KorAP: Find »[drukola/base=carosabil & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...63 64 65 ...245 >

6,103 matches

Corola-website/Law/135954_a_137283

sau în traversarea acestor drumuri; 25. nerespectarea instrucțiunilor tehnice întocmite de administrația drumurilor naționale, cu privire la modul de construire a podețelor de acces la drumurile naționale; 26. circulația autovehiculelor cu roți dințate sau șenilate și fără bandaje de protecție, pe partea carosabila, acostamente, șanțuri și taluzuri. Fac excepție numai autovehiculele șenilate ale Ministerului Forțelor Armate, în cazul cînd nu există posibilitatea evitării drumurilor asfaltate; 27. defrișarea sau tăierea arborilor, arbuștilor sau pomilor aflați pe zonele drumurilor naționale sau făcînd parte din perdelele

HOTĂRÂRE nr. 2.507 din 31 decembrie 1969 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind tranSporturile pe calea ferată, auto, pe apele naţionale şi teritoriale, precum şi folosirea şi menţinerea în buna stare a drumurilor naţionale. In: EUR-Lex (1969) [Corola-website/Law/135954_a_137283]
Corola-website/Law/135930_a_137259

acesteia, daca din rezultatele detaliate ale studiului de proiectare reiese că este necesar. Prin dublarea lățimii drumul se va încadra în clasa tehnică ÎI și în categoria de importanță C. Principalele date tehnice ale investiției: - lungimea: 39,4 km; - partea carosabila: 14 m + acostament (inclusiv separarea localităților din afara); - platformă: 17-19 m; --------- Submodelul COV (cost operare/vehicul) al modelului HDM III al Băncii Mondiale a fost utilizat împreună cu relațiile viteza-flux, în scopul calculării costurilor de operare/vehicul pe fiecare an: a) în

MEMORANDUM DE FINANŢARE din 22 decembrie 2000 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţă financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Lărgirea la 4 benzi a drumului naţional DN 5 Bucureşti-Giurgiu, România"*). In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/135930_a_137259]
Corola-website/Law/135970_a_137299

cele trei dimensiuni (cotele ±0,00; cote de nivel; distanțe de amplasare, axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor etc.); ● denumirile și destinațiile fiecărui corp de construcție; ● sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale; ● accesele pietonale și carosabile din incinta și clădiri, plantațiile prevăzute 1.3. Planul privind construcțiile subterane Va cuprinde amplasarea acestora, în special a rețelelor de utilități urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziționarea caminelor - radier și capac -, si va fi

LEGE nr. 453 din 18 iulie 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/135970_a_137299]
Corola-website/Law/132478_a_133807

101/3; D. 101/4 și D.102, iar pe teritoriul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia bornele 16, 19 și stâlpii de frontieră D. 101/2; D. 101/3; D. 101/4 și D. 102. Linia frontierei de stat pe partea carosabila a șoselei construită pe barajul deversor este marcată cu o bandă de marmură albă, lata de 25 cm. Articolul 3 Pe baza măsurătorilor topografice, comisia mixtă a întocmit planul cu rectificarea frontierei româno-iugoslave în zona obiectului principal al Sistemului hidroenergetic

PROTOCOL din 8 februarie 1975 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind rectificarea frontierei de stat româno-iugoslave în zona obiectului principal al Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/132478_a_133807]
Corola-website/Law/136275_a_137604

cu structura rutieră completă de 2,50 m fiecare și acostamente ranforsate suplimentare la 0,50 m; - 2 x 2 benzi de 3,50 m fiecare, cu acostamente ranforsate de 2,50 m fiecare, preferabil cu separarea celor două părți carosabile. În plus vor fi dezvoltate alternative pentru următoarele (pentru Drobeta-Turnu Severin-Lugoj): - varianta de ocolire a orașului Drobeta-Turnu Severin; - varianta de ocolire a orașului Caransebeș; - varianta de ocolire a localității Mehadia (km 386+000 - km 388+000); - modernizarea sau varianta de

MEMORANDUM DE FINANŢARE din 1 iunie 2001 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Asistenţa tehnica pentru proiectul tehnic şi documentaţia de licitaţie pentru secţiunea Drobeta-Turnu Severin-Lugoj a drumului naţional DN 6 şi studiile aferente (faza 2 a proiectului Craiova-Lugoj), România" *). In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/136275_a_137604]
Corola-website/Law/139996_a_141325

2 de mai jos, unde Împrumutatul și A.N.D. aleg domiciliul: Anexă A Proiect: Reabilitarea drumurilor în România --------------------------------------------- DESCRIEREA TEHNICĂ 1. Componentă și costul proiectului Proiectul constă în reabilitarea a 1053 km drumuri naționale cu două benzi, cu lățimea părții carosabile de 7 m și a structurii (partea carosabila și acostamentele) de 9 m, cu excepția unor porțiuni indicate în mod expres. El cuprinde achiziționare de terenuri, studii, construcții, supervizare și angajarea lucrărilor pentru următoarele sectoare: Anexă B TABEL DE AMORTIZARE Proiectul

ACORD DE ÎMPRUMUT din 10 mai 1993 între România şi Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 65 milioane ECU, semnat la Luxemburg şi Bruxelles*). In: EUR-Lex (1993) [Corola-website/Law/139996_a_141325]
N.D. aleg domiciliul: Anexă A Proiect: Reabilitarea drumurilor în România --------------------------------------------- DESCRIEREA TEHNICĂ 1. Componentă și costul proiectului Proiectul constă în reabilitarea a 1053 km drumuri naționale cu două benzi, cu lățimea părții carosabile de 7 m și a structurii (partea carosabila și acostamentele) de 9 m, cu excepția unor porțiuni indicate în mod expres. El cuprinde achiziționare de terenuri, studii, construcții, supervizare și angajarea lucrărilor pentru următoarele sectoare: Anexă B TABEL DE AMORTIZARE Proiectul "Reabilitarea drumurilor în România" Anexă C Definiția ECU

ACORD DE ÎMPRUMUT din 10 mai 1993 între România şi Banca Europeană de Investiţii, în valoare de 65 milioane ECU, semnat la Luxemburg şi Bruxelles*). In: EUR-Lex (1993) [Corola-website/Law/139996_a_141325]
Corola-website/Law/140255_a_141584

de importanță drumului, de relieful regiunii traversate și de alte condiții locale. ÎI. Tipuri și categorii de drumuri Drumurile internaționale sînt clasificate într-una din următoarele categorii: A. Drumuri de tip obișnuit a) Categoria I: Drumuri avînd o singură parte carosabila cu 2 benzi de circulație de cel putin 3,5 m lățime fiecare. Aceste drumuri pot face față normal unei circulații care nu depășește 600 autovehicule pe oră cu 30% autovehicule grele, sau 900 autovehicule pe oră fără autovehicule grele

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
oră, după cum proporția autovehiculelor grele este mai mult sau mai putin ridicată, iar circulația în ambele sensuri este mai mult sau mai putin dezechilibrată. Se recomandă de altfel că, pentru siguranța, să se amenajeze de cîte ori este posibil părți carosabile separate cu sens unic, daca intensitatea circulației depășește 600-900 autovehicule pe oră. În cazul drumurilor cu 3 benzi de circulație marcajul longitudinal este cu totul indispensabil. ... B. Drumuri de tipul autostrăzilor Autostrăzile sînt destinate exclusiv circulației auto: ele nu sînt

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
indispensabil. ... B. Drumuri de tipul autostrăzilor Autostrăzile sînt destinate exclusiv circulației auto: ele nu sînt accesibile decît în complexe de acces special amenajate și care nu comportă nici o intersecție la nivel. Drumurile de acest tip comportă în general 2 părți carosabile cu sens unic de circulație, separate și independente, fiecare parte carosabila avînd cel puțin două benzi de circulație de cel putin 3,5 m lățime fiecare. III. Normative a) Profil transversal ... 1. Acostamente Independent de partea carosabila, platforma drumurilor internaționale

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
auto: ele nu sînt accesibile decît în complexe de acces special amenajate și care nu comportă nici o intersecție la nivel. Drumurile de acest tip comportă în general 2 părți carosabile cu sens unic de circulație, separate și independente, fiecare parte carosabila avînd cel puțin două benzi de circulație de cel putin 3,5 m lățime fiecare. III. Normative a) Profil transversal ... 1. Acostamente Independent de partea carosabila, platforma drumurilor internaționale comportă acostamente de cel putin 2,5 m lățime. Zone laterale

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
general 2 părți carosabile cu sens unic de circulație, separate și independente, fiecare parte carosabila avînd cel puțin două benzi de circulație de cel putin 3,5 m lățime fiecare. III. Normative a) Profil transversal ... 1. Acostamente Independent de partea carosabila, platforma drumurilor internaționale comportă acostamente de cel putin 2,5 m lățime. Zone laterale degajate de orice obstacol, sînt amenajate pe o lățime de cel putin 1 metru de la marginea părții carosabile. 2. Piste speciale Piste speciale sînt prevăzute pe

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
a) Profil transversal ... 1. Acostamente Independent de partea carosabila, platforma drumurilor internaționale comportă acostamente de cel putin 2,5 m lățime. Zone laterale degajate de orice obstacol, sînt amenajate pe o lățime de cel putin 1 metru de la marginea părții carosabile. 2. Piste speciale Piste speciale sînt prevăzute pe acostamentele drumurilor de tip obișnuit, numai pentru circulația pietonilor sau a cicliștilor, ori de cîte ori numărul pietonilor sau al cicliștilor (sau celor asimilați acestora) atinge 500 pe zi. 3. Căi ferate

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
acostamentele drumurilor de tip obișnuit, numai pentru circulația pietonilor sau a cicliștilor, ori de cîte ori numărul pietonilor sau al cicliștilor (sau celor asimilați acestora) atinge 500 pe zi. 3. Căi ferate Căile ferate nu sînt admise nici pe partea carosabila a drumurilor de tip obișnuit, nici pe platforma drumurilor de tipul autostrăzilor. 4. Panțe transversale În aliniament drept profilul transversal al părții carosabile este constituit din unul sau două planuri cu înclinare cît mai slabă, maximul fiind de 3%. Rază

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
asimilați acestora) atinge 500 pe zi. 3. Căi ferate Căile ferate nu sînt admise nici pe partea carosabila a drumurilor de tip obișnuit, nici pe platforma drumurilor de tipul autostrăzilor. 4. Panțe transversale În aliniament drept profilul transversal al părții carosabile este constituit din unul sau două planuri cu înclinare cît mai slabă, maximul fiind de 3%. Rază minimă sub care este obligatorie convertirea profilului transversal este de 1000 m. Supraînălțarea maximă este de 8%. 5. Supralărgirea La curbe, pentru a

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
curbe de racordare a declivităților adiacente sensibil egale și de sens contrariu, diferența declivităților fiind în afară de aceasta, suficient de mare pentru a limita vizibilitatea. Viteza de bază de 120 km/h nu se alege decît atunci cînd sînt două părți carosabile separate, iar majoritatea punctelor de acces sînt special amenajate. Cifrele date pentru razele convexe în profilul longitudinal constituie minime absolute. Ele asigura, pentru viteza de bază, distanța de vizibilitate strict necesară în condiții normale de circulație, eliminînd existența simultană a

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
plan se racordează prin curbe de racordare cu curbura progresivă. Vizibilitatea în plan și vizibilitatea în profil în lung sînt realizate în condiții de siguranță egale, ținînd seama eventual de declivitate. Adeseori se poate găsi o soluție avantajoasă dedublînd partea carosabila la culmi și în curbe. Pentru părțile carosabile cu sens dublu de circulație în 2 sau 3 benzi, distanța de vizibilitate necesară depășirii trebuie să fie asigurată pe un procent cît mai ridicat și cît mai uniform repartizat din lungimea

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
curbura progresivă. Vizibilitatea în plan și vizibilitatea în profil în lung sînt realizate în condiții de siguranță egale, ținînd seama eventual de declivitate. Adeseori se poate găsi o soluție avantajoasă dedublînd partea carosabila la culmi și în curbe. Pentru părțile carosabile cu sens dublu de circulație în 2 sau 3 benzi, distanța de vizibilitate necesară depășirii trebuie să fie asigurată pe un procent cît mai ridicat și cît mai uniform repartizat din lungimea drumului. Acest procent trebuie să fie de cel

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
1. Oprire și staționare Oprirea și staționarea sînt interzise pe drumurile de tipul autostrăzilor. Acostamentele acestora se amenajează pe o lățime de cel putin 2,5 m, pentru a permite staționarea accidentala. Pentru reducerea opririi și a staționarii pe partea carosabila a drumurilor de tip obișnuit, pe care se desfășoară o circulație medie zilnică care depășește 1500 autovehicule, este cazul să se prevadă în afara părții carosabile: a) Spații de staționare, amplasarea lor fiind aleasă în funcție de factorii locali, cum sînt numărul imobilelor

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
5 m, pentru a permite staționarea accidentala. Pentru reducerea opririi și a staționarii pe partea carosabila a drumurilor de tip obișnuit, pe care se desfășoară o circulație medie zilnică care depășește 1500 autovehicule, este cazul să se prevadă în afara părții carosabile: a) Spații de staționare, amplasarea lor fiind aleasă în funcție de factorii locali, cum sînt numărul imobilelor riverane și intensitatea circulației; ... b) spații de oprire pentru autobuze. ... 2. Iluminare Iluminarea ce se stabilește pe secțiunile cu circulație nocturnă importantă va fi omogena

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
tipul autostrăzilor ... Încrucișări denivelate cu cai de racordare de acces și de ieșire, evitînd orice intersectare a circulației pe autostradă. Căile de racordare comportă, daca este necesar, căi de accelerație și de încetinire ce se deosebesc că aspect de partea carosabila a autostrăzii și au lungimi suficiente pentru a permite celor ce folosesc drumul să execute manevrele și să modifice viteza autovehiculelor lor pentru trecerea de pe un drum pe altul, fără a stingheri pe cei ce circulă pe autostradă. b) Pentru

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
intersecției în deplină siguranță. Nodul rutier se va amenaja astfel ca să permită în măsura necesară reducerea vitezei vehiculelor care vin de pe drumul transversal, ținînd seama în special de vizibilitate. La nodurile rutiere importante, si mai ales la cele unde părțile carosabile sînt separate, se vor prevedea căi de accelerare și încetinire, alăturate părții carosabile a drumului internațional. Nodurile rutiere giratorii și semnalele luminoase trebuite în general evitate. 3. Accesul la imobilele riverane Accesul direct de la imobilele riverane spre drumurile internaționale nu

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
măsura necesară reducerea vitezei vehiculelor care vin de pe drumul transversal, ținînd seama în special de vizibilitate. La nodurile rutiere importante, si mai ales la cele unde părțile carosabile sînt separate, se vor prevedea căi de accelerare și încetinire, alăturate părții carosabile a drumului internațional. Nodurile rutiere giratorii și semnalele luminoase trebuite în general evitate. 3. Accesul la imobilele riverane Accesul direct de la imobilele riverane spre drumurile internaționale nu este admis în cazul autostrăzilor. În ceea ce privește drumurile de tip obișnuit, este de dorit

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
limitarea și reglementarea accesului imobilelor riverane. 4. Trecerile la nivel peste căile ferate Trecerile la nivel peste căile ferate nu trebuie să fie utilizate pe drumurile internaționale. V. Lucrări de artă 1. Traseu și profil Nici o modificare a caracteristicilor părții carosabile și, daca este cazul, ale pistelor, nu este admisă pe sau sub lucrările de artă. Zonele laterale de degajare trebuie să fie respectate. 2. Înălțimea liberă Înălțimea liberă minimă deasupra drumurilor, pentru lucrările noi sau reconstruite, este de 4,5

DECLARAŢIE din 16 septembrie 1950 asupra construirii marilor drumuri pentru circulaţia internationala*). In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/140255_a_141584]
Corola-website/Law/140235_a_141564

trebuie să răspundă marile drumuri de circulație internațională Sumar I. Generalități ÎI. Categorii de drumuri internaționale ÎI.1 Drumuri obișnuite ÎI.2 Autostrăzi ÎI.3 Drumuri expres III. Norme în secțiune curentă III.1 Profil transversal III.1.1. Părți carosabile III. 1.2. Acostamente și zona mediana III.1.3. Piste speciale III.2 Profil în lung și traseu în plan III.2.1. Omogenitatea și coordonarea profilului în lung și a traseului în plan III.2.2. Caracteristici geometrice

ACORD EUROPEAN din 15 noiembrie 1975 asupra marilor drumuri de circulaţie internationala (AGR)*. In: EUR-Lex (1975) [Corola-website/Law/140235_a_141564]