8,983 matches
-
mai degrabă una firavă. Planul de Acțiune, semnat la București în 1996 de către miniștrii de externe ai țărilor participante a reprezentat un pas important pentru trasarea liniilor generale în domeniul unei cooperări eficiente, iar în anul 1998 a fost semnată Carta OCEMN, la Yalta. Organizația este structurată ca o entitate interguvernamentală, însă conține și o componentă parlamentară, reprezentată prin Adunarea Parlamentară a OCEMN 287. În esență, această structură seamănă destul de mult cu modelul OSCE, membrii Adunării Parlamentare având un rol consultativ
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ca Președinte al Comisiei Europene; * 10-13 iunie 1999: Alegeri pentru Parlamentul European; * 15 septembrie 1999: Parlamentul European validează noua Comisie prezidată de Romano Prodi; * 7 decembrie 2000: Președinții Parlamentului European, al Consiliului și al Comisiei Europene proclamă în mod solemn Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii, anexată Tratatului de la Nisa; * 1 februarie 2003: Intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa; * 9 aprilie 2003: Parlamentul European dă avizul conform pentru aderarea Republicii Cehe, a Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei și
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
cooperarea administrativă și judiciară în materie civilă. XVII. Drepturi civile, justitie si afaceri interne LIBE378 Competențele comisiei sunt: 1. protecția drepturilor cetățenești, ale omului și ale drepturilor fundamentale pe teritoriul Uniunii Europene, inclusiv protecția minorităților, conform prevederilor Tratatelor și ale Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene; 2. măsurile care trebuie adoptate în vederea combaterii oricărei forme de discriminare, altele decât cele de gen, la locul de muncă sau pe piața muncii; 3. legislația privind transparența și protecția persoanelor fizice în procesarea datelor
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
recurentul a invocat încălcarea dreptului său la o instanță imparțială, astfel cum este consacrat la articolul 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950, și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, proclamată la Nisa la 7 decembrie 2000 (JO C 364, p. 1). O astfel de încălcare ar rezulta din repartizarea cauzei în care s-a pronunțat ordonanța atacată unui complet compus din judecători, inclusiv din
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
europarlamentarul a susținut că Tribunalul a refuzat pe nedrept să analizeze problema dacă Parlamentul European, prin faptul că nu i-a notificat Decizia Biroului din 1 februarie 2006, încălcase principiul bunei administrări, astfel cum este prevăzut la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și de Codul de bună conduită. În această privință, a amintit că, independent chiar de existența unor astfel de dispoziții, dreptul la o bună administrare face parte dintre principiile generale de drept pe care instituțiile
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Omului, București, 2001. Bnenoit-Rohmer, H. Klebes, Council of Europe Law Towards a Pan-European Legal Area. Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2005. Bolinitineanu Al., Năstase Adrian, Aurescu Bogdan, Drept internațional contemporan, Ed. All Beck, București, 2000. Bolintineanu Al., Malita M., Carta ONU. Document al erei noastre, București, 1970. Bowett D. H., The Law of International Institutions, Londra, 1983. Brownlie, Ian, Principles of Public International Law fifth edition, Oxford University Press, New York, 1998. Bruhl T. și Volker R., From International to Global
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
79. 171 Andrei Popescu, Ion Diaconu, op. cit., p. 28. 172 În anul 1920 Senatul american a respins Pactul Societății Națiunilor, constituit la inițiativa președintelui Wilson; pentru evitarea unor astfel de situații, la Conferința de la San Francisco, unde a fost redactată Carta ONU, Statele Unite a trimis unii din cei mai influenți senatori. 173 Alexandru Bolintineanu, Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, op. cit., p. 119. 174 Primele alegeri directe pentru Parlamentul European au avut loc la 7 iunie 1979. 175 R. MigaBeșteliu, Organizații internaționale interguvernamentale
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
situațiile în care, cu acordul guvernelor statelor suverane aceasta își poate impune voința pe teritoriile statelor respective. 187 Rodica Miga-Beșteliu, Organizații internaționale interguvernamentale, p. 159. 188 Alexandru Bolintineanu, Adrian Năstase, Bogdan Aurescu, op. cit., p. 105. 189 Alexandru Bolintineanu, M. Malita, Carta ONU. Document al erei noastre, București, 1970, p. 12. 190 P. R. Baehr, L. Gordenker, The United Nations at the end of the 1990s, ed. a III-a, St. Martin's New York, 1990, p. 203. 191 Goldstein, J. C. Pevehouse
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
vedea declarația Summit-ului OSCE din 1992, para. 41;declarația Summit-ului OSCE din 1994, para. 9; sau deciziile Consiliului de Miniștri al OSCE MC(9). DEC/3/Corr. 1, para. 3 and MC(13). JOUR/2 Annex 2. 277 Carta pentru Securitate în Europa (SUM. DOC/1/99), para. 17. 278 Regulamentul Adunării OSCE, art. 40 (2) și art. 25 (5). 279 Regulamentul Adunării OSCE, art. 40 (4). 280 Buchsbaum, op. cit., p. 33. 281 Memorandum of Understanding of 26 June
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Junimea ʹ90ʺ, denumită în continuare Asociația, este o asociație culturală, neguvernamentală, persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, funcționând pe perioadă nedeterminată, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului 26/2000, cu privire la asociații și fundații; Art. 3. Asociația aderă la principiile din Carta fundamentală a drepturilor omului și nu va aproba sau promova acțiuni care să aducă atingere demnității umane, libertății, democrației și statului de drept; Art. 4. Principiile de bază ale existenței și activității asociației sunt: libertatea de opinie și independența creației
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
societății socialiste. Ample campanii anti demolare au loc atât în țară, cât și în exil. "Asociația Românilor pentru protecția Monumentelor și Lăcașurilor Istorice" din Paris înaintează în 1985 UNESCO-ului o petiție care atrage atenția asupra demolărilor și a nerespectării "Cartei" privind conservarea și deplasarea monumentelor, semnată și de România. Monica Lovinescu semnalează dezbaterea cazului în presa pariziană, în contradicție cu presa bucureșteană unde domnește tăcerea. La Paris "se manifesta pentru un nou soi de victime: mărturiile din piatră ale trecutului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
În partea I erau prezentate zece principii legate, în mare măsură, de securitatea militară din Europa. Dar printre ele se număra și Principiul VII, care trata exclusiv drepturile omului. Toate puterile semnatare au consimțit să se conformeze scopurilor și principiilor Cartei Națiunilor Unite și Declarației universale a drepturilor omului. Principiul VII atesta "dreptul fiecărui individ de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle și de a acționa în virtutea acestora"1749. Partea a II-a se referea la cooperarea din domeniile economiei, științei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în primul rînd religioasă: este concepția catolicilor sociali, care priveau Revoluția ca pe o pervertire a libertății a cărei campioană a fost întotdeauna Biserica. Acesta era și sentimentul lui Leon al XIII-lea, care a oferit în 1891 catolicilor o cartă a ordinului social-creștin, Rerum novarum, și care, în 1901, împreună cu enciclica Graves de communi a adus democrația creștină la opțiunea creștinării societății. Dar filiația nu este atît de simplă precum pare. Dacă este adevărat că creștin-democrații datorează mult tradiției intransigente
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
caracterul foarte grav al problemei sociale și stipula dreptul Bisericii de a interveni chiar în momentul cînd, în Franța, drama din Fourmies de la 1 mai 1891 scotea în evidență pericolul unui război social. Pentru creștini-democrați, aceasta a devenit o adevărată cartă socială. În mod cert, catolicismul social nu se identifica numai cu aceștia, departe de așa ceva: intransigenți, tradiționaliști, liberali, paternaliști, progresiști mai tîrziu, toți aveau în comun această enciclică pe care fiecare și-o revendica. Ea mergea în mod deosebit în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Dar, în același timp, el arăta indiferența Bisericii față de forma de guvernămînt, recunoscînd deci democrația, dovadă fiind politica sa franceză numită a "Ralierii". În 1891, el a oferit, prin Rerum Novarum, un text care a pus bazele democrației creștine, "marea cartă a acțiunii social-creștine", cum o numea papa Pius al XII-lea5. Acest magisteriu cu care s-au identificat catolicii intransigenți, caracterizat de un refuz cvadruplu al individualismului, al liberalismului, al secularizării (laicizării) și al socialismului definește generația Leon al XIII-lea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ostile acestui tip de regim: criza anilor 1930 a dus la aceasta. Confuziile erau mari. Corporațiile au fost ridicate la loc de cinste de fascismul musolinian din Italia și de guvernul de la Vichy din timpul Revoluției naționale. În Franța învinsă, Carta Muncii din 1941 a fost bine primită de episcopi, după cum o dovedește Declarația Cardinalilor și Arhiepiscopilor din 23 decembrie 1941, considerînd această Cartă "prea conformă cu doctrina socială a Bisericii pentru a nu strînge voturile tuturor catolicilor". După război, și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de fascismul musolinian din Italia și de guvernul de la Vichy din timpul Revoluției naționale. În Franța învinsă, Carta Muncii din 1941 a fost bine primită de episcopi, după cum o dovedește Declarația Cardinalilor și Arhiepiscopilor din 23 decembrie 1941, considerînd această Cartă "prea conformă cu doctrina socială a Bisericii pentru a nu strînge voturile tuturor catolicilor". După război, și după atîtea compromisuri, aceasta și-a pierdut creditul. Astfel, codul de la Malines, cartă a catolicismului social belgian, editat în 1927, refăcut în 1934
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Declarația Cardinalilor și Arhiepiscopilor din 23 decembrie 1941, considerînd această Cartă "prea conformă cu doctrina socială a Bisericii pentru a nu strînge voturile tuturor catolicilor". După război, și după atîtea compromisuri, aceasta și-a pierdut creditul. Astfel, codul de la Malines, cartă a catolicismului social belgian, editat în 1927, refăcut în 1934 într-o manieră corporatistă, a fost reeditat în 1948 fără aceste teorii. Totuși, în funcție de teme și de țări, referința la magisteriul pontifical se face mai mult sau mai puțin amplu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
demnitatea persoanei, Statul în slujba cetățenilor, dezvoltarea comunităților intermediare care formează țesutul Națiunii, marea atenție acordată mecanismelor democrației sînt teme pe care le întîlnim în programul partidelor creștin-democrate. În cazul Franței, este suficient să ne raportăm la programul MRP, la Carta de la Lyon din 1966 a Centrului Democrat fondat de Jean Lecanuet, la L'Autre solution, platforma CDS-ului publicată în 1977, sau la cartea publicată în același an de André Diligent, Les défis du futur, care relua ideile acestui partid
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
era împărtășit și de Franța. Eșecul CED-ului la Paris i-a șocat puternic pe creștin-democrații italieni: "Parlamentul francez a respins într-un mod dramatic CED-ul" scria în 14 septembrie 1954 La discussione, săptămînalul fondat de De Gasperi; era "carta fundamentală a europenismului". Peripețiile construcției europene dezvăluie dificultățile, ezitările, dezbaterile pe marginea unui curent diferit, dar și determinarea unui curent dominant, pentru care, de acum încolo, proiectul federalist va fi, în ciuda eșecului CED, proiectul creștin-democraților, așa cum arată Manifestul UEDC-ului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
partidul a fost doborît de sistemul majoritar într-un singur tur. Majoritatea deputaților și a senatorilor aleși au fost aleși datorită slabei reprezentări proporționale păstrate în noul sistem electoral. Reînnoirea PPI părea blocată, în ciuda schimbării oamenilor și ideologiei operată prin Carta 93 elaborată la îndemnul lui Raffaele Cananzi, Alberto Monticone, amîndoi foști președinți ai Acțiunii Catolice, al lui Leopoldo Elia, Rosy Bindi, Maria Eletta Martini, și prin aprofundarea filosofiei sturziene în jurul lui Gabriele de Rosa. Dar eșecul electoral a venit prea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
familie. Nu trebuie să-l uităm pe Dominique Baudis, care a reușit să introducă curentul de inspirație creștină la Toulouse și în regiunea Midi-Pyrénées, ceea ce nu este un eveniment electoral minor. Textele dovedesc această preocupare, fie că este vorba de Carta de la Lyon din 1966, de raportul doctrinal al lui Jean Chelini de la Congresul din Mulhouse în 1973, de "Altă soluție" în 1977, de raportul lui Étienne Borne la Congresul de la Strasbourg în 1980, "O doctrină pentru prezent", sau acela al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care doreau să reia legăturile cu adevărata democrație creștină și să colaboreze cu partidele occidentale, semn că germenii libertății spirituale nu fuseseră complet distruși, Plojhar a revenit cu tancurile sovietice. Opoziția religioasă față de regim s-a manifestat în special prin Carta 77 și prin locul pe care ea o acorda problemelor etice și spirituale. După alegerea lui Ioan Paul al II-lea, cardinalul Tomasek a adoptat o atitudine mai viguroasă, așa cum o arată Manifestul pentru libertatea religioasă, semnat în 1988 de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
unitatea politică a creștinilor. Vechiul Partid Popular, epurat de conducătorii compromiși, și-a refăcut prestigiul devenind Uniunea Creștin-Democrată / Partid Popular Ceh, membru al UEDC, dar în 1986 a fost fondat un Partid Creștin-Democrat Ceh de către filosoful Václav Benda, semnatar al Cartei 77. În 1990, la Bratislava, și-a făcut apariția Mișcarea Creștin Democrată din Slovacia, la îndemnul lui Jan Carnugursky, vice prim-ministru al Cehoslovaciei în 1989, apoi prim ministru și președinte al Slovaciei în 1991. Această Mișcare separatistă cerea să
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Ele nu au reușit să strîngă o masă importantă de creștini. Mesajul extras din creștinism era împărtășit de alții, cum ar fi Václav Havel, al cărui discurs este presărat cu valorile sale20. Părintele Václav Maly, fost purtător de cuvînt al Cartei 77, este reprezentantul acestor creștini doritori de a se situa în afara partidelor creștine: "Biserica, spunea el, trebuie să prezinte valorile creștine întregii societăți, dar să permită catolicilor să voteze cum doresc"21. Ambiguități în Ungaria. În Ungaria, perioada de după război
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]