2,375 matches
-
pe metodologie, ci pe o tendință marcată a constructiviștilor de a fi idealiști sau utopici. Nici unul dintre argumente nu rezistă însă unui examen atent. Afirmațiile constructiviștilor potrivit cărora realismul este incompatibil cu metodologiile și epistemologiile intersubiective se fundamentează fie pe caricaturi, fie pe o înțelegere foarte îngustă a realismului. Iar criticii realiști ai constructivismului sunt la fel de vinovați de a deduce din concepțiile unor constructiviști (sau poate ale mai multora) că metodologia este inerent înclinată spre liberalism. O examinare a epistemologiei constructiviste
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cuvinte, imagini pe hârtie, teorii - și, cum se întâmplă de obicei, teoriile simplifică și chiar distorsionează realitatea. În ultimele sale două lucrări, el emite un punct de vedere mult mai nuanțat. Chiar dacă fiecare configurație este ideală, o simplificare, o veritabilă caricatură a realității, nu-i mai puțin adevărat că, în realitate, există configurații mai mult sau mai puțin asemănătoare cu cele schițate. De altfel, arată Mintzberg, în primele două lucrări a fost preocupat de stabilirea cadrului unic ce integrează părțile fundamentale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În cursul unor astfel de procese (Camilleri, 1998b). În cazul În care aceste procese se dovedesc dificile, putem pune accentul pe fenomenele de construcție de stereotipuri, procese de categorisire și de atribuire ă necesare, desigur, dar care pot merge până la caricatura superficială și generalizarea abuzivă. Tot În această categorie intră și fenomenele de disonanță identitară („conflicte interne Între valori contradictorii”, cf. Mucchielli, 1986, p. 92), de deculturație și de asimilare („pierdere a unei apartenențe prin adoptarea exclusivă a alteia, mai cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
are la bază o telenovelă. Atunci de ce sunt numai 42 de episoade? Ș.F.: Aici nu e vorba despre o literatură în care crezi 100%, ci de o parodie mai degrabă, de o trivialliteratur. Așa cum Ion Barbu nu face o caricatură de primă instanță, ci un joc secund, evident, nici eu nu fac literatură de primă instanță. Dați-mi voie să fac aici o paranteză: în 1980 am scris o carte care se numea Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
greu să nu mă arunc cu minte în sala de curs unde era la fel de natural ca la această lansare a nu mai puțin de patru volume frumos colorate și lucioase. Așa că, în timp ce stăm, ca la șezătoare, alături de Ion Barbu, realizatorul caricaturilor din rimoromanul Un mire fără căpătâi, scos de Polirom și „Suplimentul de cultură“, de Șerban Foarță, maestrul de ceremonii, și de Robert Șerban, neobositul apărător al culturii din îndepărtata noastră zonă de vest, ascultăm cuminți istoriile minții. Cu Mr. Clippit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
avântat închipuirea știind că prieteni scriitori și studenți în frunte cu Daniel Vighi au început campania de salvat patrimoniul din satele bănățene. Ar mai fi multe, dar aleg în încheiere două emailuri cu mărțișoare-mărțișoare. Primul l-am primit de la Industriile Caricaturii Ion Barbu: două tablouri în rame aurite cu o pisică și un pâlc de ghiocei. Plus text: „Nu sunt cele mai frumoase din lume, dar sunt din grădina mea“. După această dulceață de gest, a sosit și snopul minunat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
marcate de umor negru, devenit o notă specifică scrisului lui Palahniuk. Minciunile, incendiile, accidentele, toate se leagă într-un vârtej evenimențial ce culminează cu descoperirea volumului-sursă, scris cu lichidele corpului și legat în piele de om. Individualizate coerent, personajele sunt caricaturile diforme a ceea ce se cred a fi. Mona tânjește din umbră la succesul lui Helen, complotând în tăcere cu Stridie. Helen ironizează ritualurile magice desfășurate în apartamentul Monei, însă știe că același descântec i-a adormit copilul, conservat acum prin
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ai imaginarului inocent-întunecat al lui Burton - lui i se alătură, pe rând, Băiețișorul și Chibrita, Roboțelul, Zgâicioasa, Băiatul cu piroane în ochi, Puștiul-pată, Voodooțica, Roy, băiatul toxic, Brânzelul, Mumiuțul, Gunoiela, Cărbunelul și Copilul-ancoră. Fiecare poem anunță un nou personaj, iar caricatura din versurile minimaliste este transpusă în reprezentări grafice la fel de surprinzătoare, ținând tot de arta polimorfă a autorului. Volumul are aerul ciudat al unei cărți pentru copii monstruoși, de unde putem intui ușor că publicul ce-l va iubi este același cu
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
povestea lui Ramses Ferdinand Sinidis, așa cum a fost scrisă de acesta în caietul negru. Textul a ajuns în posesia naratorului într-o împrejurare bizară: ucigașul lui Ramses, Omul cu ciocul de aramă, o apariție de coșmar desprinsă parcă din imaginarul caricaturilor paralogice ale lui Urmuz, îi face naratorului o vizită nocturnă și îi relatează detaliile crimei. Vagabond spre capătul nopții Acțiunea romanului este ambiguă, însă e dominată de o stranietate copleșitoare și de accentele unei viziuni acut decadente. Protagonistul e un
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
susțin, în loc de trupuri, un singur ochi gigantic, măcelarul e o vită perspicace în a cărei prăvălie se vinde carne de om, în vitrină fiind așezat un cap ornat cu salată, iar într-unul dintre cele mai splendid subversive tablouri, o caricatură a marelui lanț al ființei, apare un peștișor pe care scrie "Darwin", surprins chiar înainte de a fi înghițit de o broască-fluture cu ochi vicleni și piele de cameleon. Delessert a lucrat în două etape la ilustrațiile pentru cartea lui Ionesco
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
unii dintre ei pozau ca să Înțeleagă la rândul lor și nu numai ca să ne impresioneze? Da, domnii mei, oamenii, oamenii care au fost, ca și cei care ne Înconjoară, cu toate hibele și limitele lor, duse uneori până la ridicol, la caricatură, sunt atât de... cum să spun?, de complicați, de ciudați, chiar și În ciuda și spre mirarea lor, spre stupefacția lor, nu rareori, pe care și-o ascund cu grijă, ca pe-o boală de piele... Pozăm, pozăm fără oboseală, folosind
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la „munca de jos” ani În șir. Un stalinism redivivus, În contrast grotesc, cum o spuneam, cu realitățile politice din țările vecine ce suportau un regim, În mare, identic. Iar „ședințele de demascare” ale psihologilor și cercetătorilor atingeau, cu adevărat, caricatura unui Ev Mediu agresiv, plantat În mijlocul Europei secolului XX; și cazul cercetătoarei Irina Holdevici, astăzi autoare și profesoară universitară stimată, nu e singular, când era atacată În ședință publică pentru faptul că Își ocupă nopțile „pelegrinând, Învelită În cearceafuri, cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
autorul cărții în discuție: "Omul acesta își joacă viața", dar și pentru Zoe pierderea scrisorii e o "amenințare cu moartea" (p. 165). Jocul este periculos și probabil că în politică riscul e una din coordonate. Revoluția lui Caragiale e o caricatură, așa cum au fost, din păcate, la noi, un moft, rezultatul "moftologiei" "păturii superpuse". Din acest punct de vedere, Dandanache e "chintesența asimilării dintre revoluție și scrisoare, arhetipul-tip al operei caragialești". Lumea aceasta "pierde șansa tămăduirii" (p. 153). "Păreri tutovene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Vacaru Opriș. Sufletul ansamblului era Ioan Ambrosa, apoi Cătălin Hilițanu; tatăl lui Titel Popovici conducea partea muzicală, apoi a urmat Anicăi. Mai funcționau acolo Cenaclul literar "Garabet Ibrăileanu", o formație de teatru, un grup satiric și un cerc de caricatură conduse de un student, Iliescu se numea. Și să nu uit ceva interesant: îmi spunea profesorul Vacaru Opriș că ideea numelui formației Roșu și Negru, condusă de Nancy Brandes, din care făcea parte și prietenul meu din anii '70, Ovidiu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Roșie? Nici vorbă! Viziunea reprezentanților noștri despre lume e de o cristalină simplitate: tot ce e dincolo de augusta lor siluetă pendulează între catastrofal și ridicol. Opoziția (respectiv puterea) nu înseamnă decât colecții de zmei diformi, Babe Cloanțe, spâni, balauri, sau caricaturi. Paradisul în seamnă „noi și-ai noștri“. N-am întâlnit, în nici una din taberele politice, politicieni care, din când în când, să facă, inteligent, haz de ei înșiși! Aș semnala o singură excepție: Toader Paleologu, care a adus, în peisajul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
el dispare. Așa am creat o vacă de muls, o oaie de tuns, o găină de ouat, un cal de tracțiune, toate incapabile a trăi altminteri decât În mediul nostru; și, În ultimul caz Îmi amintesc de o - câtă perfidie! - caricatură din veacul trecut Înfățișând caii de poștă constrânși, În urma introducerii tracțiunii mecanice, la a-și câștiga existența dând cele mai neverosimile reprezentații de bâlci... De-a lungul evoluției societății sale omul a putut abandona sclavia semenului, Înlocuindu-l cu animalul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o frânghie subțire peste o apă adâncă, neagră, învolburată; frânghia se îndoia până aproape de firul apei, iar bietul nostru "erou" se ținea cu amândouă mâinile de dânsa și, când ajungea la mijloc, spinarea îi atingea ușor luciul apei, iar sub caricatură scria: "omul care a văzut moartea!... sau G.F. luând nota 5". ... Aflându-mă, în ordine alfabetică, pe la jumătatea grupei, am intrat în sala de examen pe la orele 11, am tras biletul și m-am cufundat în lucru. Era o zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
el, iar asta are darul să mă bucure enorm. Va trebui să tai unele pasaje din textul dumitale, domnu’ Golea, care să-ți spun drept mie unul nu-mi plac. — Tăiați-le, dom’ director. Restoiu ăsta e un fel de caricatură a activistului de teren zdravăn și stacojiu și cu ceafa groasă, pe care-l știu din halele tinereții mele. Fălcile și gușa lui sunt moi și palide, și are creștetul lins de niște plete ca de liceană care-l arată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
creștetul lins de niște plete ca de liceană care-l arată că-i artist la viața lui. E rotofei și atât de mignon, Încât lesne s-ar putea ascunde sub fusta cazematei spătoase care este doamna Bruescu. Amândoi sunt niște caricaturi de oameni, și eu cu romanul meu nu mă pot simți printre ei decât tot ca un personaj de desene animate. — Să nu crezi că am io ceva cu opera dumitale. Sunt tușe prea groase, domnu’ Golea. Personajele sunt mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și eu cu romanul meu nu mă pot simți printre ei decât tot ca un personaj de desene animate. — Să nu crezi că am io ceva cu opera dumitale. Sunt tușe prea groase, domnu’ Golea. Personajele sunt mai mult niște caricaturi decât oameni În carne și oase. Tăiați cât puteți, dom’ director. Aveți liber de la mine. Îmi place să nu-i Înșel așteptările. Îmi place să stăm de vorbă despre romanul meu, Îmi place mult de tot aicea-n biroul directorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
când vrei să faci propagandă din situații mai puțin obișnuite. Nu exista ideea că sunt profesii care sunt mai puțin potrivite pentru femei, deși e clar că există. Imbecilitatea nu putea fi estompată de propaganda stupidă. Dimpotrivă. Au apărut, astfel, caricaturi grotești. Apare evidentă deplasarea dinspre diferențele de gen spre inegalitatea de gen, prin mecanismele de socializare. Acestea au rămas aceleași, indiferent de perioada la care ne raportăm, deși conținuturile inevitabil diferă. Ceea ce se petrece este asumarea necritică. În momentul în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a sa Istorie romană, acuza și mai mult trăsăturile celui care, în definitiv, nu era pentru el decât un fel de Ubu imperator. Personajul Nero din romanul lui Henryk Sienkiewicz (Quo vadis, 1896), "monarh înfricoșător", este în mod evident o caricatură care se inspiră din Suetoniu și Dio Cassius. Pe urmele scriitorului polonez (laureat al premiului Nobel în 1905), o întreagă literatură și filmografie de inspirație creștină va perpetua imaginea unui împărat roman sângeros și incendiator. 102 Termenul pare a avea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ba chiar și caracterul și starea de spirit. Ce-i drept, în vechime acestea se citeau mai bine decât astăzi căci atunci erau reguli clare în privința îmbrăcăminții (idem). Inedită și amuzantă în același timp este incursiunea autorului în literatura și caricaturile epocii, menită a satiriza diferite comportamente considerate la modă. Iată cum comentează Adrian-Silvan Ionescu (2006, 539) modul în care Ion Luca Caragiale își portretiza personajele prin îmbrăcăminte: "Pentru I.L. Caragiale, costumul este un mijloc de caracterizare, de conturare a psihologiei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acestuia sunt păcatele oricărui stat. Și atunci dau dovadă de inconsecvență toți cei care sunt împotriva unora din atributele statului dar încadrează la valorile fundamentale proprietatea, pe care statul este chemat s-o apere. Într-un fel, comunismul este o caricatură a statului modern, accentuându-i în mod grotesc anumite trăsături. Supraviețuirea oricărui stat ține de nenumărate compromisuri sociale și individuale. A nu vedea asta sau a considera că alții trebuie să le facă apare ca o scuză implicită a unora
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
cu jocuri de apă sclipitoare și pești exotici În bazin, buticuri cu produse de lux, suntem Întâmpinați cu un pahar de șampanie din partea gazdelor. Una dintre sălile restaurantului are tavanul de oglinzi, Încât privind te vezi cu susu-n jos, o caricatură. Lifturile pe celulă electronică urcă amețitor de repede la etajele superioare. În camere găsești tot confortul necesar (aparat de radio, televizor color, bar, lumini colaterale, laterale, la masă, la birou, la pat, la noptieră, dulapuri pentru haine cu uși placate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]