32,043 matches
-
consecințe ori simptome. Ne apropiem de punctul esențial atunci când, odată cu Marx, suntem capabili să recunoaștem inversarea teleologiei vitale care s-a produs la finele secolului al XVIII-lea și în secolul al XIX-lea, atunci când producerea bunurilor de consum care caracterizează orice societate a încetat a fi condusă de către și spre acestea, spre "valorile de uz", pentru a viza de acum încolo obținerea și sporirea valorii de schimb, adică a banilor. Când producția a devenit economică, când s-a pus problema
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
care s-a confruntat aceasta de la începutul vremurilor. Când cunoașterea care organizează acțiunea este cea a vieții, ea coincide cu acțiunea, nefiind nimic altceva decât auto-afectarea sa. Cunoaștere similară inclusă în faptul de a face și coincizând cu acesta, am caracterizat-o ca esență a oricărei priceperi. Iată de ce ea se află în fiecare formă de activitate, mai ales în cea pe care o numim "instinctivă": frecventarea primitivă a pământului de către om, posibilitatea de a se sprijini pe sol, de a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
experimentarea propriu-zisă, operarea sau manevrarea fac întotdeauna trimitere la o acțiune a Corpului originar și îl presupun. Or o astfel de situație nu subzistă doar în practica științifică, ci ea determină de asemenea condiția lucrătorului în lumea modernă. Ceea ce o caracterizează pe aceasta din urmă este faptul că rolul muncii vii, adică al praxisului subiectiv, se diminuează progresiv în interiorul procesului real de producție, în timp ce rolul dispozitivului instrumental obiectiv nu încetează să sporească, sub forma mașinilor marii industrii clasice mai întâi, a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cele care au în vedere omul însuși și fenomenele care îi sunt asociate din principiu, pe care le vor specifica și diversifica potrivit tematicii lor proprii, dând naștere acelor obiecte pe care le numim istorice, economice, juridice etc. Ceea ce le caracterizează pe acestea din urmă, în opoziție cu simplele fenomene naturale, este faptul că, în ciuda acestei diferențieri tematice, ele nu pot fi nici definite, nici concepute independent de o umanitate și de comportamentele sale esențiale. Nu regăsim oare în apariția științelor
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
acesta, o relație esențială și ineluctabilă cu viața. Să luăm cu titlu de exemplu una dintre aceste științe, pe aceea care, mai mult decât celelalte, se înrădăcinează în mod manifest în viață, și aceasta cu forța unei necesități vitale. Ceea ce caracterizează de fapt economia politică este faptul că, lăsând să transpară în ea originea adevărată a științei, ea prezintă în realitate două faze cu totul distincte. Cea dintâi, la fel de străveche ca și umanitatea și consubstanțială istoriei sale, rezultă din faptul că
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cealaltă, la care fac trimitere amândouă. Contradicția proiectului obiectivist, în măsura în care el purcede din subiectivitatea pe care vrea s-o elimine, își află expresia cea mai complexă în cea de-a doua mare ideologie care domină secolul XX, freudismul. Ceea ce îl caracterizează pe acesta de fapt este, pe de o parte, afirmația hotărâtoare potrivit căreia fondul psihismului eludează obiectivitatea și este ireductibil la aceasta, adică recunoașterea cel puțin pe planul faptic a imanenței radicale a subiectivității absolute în eterogenitatea sa ontologică față de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
este vorba de cea a creatorului, a spectatorului sau a cititorului nu este astfel decât continuarea procesului neîntrerupt prin care viața se cultivă, adică se încredințează unui alt proces, cel al veșnicei veniri în sine în sporirea de sine. Ceea ce caracterizează temporalitatea acestui al doilea proces este faptul că ea nu este ek-statică, neavând niciodată nimic în sine de care să fie separată de către depărtarea unui trecut sau a unui viitor, ci temporalizându-se ca și încercându-se pe sine, în și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
indivizilor, ambiguitatea și labilitatea sentimentului prezintă un potențial distructiv asupra unității și coerenței factice a sferei publice. Perechea conceptuală public-privat poate fi abordată în corelație cu alte concepte: stat-societate civilă, politic-personal, social-individual, loc de muncă-gospodărie. Mai mult, sfera publică este caracterizată prin asociere cu trăsături „masculine”: rațiune, raționalitate, neutralitate, obiectivitate, calcul de interese, meritocrație, competiție, drepturi. În mod analog, sfera privată este asociată trăsăturilor „feminine”: sentimente, intuiție, iraționalitate, părtinire, sensibilitate, grijă (O. Dragomir, M. Miroiu, 2002, p. 302). În acest context
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Așa se face că privatul - în cazul familiei monoparentale - se configurează ca privat deschis, adică receptiv la schimbările comunității, dispus spre colaborare, către înfruntarea eventualelor riscuri, ca parte inevitabilă a unei strategii de viață asumate. O astfel de privatitate este caracterizată de un echilibru fragil, în care nu numai dezvoltarea, dar chiar și supraviețuirea depind de sensibilitatea față de lumea din afară. De aici, eu consider că se configurează un nou concept: familia deschisă. Acest tip de familie este un grup de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
poate rezulta și din asumarea copiilor în afara căsătoriei. Din punct de vedere sociologic, familia monoparentală poate fi definită ca un grup social constituit pe baza relațiilor de rudenie între unul dintre părinți (părintele singur) și copilul sau copiii săi, grup caracterizat prin stări afective, aspirații și valori comune. În abordarea sociologică, familia monoparentală este un grup primar, iar membrii săi întrețin relații directe, informale. Dintr-o perspectivă juridică, familia monoparentală apare ca un grup de persoane între care s-au stabilit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o mică măsură cu ceilalți membri; familii monoparentale în care legăturile sunt păstrate numai cu copiii, părinții evitând relațiile dintre ei (cum este cazul cuplurilor care s-au despărțit, au divorțat, dar își manifestă grija față de copiii comuni); familii monoparentale caracterizate prin absența fizică a unuia dintre părinți, care este pentru o perioadă lungă de timp plecat din localitate, spitalizat, deținut etc.; familii monoparentale în care unul dintre părinți a decedat; familii monoparentale propriu-zise, rezultate în urma divorțului. În cazul în care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
influență, oferă suport psihologic, material etc. (C.C. Harris, 1998, p. 115). Deși relațiile de rudenie pot fi privite ca opusul relațiilor moderne de piață, al celor cu un pregnant caracter contractual (relațiile de rudenie apar ca personale, difuze, afective, sunt caracterizate de existența obligațiilor informale și, ca atare, pot fi apreciate ca morale - C.C. Harris, 1998, p. 104), rudenia este și un element de structurare a relațiilor economice. O altă trăsătură a familiilor se referă la menținerea solidarității și stabilității acestora
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a timpului liber. Sărăcia nu mai este un fapt accidental, singular, caracteristic unui individ sau altuia, ci apare ca o stare ce afectează familii, grupuri mari de oameni, trecând prin semnificații din sfera privată în cea publică. Societatea românească se caracterizează printr-o suită de procese economice și sociale cu adânci implicații privind costurile sociale. Astfel, o tranziție graduală spre economia de piață, marcată din ce în ce mai dramatic de momente de stagnare și de criză, dublate de expansiunea economiei ascunse 19, de creșterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nimic, cel puțin pentru moment. Familia monoparentală este receptată în tentă victimizatoare și ca o extindere a felului în care este tratat părintele singur. Abordarea victimistă a femeilor arată că acestea trebuie ajutate în virtutea slabelor capacități ale lor. Femeile sunt caracterizate prin vulnerabilitate fizică, prin fragilitate emoțională. Ele trebuie protejate împotriva violenței, a abuzurilor, a sărăciei, a riscurilor sociale de orice fel. Se impune, de asemenea, ca familiile pe care le conduc femeile să fie protejate (întrucât includ persoane neajutorate: femei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ordonare, de stabilire a unor parametri, între care viața în comunitate să fie posibilă. Ordinea socială impune o cultură comună; indiferent de natura situației, faptele nu pot produce în mod independent acel sistem comun de idei, interpretări și valori ce caracterizează o societate viabilă. Faptele sunt, pe de o parte, în afara oricărui control, iar pe de altă parte, inadecvate. Deci orice cultură este o prejudecată sistematică. Societatea are nevoie de paradigme. Orice problemă, care în lumina rațiunii rămâne deschisă, reprezintă o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mai, două dimineți și o după-amiază. Tata. P.S. Dar, desigur, te iubesc. De asta trebuie să fii convins. Dragostea mea s-ar putea să ți se pară un pic impersonală și teoretică. Pot să înțeleg acest lucru. Ea nu e caracterizată de corporalitatea lăbărțată, ca să nu spun umedă, care este în general inerentă dragostei. Toate acestea îmi sunt străine. Nu îmi stau în caracter. Așadar, când va veni momentul potrivit, te voi strânge la pieptul meu. Același. DESEN Așa. Asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\BIBLIA LUI DORE-tradfinala.doc PAGE 112 Doré, Paul Gustave (1832-1883), pictor, sculptor și gravor, cunoscut mai ales pentru ilustrațiile la cîteva din cele mai mari opere ale literaturii universale (Rabelais, Dante, Cervantes, Poe), este caracterizat printr-o imaginație fantastică și o extraordinară tehnică artistică. Primele gravuri cu subiect biblic sînt publicate în 1864 (La Bible Populaire), iar în 1866 apare monumentala lucrare în două volume La Sainte Bible. Istoria sfîntă este povestită aici în totalitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Închise tulburată telefonul, cu senzația că făcuse o descoperire cumplită. Bart, vieux copain courageux, tu ai nevoie de mine, gândi Arm, dacă medicina alopată nu te poate ajuta, am să te ajut eu cu qigong-ul. Apoi, cu sinceritatea care o caracteriza, clătină încet din cap: da, și eu am nevoie de tine, și eu am nevoie să te ajut, poate așa mă ajut și pe mine, căci doamne, în sufletul meu e așa un pustiu și-atâta frig... Întâlnirea de la miezul
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
altă analiză critică a Statului, dezvoltată în principal de Școala "Public Choice", avînd drept lideri pe J. Buchanan și G. Tullock și drept obiectiv elaborarea unei teorii economice a politicii. Economiștii amintiți sunt apropiați de teoriile monetariste, ultraliberale și se caracterizează, în plan metodologic, prin generalizarea analizei microeconomice la toate acțiunile umane, iar pe plan doctrinar, prin ostilitate fașă de intervențiile statale șl creșterea cheltuielilor publice. Dacă în concepțiile "angelice", Statul este presupus a maximiza interesul general, iar în cea marxistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Carta europeană a autono-miei locale, sau Statutul aleșilor locali ș.a. În practică, însă, lucrurile sunt ceva mai complicate, autonomia și descentralizarea nefiind întru-totul reale și efective, in special datorită precarității mijloacelor aflate la dispoziție. Chiar pachetul legislativ amintit poate fi caracterizat drept ambiguu, incoerent, lacunar și conservator. În triada reformei: stabilizare macroeconomică schimbare instituțională restructurare microeconomică, veriga cea mai slabă o reprezintă, totuși, schimbarea instituțională. Simpla schimbare a denumirii unor instituții, nu a dus și la necesara schimbare de mentalitate, aceasta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să influențeze și procesul administrativ. Economiile de scară au devenit o realitate și ele contribuie mult la creșterea eficienței economice și sociale. Nu e vorba de o simplă mecanică politică sau socială aici, ci de fenomene mult mai complexe ce caracterizează evoluțiile postindustriale și care modifică atît natura statului cît și a guvernării locale, punînd un accent deosebit pe libertatea individuală, democrația participativă, respectul față de lege, apariția unor noi instituții. Astfel, s-au modificat relațiile dintre diferitele nivele de guvernare (local-provincial-regional-național
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
entitate administrativ teritorială poate să-și asigure dezvoltarea econo-mico-socială, devansându-și concurenții efectivi sau potențiali. Trebuie, însă, asigurată libertatea și încurajată inițiativa agenților economici autohtoni și străini, pentru acumulare și investiții, pentru cooperare și dezvoltare pe piața locală. Conceptul ce caracterizează însă cel mai bine realitatea actuală la noi este cel de subdezvoltare regională. Ca fenomen și proces economico-social complex, subdezvoltarea regională are două componente cauzale: una "obiectivă", provenind din căderea întregii economii românești și una "subiectivă", reieșind din propriile noastre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Economia este cea care trebuie să se pună în serviciul omului."24 2.4.2. Regionalismul Regionalismul nu este un concept lipsit de conținut, o formă fără fond, iar politica regională este cu adevărat necesară în condițiile interdependențelor multiple ce caracterizează lumea actuală, al permeabilizării frontierelor, al erei informației putere care circulă nestingherită și în genere a mobilității crescute și crescânde a factorilor de producție. Există suficiente argumente care pledează pentru ideea că pro-blematica creșterii economice și a dezvoltării economico-sociale poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
consideră finanțele publice ca fiind "știința care studiază activitatea statului, în calitatea sa de utilizator al unor tehnici speciale așa-zis financiare: cheltuieli, taxe, impozite, împrumuturi, procedee monetare, buget" etc.25 Apreciem această definiție ca satisfăcătoare. Finanțele publice contemporane se caracterizează printr-o schimbare de dimensiune, ce poate fi privită sub două aspecte: cantitativ, ponderea financiară a Statului în P.I.B. a crescut considerabil; și calitativ, conținutul lor s-a schimbat, apărînd cheltuieli noi și venituri de asemenea. Importanța finanțelor publice a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
despre sisteme fiscale cu un impozit unic, sau cu impozite multiple; sisteme cu preponderența impozitelor directe, sau a celor indirecte; sisteme cu predominanța impozitelor generale, sau a celor elementare (particulare). Se mai utilizează clasificarea în sisteme fiscale grele (ce se caracterizează prin sarcini fiscale mari) și sisteme fiscale ușoare ( bazate pe o presiune fiscală ușoară). Actorii sistemului fiscal sunt trei: 1) cei investiți cu putere legislativă, de creare a dreptului fiscal; 2) cei însărcinați cu urmărirea și încasarea impozitelor (administrațiile fiscale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]