1,594 matches
-
că inflația, precum și deprecierea monedei naționale, au fost instrumente importante de subvenționare a capitaliștilor români. Inflația contribuia la ștergerea datoriilor - cu excepția celor externe, care erau sursă de finanțare a capitalului străin -, iar deprecierea monedei naționale la stimularea exporturilor, dominate de capitaliștii români, și la scăderea profitabilității importurilor, dominate de capitalul străin. Macrostabilizarea, începută în 2000 și, după zece ani de eșecuri, realizată rapid în numai cinci ani, a inversat „foarfecele pieței” în defavoarea capitalului național și în favoarea celui străin. Scăderea rapidă a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
după zece ani de eșecuri, realizată rapid în numai cinci ani, a inversat „foarfecele pieței” în defavoarea capitalului național și în favoarea celui străin. Scăderea rapidă a inflației la o valoare scrisă cu o singură cifră în 2004 i-a adus pe capitaliștii români în fața necesității de a-și plăti datoriile la o valoare mult mai apropiată de cea reală. Invers, după mai bine de un deceniu de depreciere rapidă, moneda românească începe să se aprecieze în raport cu cele occidentale, facilitând importurile, al căror
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
creștere. Unele timide politici guvernamentale destinate stopării acestui proces sunt contracarate cu succes de cea mai interesantă nouă alianță apărută în arena politică - cea dintre capitalul european și populație. La sfârșitul lui 2004 și în prima jumătate a lui 2005, capitaliștii români sunt în reflux rapid. Atacați politic prin campania anticorupție, lipsiți de sprijinul indispensabil al statului, privați de surse de finanțare, împinși spre o piață - piața unică europeană - pe care nu pot decât să piardă, și divizați în grupări rivale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de propriile conflicte interne. Ultima lor resursă este politica și ultima zvâcnire are loc cu prilejul alegerilor din 2004. Împotriva voinței sale, guvernarea PSD din 2001-2004 s-a transformat - sub presiune politică occidentală - din guvernarea cea mai orientată spre susținerea capitaliștilor autohtoni în guvernarea care a fost nevoită să acționeze cel mai dur împotriva lor. După ce, în primii doi ani de zile, guvernul PSD s-a străduit să ofere scutiri de taxe și datorii, subvenții ale prețurilor, contracte guvernamentale prioritare, acces
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
petrolieră și energetică. Victoria politică a Alianței D.A. ca urmare a alegerilor din 2004 este ultima reacție a capitalului național. Succesul electoral al Alianței D.A. se bazează pe temele clasice ale integrării europene, dar valorificarea lui are ca obiectiv susținerea capitaliștilor autohtoni. Guvernarea Alianței încearcă să se delimiteze - pe cât este ideologic posibil - de integrarea europeană, căreia îi opune o „integrare tip NATO”, dominată de componenta politică și internațională și relativ indiferentă față de cea socială și economică. Mai mult, încearcă să se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tip NATO”, dominată de componenta politică și internațională și relativ indiferentă față de cea socială și economică. Mai mult, încearcă să se elibereze de presiunea instituțiilor financiare internaționale și renunță la acordul cu FMI. Și încearcă, pe cât posibil, să protejeze interesele capitaliștilor autohtoni, dacă nu ale tuturor, măcar ale celor care îi sunt apropiați politic și personal. Însă perspectivele unei asemenea politici sunt pesimiste. Globalizarea, în forma expansiunii capitalului occidental către și prin România, nu poate fi înfrântă de capitaliști de mărime
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
protejeze interesele capitaliștilor autohtoni, dacă nu ale tuturor, măcar ale celor care îi sunt apropiați politic și personal. Însă perspectivele unei asemenea politici sunt pesimiste. Globalizarea, în forma expansiunii capitalului occidental către și prin România, nu poate fi înfrântă de capitaliști de mărime mică și medie, construiți în mai puțin de un deceniu de clasa politică românească. În anii care vin, România va fi acoperită de val și va deveni una dintre societățile capitaliste, dar „fără capitaliști” ale Europei foste comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
poate fi înfrântă de capitaliști de mărime mică și medie, construiți în mai puțin de un deceniu de clasa politică românească. În anii care vin, România va fi acoperită de val și va deveni una dintre societățile capitaliste, dar „fără capitaliști” ale Europei foste comuniste. Iar structura socială actuală a societății românești se va reorganiza. Bibliografie Albert, Michel, 1994, Capitalism contra capitalism, Editura Humanitas, București. Bichi, C.; Drăgulin, I.; Spiridon, M., 2003, „Sistemul bancar: dinamica reformei, slăbiciuni și provocări”, în L.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Washington, DC. Dobb, Maurice, 1973, Theories of value and distribution since Adam Smith: Ideology and economic theory, Cambridge University Press, Londra. EBRD, 2000, Transition Report 2000: Employment, Skills in Transition, Londra. Eyal, G.; Szeleny, I.; Townsley, E., 2001, Capitalism fără capitaliști. Noua elită conducătoare din Europa de Est, Editura Omega, București. Frydman, Roman; Rapaczinski, Andrej; Earl, John S., 1993, The Privatization Process in Central Europe, CEU Press, Budapesta, Londra, New York. Gorbaciov, Mihail, 1994, Memorii, Editura Nemira, București. Guvernul României, 2004, România în anul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Introduction”, în Ronald Inglehart, Miguel Basanez, Jaime Diez-Medrano, Loek Halman, Ruud Lijkx (coord.), Human Beliefs and Values: A Cross-cultural Sourcebook based on 1999-2000 Values Survey, Siglo XXI Editores, Mexico City. Korpi, Walter, 1980, „Social Policy and Distributional Conflict in the Capitalist Democracies: A Preliminary Comparative Framework”, West European Politics, vol. 3 (1), pp. 296-316. Krisch, Henry, 1982, „Political Legitimation in the German Democratic Republic”, în T.H. Rigby, Ferenc Feher (coord.), Political Legitimation in Communist States (pp. 101-115), Macmillan Press in association
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
94, pp. S94-S120. Coleman, James, 1990, Foundations of Social Theory, Harvard University Press, Cambridge, Mass. Collier, Paul, 1998, „Social Capital and Poverty”, Social Capital Initiative, working paper nr. 4, World Bank. Eyal, Gil; Szelenyi, Ivan; Townsley, Peter, 2001, Capitalism fără capitaliști. Noua elită conducătoare din Europa de Est, Editura Omega, București. Foucault, Michel, 1991, „Governmentality”, în Graham Burchell, Colin Gordon, Peter Miller (coord.), The Foucault Effect: Studies in Governmentality with Two Lectures by and an Interview with Michel Foucault (pp. 87-104), Harvester Wheatsheaf
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fel o productivitate mai crescută, căci abilitățile practice se învață în mod direct la locul de muncă, și nu în școală. Un pas înainte în perspectiva conflictualistă, mai radical, îl fac Bowless și Gintis în celebra lor lucrare Schooling in capitalist America. Principala lor afirmație este că supraeducarea, caracteristică sistemului american și celor occidentale, este dictată de interesele capitaliștilor de a-și crea o „armată de rezervă”, un contigent de forță de muncă înalt calificată, mult mai numeros decât nevoile pieței
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu în școală. Un pas înainte în perspectiva conflictualistă, mai radical, îl fac Bowless și Gintis în celebra lor lucrare Schooling in capitalist America. Principala lor afirmație este că supraeducarea, caracteristică sistemului american și celor occidentale, este dictată de interesele capitaliștilor de a-și crea o „armată de rezervă”, un contigent de forță de muncă înalt calificată, mult mai numeros decât nevoile pieței. Motivul creării acestei armate de rezervă ar fi declanșarea unei competiții acerbe pentru obținerea unui loc de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al., 1993). Cum a fost cel al tutunului, prin care Guvernul a intenționat să oblige toți producătorii de tutun să își achiziționeze o parte a materiei prime de la Compania Națională a Tutunului, privatizată în folosul unuia dintre cei mai semnificativi capitaliști români. Măsura a fost înlăturată după numai câteva luni la presiunea politică a companiilor internaționale producătoare de tutun. Dialogul este real, însă trebuie ținut cont de faptul că orice instituție, inclusiv Banca Mondială, e compusă din mai multe orientări, tendințe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economică a început a fi ocupat în special de minoritari și străini. Este de reținut de asemenea presiunea capitalului german, care caută plasamente și investiții în întreprinderile române. Acest fapt, în parte nedorit de guvernul german, se datorește și tendinței capitaliștilor germani de a-și plasa o parte din disponibilități peste granițele Reichului, în valori reale, scăpându-le de contribuțiile de război. 4/. Evreii au început să caute și să obțină protecția autorităților militare și economice germane, spre a scăpa de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
criticat. Dar Pătrășcanu a continuat să se opună influenței sovietice asupra României. Cu toate acestea, în februarie, cel mai bun prieten al său, Teohari Georgescu, l-a denunțat ca fiind un "menșevic care se înhăitase cu criminalii de război și capitaliștii". Gheorghiu-Dej considera îndreptățită demiterea lui Pătrășcanu, care devenise, după părerea sa, "o victimă a ideologiei burgheze" și "se îndepărtase de mase"415. Funcția de ministru al Justiției fusese preluată de către Avram Bunaciu, un comunist "fanatic"416. Această epurare, la care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
noi, cei ce suntem ereticii religiei patriotice" (Hervé, 1905, f.p.). Patria obiectul de venerație al bunilor patrioți nu este decât o "monstruoasă inegalitate socială, o monstruoasă exploatare a omului de către om" (ibidem). Nu există decât două patrii pe lume: patria capitaliștilor, a burgheziei și a privilegiaților sorții, cei care se delectează într-un continuu banchet al vieții, și patria proletarilor, a exploataților și a dezmoșteniților (Hervé, 1910, p. 116). Clasa privilegiată are toate motivele din lume pentru a fi patrioți, ținând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru libertate și independență națională și care să slujească la educarea maselor în spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar" (Roller, 1952, p. 6). Libertatea națională are aici o semantică economică, "independența națională" echivalând cu eliberarea de exploatarea financiară a capitaliștilor occidentali. În acest registru, retragerea aureliană este recodată în memoria oficială ca un moment liberator. Schimbarea de optică semantică se reflectă univoc și în etichetele lingvistice elaborate pentru a face referire la acest eveniment: dacă în lungul secol al naționalismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
soteriologia comunistă. Salvarea colectivă preia un pronunțat caracter de clasă, fiind realizată acum de mișcarea muncitorească împotriva exploatării capitaliste. Strâns corelată cu această doctrină comunistă a salvării este martirologia partidului comunist, care înglobează totalitatea sacrificiilor muncitorești în luptele contra exploatatorilor capitaliști și a suferințelor proletare aduse de persecutările și represiunile claselor dominante. Mișcarea muncitorească și zbaterile acesteia în numele idealului dreptății sociale sunt așezate în prelungirea "luptei de veacuri a poporului [român] împotriva exploatării" (Roller, 1952, p. 6). Înlocuind ideea națională ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]