionilor de aceeași parte a unei membrane se
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
un indicator fidel al volumului intravascular. Mai importante sunt urmărirea sa în dinamică, mai ales sub proba terapeutică a repleției volemice, precum și modificările sale în ortostatism (când nu se modifică, volumul circulant este adecvat). e. evaluarea funcției cardiace presiunea în capilarul pulmonar blocat, debitul cardiac. f. efecte asupra perfuziei tisulare creier (nivel de conștiență), rinichi (oliguria, sub 0,5 ml/kg corp/oră), se instalează rapid în prezența hipovolemiei moderate sau severe. 2.1.3.2.2. Evaluarea spațiului interstițial: Sunt
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
cu creșterea presiunii oncotice tisulare) și scăderea presiunii osmotice intracapilare conduc la creșterea presiunii de filtrare eficace la nivel capilar cu apariția edemului și creșterea fluxului limfatic. Acțiunea factorilor chemotactici are drept urmare migrarea leucocitară, acestea marginalizându-se din curentul axial capilar prin diapedeză. Acumularea leucocitelor în focarul inflamator este urmată de creșterea fagocitozei. Aceasta se realizează de către PMN (a căror durată medie de viață este de 1-3 zile) și de macrofage (durata lor medie de viață fiind de luni și chiar
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
cu cristalizoarele dar se utilizează mai mult în biochimie; au proprietăți mecanice deosebite și reduc acțiunea capilară a umezelii condensate. Pâlniile de filtrare sunt utilizate la filtrarea sau transvazarea lichidelor. Se folosesc: pâlnie filtrantă cilindrică, pâlnie tubulară filtrantă, pâlnie cu capilar, pâlnii de separare, pâlnie de siguranță, pâlnie de picurare. Cilindri gradați sunt vase confecționate din sticlă groasă pe care se gradează la exterior diviziuni ce indică volumul în mililitri. La partea superioară este marcată capacitatea totală și temperatura de lucru
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
cu cristalizoarele dar se utilizează mai mult în biochimie; au proprietăți mecanice deosebite și reduc acțiunea capilară a umezelii condensate. Pâlniile de filtrare sunt utilizate la filtrarea sau transvazarea lichidelor. Se folosesc: pâlnie filtrantă cilindrică, pâlnie tubulară filtrantă, pâlnie cu capilar, pâlnii de separare, pâlnie de siguranță, pâlnie de picurare. Cilindri gradați sunt vase confecționate din sticlă groasă pe care se gradează la exterior diviziuni ce indică volumul în mililitri. La partea superioară este marcată capacitatea totală și temperatura de lucru
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
lichidul nu udă peretele tubului (cazul mercurului pe sticlă), atunci tensiunea superficială împinge lichidul în jos în capilară, apărând o depresiune capilară. În primul caz (figura 13.a) forța superficială va fi dată de relația: în care: r = raza tubului capilar; γ = tensiunea superficială, Forța superficială (F) echilibrează greutatea coloanei de lichid, dată de relația: în care: h = înălțimea coloanei de lichid; g = accelerația gravitațională; d = densitatea lichidului; r = raza tubului. Egalând cele două forțe (relațiile 31 și 32) obținem: Și
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
lichidul de cercetat până la umplerea balonașului U și se ajusteaă nivelul în dreptul reperului superior (a). Se lasă lichidul să se scurgă între cele două nivele și se determină numărul de picături care se formează și cad la extremitatea inferioară a capilarului: picătura formată inițial își mărește volumul până la desprinderea acestuia de vârful tubului (figura 35). In acest caz tensiunea superficială (γ) va fi dată de relația (175): m g V gF F r r ργ ⋅ ⋅ ∆ ⋅= ⋅ = ⋅ (175) în care: γ = tensiunea superficială
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
tubului (figura 35). In acest caz tensiunea superficială (γ) va fi dată de relația (175): m g V gF F r r ργ ⋅ ⋅ ∆ ⋅= ⋅ = ⋅ (175) în care: γ = tensiunea superficială (N·m-1); m = masa medie a picăturilor; r = raza tubului capilar; V = volumul mediu al picăturilor; F = factor de corecție (se poate găsi în tabelele de specialitate); ∆ρ = diferența de densitate dintre lichidul care formează picătura și mediul înconjurător. Metoda de determinare a tensiunii superficiale prezentată mai sus implică cunoașterea cu
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
1884), fiind preocupat de curgerea sângelui prin vasele capilare, a studiat curgerea lichidelor prin tuburi, stabilind și o relație ce-i poartă numele (193): în care: V = volumul de lichid care curge prin tubul capilar în timpul t; r = raza tubului capilar; h = lungimea tubului capilar; ∆p = diferența de presiune care provoacă curgerea lichidului, în condiții identice de lucru este proporțională cu densitatea lichidului d; η = vâscozitatea dinamică aparentă sau coeficientul de vâscozitate absolut, care se măsoară în: * poise P ; * centipoise ; * milipoise
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
curgerea sângelui prin vasele capilare, a studiat curgerea lichidelor prin tuburi, stabilind și o relație ce-i poartă numele (193): în care: V = volumul de lichid care curge prin tubul capilar în timpul t; r = raza tubului capilar; h = lungimea tubului capilar; ∆p = diferența de presiune care provoacă curgerea lichidului, în condiții identice de lucru este proporțională cu densitatea lichidului d; η = vâscozitatea dinamică aparentă sau coeficientul de vâscozitate absolut, care se măsoară în: * poise P ; * centipoise ; * milipoise Din relația (193) coeficientul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
distribuție staționară (independentă de timp). Aceasta se întâmplă când viteza de curgere este mică. La viteze mari, curgerea devine turbulentă, apar vârtejuri și legea lui Poiseuille nu se mai aplică. Deseori, este dificil să se cunoască raza și lungimea tubului capilar; în acest caz, se determină coeficientul de vâscozitate η al unui lichid, folosind un lichid etalon, căruia i se cunoaște coeficientul de vâscozitate (ηo). În tabelul din anexa 13 sunt prezentate valorile vâscozității dinamice (η) ale unor lichide de referință
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
lichide de referință la diferite temperaturi. Se procedează astfel: se lasă să se scurgă printr-un tub capilar un volum (V) din lichidul de vâscozitate necunoscută (η), cronometrându-se timpul (t) de scurgere; apoi se lasă să se scurgă prin capilar și un volum egal (V) din lichidul etalon și se cronometrează timpul (to) de scurgere al acestuia. Se înlocuiesc datele pentru cele două lichide în relația (194) și se împart membru cu membru. După simplificare se obține: dar: unde: d
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
lichidului de cercetat; do = densitatea lichidului etalon. Relația (195) devine (197): Relația (197) stă la baza determinării vâscozității lichidului de cercetat, în cazul în care se cunoaște vâscozitatea (ηo) a unui lichid etalon, densitatea și timpul de scurgere prin același capilar al aceluiași volum din ambele lichide. În cazul soluțiilor se utilizează și alte tipuri de vâscozitate: * vâscozitate relativă solutierel solvent * vâscozitate specifică 1 1solutie solvent solutiesp rel solvent solvent * vâscozitatea redusă unde c = concentrația soluției (exprimată în g substanță/100
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
sistemului MARS are scopul de a stabiliza funcția hepatică permițând regenerarea hepatocitului. Principiul sistemului MARS Sângele pacientului intră În contact cu o soluție de albumină umană 20% prin intermediul unei membrane semipermeabile cu grosime de 100 nm, situată la nivelul unor capilare asemănătoare celor folosite În hemodializă. Toxinele legate de proteinele plasmatice sunt transferate În sensul gradientului de concentrație existent Între compartimentul sanguin și soluția de albumină. Circuitul secundar conține un filtru obișnuit de hemodializă, un cartuș de cărbune activat și o
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
grupele de sânge (OI, AII, BIII, ABIV) și transfuzia, deschizând o nouă eră în tratamentul hemoragiilor. 11.1.1. CLASIFICARE 1. După tipul vasului: arteriale, cu caracter pulsatil, sânge roșu, în cantitate mare; venoase, cu caracter continuu, sânge roșu închis; capilar, aspect difuz, în suprafață, cu sânge roșu, pe mucoase sau deperitonizări,mixte, îmbrăcând aspectele intricate ale tipurilor de mai sus. 2. După momentul apariției sau succesiunea în timp: sângerare primitivă imediat după un traumatism; sângerare secundară la distanță de traumatism
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
aceste sectoare este dată de concentrația de proteine (6-8g% în plasmă și 0,3-0,5% în lichidul interstițial). Forța de filtrare trans-capilară a presiunii hidrostatice este eficientă până în momentul în care aceasta devine cel puțin egală cu presiunea coloid-osmotică din capilare. Hipovolemia acută determinată de hemoragie, este urmată de scăderea presiunii arteriale și implicit, de cea a presiunii hidrostatice de filtrare. Ca urmare, gradientul presional dintre presiunea hidrostatică și cea coloid-osmotică scade, iar forța de resorbție se intensifică. Prin acest mecanism
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
este urmată de scăderea presiunii arteriale și implicit, de cea a presiunii hidrostatice de filtrare. Ca urmare, gradientul presional dintre presiunea hidrostatică și cea coloid-osmotică scade, iar forța de resorbție se intensifică. Prin acest mecanism se deplasează lichidul interstițial în capilare într-o cantitate mai mare. În teritoriile excluse, metabolismul celular se desfășoară în condiții de anoxie și hipercapnie, iar în spațiul extracelular se acumulează metaboliți intermediari. Accentuarea tulburărilor metabolice în teritoriile excluse circulator și menținerea fluxului limfatic reprezintă una din
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
posterioară, rezultând o acțiune vasoconstrictoare splanhnică și o creștere a reabsorbției de apă la nivelul tubilor contorți distali. 11.2.1.1.4. Mobilizarea sângelui din organele de depozit Normal, la un adult, sângele este repartizat astfel: 300 ml în capilare, 2200 ml în vene, 250 ml în inimă, 1200 ml în circulația pulmonară, 550 ml în ficat și splină. Această veritabilă „autotransfuzie” se realizează în principal prin contracția splinei, fapt ce mobilizează cca. 100-250 ml de sânge. 11.2.1
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
responsabili de ischemia progresivă din arsură. Au găsit nivele mari de PGE2, PGF2, TxB2. 16.2.3. RASPUNSUL VASCULAR LA INCALZIRE Imediat după încălzire, efectul frigului scade, dar după câteva minute staza vasculară determină agregarea plachetelor, eritrocitelor și fibrinei, ocluzionând capilarele și venulele cu apariția de microtrombi care se adună retrograd în arteriole. Staza completă ireversibilă începe după două ore sau mai puțin, cu edem și extravazare în spațiul perivascular. 16.3. CLASIFICARE Gradul I: eritem și edem localizat, senzație de
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
germeni microbieni de 138 la nivelul unei plăgi a tegumentelor sau mucoaselor sau în urma unui proces inflamator persistent (furuncul, abces). Clasificare. În funcție de localizarea procesului inflamator, deosebim două forme de limfangită: a. Limfangita reticulară, când sunt interesate vasele mici din piele (capilare, limfatice), manifestându-se în jurul focarului inflamator sub formă de linii fine roșii la suprafața pielii, care se contopesc alcătuind o zonă intens hiperemică și edem discret. La compresiunea digitală, roșeața dispare. b. Limfangita tronculară, în care sunt afectate vasele mari
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
picnometrului, un vas de sticlă cu volum exact determinat. Mod de lucru Se cântărește picnometrul perfect curat și uscat la balanța analitică și se notează masa m 1 . Se umple picnometrul cu lichid de măsurat iar prin fixarea capacului cu capilar se ajustează volumul la valoarea exact cunoscută. Se șterge cu atenție picnometru plin până când este uscat la exterior și se cântărește din nou la balanța analitică, notându-se masa m 2 . Prin diferență între cele două valori dse determină masa
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
apă și gumă arabică sau gelatină) la aceiași temperatură. Vâscozitatea mediilor de dispersie se poate determina cu ajutorul viscozimetrului Ostwald iar densitatea mediilor cu ajutorul picnometrului. Determinarea vâscozității cu vâscozimetrul Ostwald se realizează măsurând timpul în care lichidul de analizat curge prin capilar față de timpul în care curge etalonul de viscozitate cunoscută. Picnometrul (de la grecescul Puknos = dens) este un dispozitiv compus dintr-un balon la care este atașat un dop din sticlă cu un orificiu (un capilar) prin care este eliberat surplusul de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
care lichidul de analizat curge prin capilar față de timpul în care curge etalonul de viscozitate cunoscută. Picnometrul (de la grecescul Puknos = dens) este un dispozitiv compus dintr-un balon la care este atașat un dop din sticlă cu un orificiu (un capilar) prin care este eliberat surplusul de lichid, astfel încât se poat edetermina cu acuratețe volumul acestuia. Densitatea se determină cântărind un lichid de volum exact din picnometru. Materiale și ustensile 1. Vâscozimetru Ostwald; 2. Picnometru; 3. Termostat; 4. Termometru; 5. Cronometru
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
ca aerul poluat și iritația mecanică prin tuse sau râs, se comportă ca iritanți care declanșează bronhoconstricția reflexă pe calea nervului vag. În astmul alergic, mediatorii chimici acționează direct asupra musculaturii netede a bronhiilor, asupra glandelor mucoase și a endoteliilor capilarelor bronșice, producând obstrucția cu precădere a bronhiilor mici. Mediatorii chimici, în acest tip de astm, pot acționa și indirect printr-un mecanism reflex, producând și obstrucția bronhiilor mai mari. În astmul infecțios, la obstrucția bronșică participă atât reacții iritativ inflamatoare
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
fibroblastelor; și - stadiul de cicatrizare. În același an, 1992, Méot F. și Bonnet J.M. au deosebit: - Stadiul inițial, caracterizat prin agresarea unui organ sau a unui țesut de către agenții inflamatori, în care se produc leziuni vasculare și tisulare (rupturi de capilare, distrugeri de celule și fibre de colagena care, MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 51 durează de la câteva minute la câteva ore. Elementul esențial al acestui stadiu este alterarea membranelor celulare și declanșarea unei perioade de biosinteza activă de mediatori, molecule biologic - active
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]