20,388 matches
-
de oraș, care aduce mizerie și praf de pe șantierele menite să îndepărteze ultimele ruine și să facă Viena mai frumoasă. O lumină blândă își face apariția și dă de veste că va fi o primăvară blândă și timpurie. Lumina asta, caracteristică acestui vechi cartier vienez, nu lasă nimic necercetat, fără a da la iveală însă nimic care să merite o atenție specială. Aerul e uscat, iar câteodată plutesc în el așchii de sticlă, insecte și germeni de gripă. Fete cu fustițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
În podul fiecărei palme. Este amară, se strâmbă Akemi Înghițind, prima, o pastilă. Ce e chestia asta? Nu simt nimic... declară Akemi sub un val de lumină. Între timp părăsiserăm restaurantul unguresc și intrasem Într-un bar, decorat În stilul caracteristic al Coastei de Vest a Statelor Unite, unde lumina neoanelor pâlpâind neîncetat Îți diviza fața În două jumătăți: una verde și una roz. Nici eu nu simțeam nimic. Nici cel mai mic efect. În cele din urmă găsiserăm o cameră cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
-l văzusem clar În New York, acum Îmi apărea Încețoșat, acoperit de umbre, În mijlocul camerei dezolante, și eram incapabil să-l recunosc. La fel și Noriko, și femeia măritată, și tânăra; mi le imaginam cu trupurile lor goale și cu mișcările caracteristice fiecăreia, cât se poate de obscene, cu vulvele șiroind, dar nu puteam să le disting fețele. Ca și cum ar fi fost Încadrate doar de la umeri În jos, sau ca și cum chipurile lor ar fi fost imposibil de surprins Într-o imagine. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
oricum, nu prea cred că tocmai dumneata, dintre toți oamenii, ai nevoie de o lecție practică de putere. Doar că țin foarte mult la punctualitate. La regi se zice că e o virtute, dar la un polițist este doar semnul caracteristic al eficienței administrative. La urma urmei, dacă Führer-ul poate face trenurile să meargă la timp, m-am gândit că eu trebuie cel puțin să fiu capabil să mă asigur că vreo câțiva preoți sunt lichidați la ora stabilită. Așadar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
care ai menționat-o, Heydrich? — Am spus nebun. Exact asta am vrut să spun. Normal că nu este nimeni aici care ar fi putut să se lase păcălit de o înșelătorie atât de ridicolă ca asta a lor. Totuși, este caracteristic pentru cei care sunt nebuni să creadă că sunt îndreptățiți să facă lucrurile pe care le fac. Scoase de sub teancul său de hârțoage dosarul care conținea fișa medicală a lui Weisthor și i-l puse în față lui Himmler: — Aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
o pozitivitate. Distrugerea dorințelor nu constituie un mod de a crea plăcere - altfel, Platon și creștinii ar aparține și ei hedonismului! în schimb, a fi disponibil pentru prezent și a-i cere tot atâtea ocazii active de a cunoaște semnele caracteristice ale plăcerii - voluptatea care-ți gâdilă într-un mod agreabil simțurile, ca să vorbim precum Cicero -, iată o posibilă definiție a hedonismului. Pura prezență disponibilă în lume, capacitatea de a resimți voluptăți și bucurii, adeziunea la real sunt tot atâtea moduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cu poftă. — Și - spuse comandantul răscolind cu atenție prin farfurie - pe ce bază e făcută? — Cum pe ce bază? spuse ușor contrariată tânăra. Pe bază de rețetă. Comandantul Aciobăniței mai învârti de vreo două-trei ori prin farfurie, căutând un semn caracteristic, vreun morcov, o legumă recognoscibilă, ceva. — Dar rețeta propriu-zisă - întrebă el - pe ce se bazează în principiu? La auzul acestor cuvinte, lingurile câtorva mediocri care erau așezați în apropierea pământenilor încremeniră în aer. Tânăra comeseană de vizavi, fără să ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
aurore ce-ncarcă pădurile acestea" ("aurores ă qui î chargent ces forêts"), aceste "flori de apă drept pahare" ("fleurs d'eau pour verres"), decât la extinderea realului până la ceva mai semnificativ, prin absorbirea stărilor sau a ființelor imaginare? În neîmplinirea caracteristică a acestor existențe chiar, se cuvine să vedem rezultatul unei uimitoare metode savante. La fel, geometrul, în cursul investigărilor lui, se-ndreaptă instinctiv către punctele singulare ale curbelor particulare pentru a deduce din ele adevăruri care-l informează tocmai asupra
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dar cu o înfățișare modificată mereu de timp. Universul literar, 8 ianuarie 1928 WILHELM BLASCHKE Matematicile nu sunt acea construcție monotonă, răsfrângere a unui spirit identic lui însuși, din care diferențele de rasă ale diverșilor fabricatori și orice altă notă caracteristică se exclude ori anulează. Această părere răspândită printre profani e greșită. Rigoarea demonstrației matematice lasă joc liber unui mod personal de a se dirigea printre făpturile raționale, pe care, de altfel, spiritul însuși le evocă. Avem bucuria de a găzdui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
punctele de plecare, pentru Galois, în constituirea teoriei sale. Să adăugăm că metoda de rezolvare din Disquisitiones (aceea a perioadelor lui Gauss) nu este epuizată de teoria lui Galois, a rezolvării ecuațiilor prin radicali. Într-adevăr, gândită în cadrul corpurilor de caracteristică nenulă, ea reprezintă primul exemplu de reducere a rezolvării unei ecuații la un șir de rezolvente normale de grup simplu, care nu sunt obligatoriu ecuații de diviziune circulară. Metoda lui Gauss se integrează, mai degrabă, în forma generală a teoriei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și, deci, spre expresia indirectă și simbolică. Procedeul nu e nou; în stare latentă, el e la baza multor creațiuni poetice. Și simboliștii l-au folosit uneori ca un factor de sugestiune; simbolul nu trebuie însă privit ca un element caracteristic al simbolismului. În urma procesului natural de intelectualizare și de științism al epocii noastre s-ar putea întîmpla ca, sărăcit în izvoarele sale, lirismul să invadeze în domeniile speculației intelectuale, aducând motive noi de inspirație. Omul de știință ce se scoboară
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
al poeziei lui Leconte de Lisle; sub forma ei, geologică aproape, se frământă un suflet înflăcărat, lavă incandescentă, care din nostalgia sferelor senine își aruncă prin spații tentaculele lichide. În creația aceste poezii dionisiace, din care Panteismul era cea mai caracteristică, influența lui Nietzsche era neîndoioasă, iar comparația cu Dehmel posibilă. Această fază a activității poetului se prezenta, așadar, sub forma paradoxală a unei intense vieți ascunse într-un înveliș dur: lavă prin proveniența ei minerală și totodată și prin incandescență
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
retorică și factice. Filonul noii sale inspirații n-a mai pornit nici din rocă, nici din mitologia clasică (Pentru marile Eleusine, Ixion, Dionisiaca, Pitagora etc.), nici din Hérédia, nici din Nietzsche, ci din stratul unui anumit folclor, a cărui expresie caracteristică a fost Anton Pann. Acestei inspirații îi răspunde, desigur, o nouă ideologie și chiar atitudine: Orientul învinge Occidentul; inspirația trebuie să izvorască din realități naționale și nu din influențe ideologice îndepărtate, din Platon sau din legende mitologice; din dionisiacul lui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
produse ale unui modernism excesiv, coalizat, în ultimul timp, în reviste de hilar revoluționarism. Intelectualismul poeziei barbiene nu rezidă numai în tehnică; în lipsa de sentimentalism, am putea spune chiar de sentimente, a acestei poezii, descoperim un intelectualism de substanță. Este caracteristică absența unei poezii erotice directe; confesia nu intră în materialul poeziei barbiene. De la admirabila sinteză liri-că din Păunul, până la Uvedenrode și Domnișoara Hus, punctele cardinale ale erotismului său divulgat estetic, d. Barbu rămâne într-o atitudine ideativă și simbolică. Iubirea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
răcirea în sferele platoniene ale emoției, prin eliminarea ei aproape, se refugiază în aride peisagii cerebrale, în versurile mai ermetice, sau se colorează de o picturalitate a ideii, în vastele sale poeme, între care Domnișoara Hus reprezintă tipul cel mai caracteristic. Pompilui CONSTANTINESCU Modul de existență pe care ni-l propune poezia ermetică a lui Ion Barbu este viața în spirit. Ce devine figura lumii văzute sau auzite pentru cine o privește din acest unghi? Există oare în poezia lui Barbu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pune în ramă pe ilustrul Paul Goma: “ În societatea noastră cam bolnavă/ Va veni să fie ca terapeut - / Va începe dezrobirea de iznoavă:/ Unul el va face cât un institut.” ("Lui Paul Goma"). Dar spre a identifica și exemplifica nuanțele caracteristice liricii lui V. Rață poți fi ispitit să uiți de limite, în cazul de față, de limitele legate de cât poate fi dispus să reziste eventualul cititor al exercițiului meu pe marginea unui așa-zis portret de autor. Iar pe lângă
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
posibil să..vreun nerv.Asa cum erai peste mine începusem să-ți masez spatele și parcă mă încălzisem și pe mine. --‘Ai cea mai frumoasă mască pe care ai avut-o tu vreodată..!” si-ai izbugnit în râsul tău copilăresc caracteristic Cam ce vrei să spui cu asta? Da nici bine n-ai zis că alt ‘chem de zăpadă venise tot.. cu o izbugnire și mai mare în râs, tu ai dat puternit toată zăpadă de pe fața mea și ai lipit
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
de la mine. Pur și simplu mă interesa că eu să mă simt bine în prezența lor. Asta pana am întâlnit o domnișoară. Eram la liceu. Am crezut că o iubesc foarte mult. Mi-am arătat sinceritatea și toate sentimentele acelea caracteristice vârstei de adolescent, dar am fost dezamăgit. Atunci am tras concluzia: „?n momentul în care-ți arăți sentimentele față de o fată, vei fi dezamăgit. Trebuie să te comporți ca atare.” Am ajuns la facultate și am început să iau atitudine
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364504_a_365833]
-
scriitor, chiar dacă a scris doar un vers. Acest nou volum este structurat în mai multe capitole. Ca de obicei se deschide cu “ Cuvânt de început“, semnat de regretatul academician Cristofor Simionescu, care subliniază un citat al unei personalități, ca importanță caracteristică celor cuprinși în volumele Dârțu:”Luptă-te să faci lucruri solide, care să dăinuie și după ce nu mai ești! “ După care urmează “Aprecierile unui membru titular al Academiei Române “, prof.dr.Leon Dănăilă și “Cuvântul înainte “ semnat de regretatul prof.univ.dr.GHC Crișan
PERSONALITĂŢI DIN ROMÂNIA PROFUNDĂ ÎN ENCICLOPEDIA LUI CONSTANTIN TONI DÂRŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364589_a_365918]
-
pentru binele și mântuirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Iisus Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrate a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a Antichității. Nu nepăsare, nu dispreț: suferința și amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit iubirea în inima lui și și-au încheiat viața pământească cerând de la tată-său din
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
lor. În extremis, iată și întrebarea fundamentală pe care și-o pune Eminescu: "Care este criteriul realității?... Poate că noi nu facem alta decât să visăm...", un fel de hybris subiectivistică a disoluției complete a certitudinii naturale a realității: atitudine caracteristică filosofiei lui Fichte și ad rem dezvăluită în "Cezara". În replică, se pare, Macedonski publică în "Curierul de Iași" la 6, 11, 13, 15 și 18 august 1876, "Thalassa" în care mitologia exotică întruchipată de "Insula lui Euthanasius" este o
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
el păstrează, pe linia unui dozaj intuitiv, elementul straniu, uneori chiar fantastic, în aceeași măsură, al realității, mișcându-se astăzi cu predilecție în ceea ce marele psihiatru și filozof Jung numește “subconștientul colectiv” cu bogatele și revelatoarele sale “arhetipuri”, atât de caracteristice. Și, ceea ce este însă mai prețios, uneori sensibilitatea să aproape feminină ajunge la muzicalități tot mai discrete, de o armonie tot mai savanta, în care densitatea plastică se împacă, fuzionează, cu diafanul oniric.” Nicolae Argintescu Amza ,,Siguranța ductului e magistrală
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
lui lăuntrică, de intensitatea unor fosforescențe interne și de realizarea unei prezențe iradiante, ci de fapte, de lucruri. Munca adevărată, care ar fi o activitate de continuă transfigurare, a devenit o activitate de exteriorizare, de ieșire din centrul ființei. Este caracteristic că în lumea modernă munca indică o activitate exclusiv exterioară. De aceea, prin ea omul nu se realizează, ci realizează.” A se înțelege că munca adevărată ar necesita nu numai munca „exterioară” ci și cea din interiorul ființei noastre. Munca
„MUNCA ESTE LEGEA LUMII MODERNE ... ” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363958_a_365287]
-
legată de „Magicienii Pământului" a afirmat senegalezul N'Gone Fall. Expoziția a avut loc la Centrul Pompidou. Comisarul expoziției era de origine Camerun-Simon Njam. Ideea unei „Reviste negre" a avut scopul de a reda cu adevărat cele mai deosebite și caracteristice sculpturi africane. Timp de zece ani, aceasta a fost o adevărată sursă precisă a realității de pe continentul african și a diasporei sale. „Nka"- este o altă revistă care a apărut mai târziu la New York cu contribuția americanului -Nigerian Okurul Enwezor
ARTA AFRICANĂ (2) de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362902_a_364231]
-
de mulțimea care se înghesuie mereu să ajungă undeva (unii chiar nici nu știu care le e destinația) să vorbim mereu lucruri care oglidesc opiniile noastre ori sentimentele cu care trăim printre semeni. În general și din păcate, reacționăm sub imperiul imperfecțiunii caracteristice rasei umane. Există două moduri de percepție privind tema de mai sus: binecuvântarea ca împlinirea unor dorințe, idealuri materiale ori spirituale și cuvântarea de bine a celor din jur. Ne dorim succes și considerăm că el ar constitui pentru noi
DESPRE BINECUVÂNTĂRI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362975_a_364304]