1,635 matches
-
cu toate acestea, el are un profund interes pentru misterele filosofice. Buendia este unul dintre întemeietorii satului, însă dispare din poveste odată ce înnebunește cautând "Piatra Filozofală". În final, își pierde mințile și începe să vorbească în latină. Legat de un castan, el va servi celorlalți drept mărturie a începuturilor satului Macondo. Este eliberat de către Ursula cu puțin timp înainte de-a muri. Soția lui José Arcadio Buendía este stăpâna familiei, dar și membrul care trăiește de-a lungul celor mai multe generații. Ursula
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]
-
larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"). Specii de foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor diversitatea
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
arabil fertil cu multe râuri mici care furnizează apă pentru irigații și, în combinație cu climatul mediteranean, oferă terenuri excelente, mai puțin pentru cereale. Această zonă este bine cunoscută pentru înaltă calitate a vitei de vie, pomi fructiferi și creșterea castanilor și a migdalelor de copaci. Cele mai mari orașe ale Metohiei (cu statisticile populației din 2006), sunt: În antichitate, pe teritoriul de astăzi al Metohiei locuiau triburi ilirice și tracice. În secolul al II-lea î.Hr., românii cuceresc regiunea, iar
Metohia () [Corola-website/Science/314899_a_316228]
-
Anobium punctatum, L - Lyctus linearis, T - Termite, SH - duramenul este de asemenea recunoscut ca sensibil. ... b) este necesar să se considere alburnul tuturor esențelor de lemn ca având clasa de durabilitate S, cu excepția clasei de durabilitate a alburnului la salcâm, castan, cer și stejar, față de termite. ... c) durabilitatea față de Lyctus este dată numai pentru lemnul speciilor foioase, care conține amidon în alburn. ... d) durabilitatea față de Hylotrupes bajulus nu este dată decât pentru rășinoase. ... e) duramenul tuturor speciilor este recunoscut ca durabil
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
de impregnabilitate și│ │care sunt următorii: clasa 1 (permeabil), clasa 2 (permeabilitate medie), │ │clasa 3 (puțin permeabil), clasa 4 (impermeabil). │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Tabelul 3.8.2 - Clase de impregnabilitate a principalelor esențe de importanță tehnică în România D Paltin - Acer pseudoplatanus L. Castan - Castanea sativa Mill. Anin negru - Alnus glutinosa L. O Mesteacăn - Betula pubescens Carpen - Carpinus betulus L. Fag - Fagus sylvatica L. Nuc - Juglans refia L. O Cer - Quercus cerris L. Stejar - Quercus robur L., Salcâm - Robinia pseudoacacia L. D - duramen ■ - nivel
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
îmbarcat Argonauții pentru a porni în căutarea Lânii de Aur și tot aici Titanii s-au străduit zadarnic să înghesuie pe Pilion peste Ossa. Muntele Pilion este presărat cu 24 de sate pitorești, cuibărite pe pantele sale, printre livezile de castani, măslini, meri, piersici și peri. Arhitectura vechilor locuințe de la Pilion este caracteristică, ele sunt case înalte cu uși din fier și ferestre mici cu gratii. Atârnate pe terenul în pantă ele au trei etaje în față și unul singur în
Volos, Grecia () [Corola-website/Science/297369_a_298698]
-
real un ținut și o zonă în care natura frumoasă îndeamnă la poveste. Din secolul al XIX-lea orașul își demolează o parte a zidurilor păstrând doar Turnul Dogarilor, iar în locul șanțurilor și pietrelor de zid se sădesc șirurile de castani ce fac azi din Bistrița, un oraș verde și secular. Municipiul Bistrița este situat în partea de nord-est a Podișului Transilvaniei, în Depresiunea Bistriței și este străbătut de răul Bistrița. Principala cale de acces este drumul european E58 (DN17) care
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
Orașul a avut reputația de cel mai poluat oraș din Europa până la accidentul nuclear de la Cernobâl . Aceasta a fost datorată emisiilor de la două fabrici din zona: Monumentul este un obelisc ridicat în anul 1952 și se află amplasat pe Aleea Castanilor, lângă Primăria orașului. Monumentul este realizat din beton placat cu marmură. Pe această placă sunt încrustate o cască, o spadă și o frunză de laur. Obeliscul, înalt de 1,8 m, este împrejmuit cu un zid semirotund, iar pe o
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
târziu și chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiți, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a orașului. În prezent vegetația este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esențe ornamentale și de aliniament, plantații de castani, plopi și salcâm, spațiile verzi și parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul orașului, parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, în medie, 3,2 mp. pe
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
specii, inclusiv specii autohtone: fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), paltin de câmp ("Acer platanoides"), par ("Pyrus pyraster"), plop cenușiu ("Populus canescens"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), volniș ("Ulmus levis"); specii alohtone: brad de caucaz ("Abies nordmanniana"), castan porcesc ("Aesculus hippocastanum"), cedru de California ("Libocedrus decurrens"), dud ("Morus albă"), duglas verde ("Pseudotsuga menziesii"), glădița ("Gleditsia triacanthos"), maclura pomifera ("Maclura pomifera"), molid argintiu ("Picea pungens"), molid de Canada ("Tsuga canadensis"), pin negru ("Pinus nigra"), platan occidental ("Platanus occidentalis"), sâmbovina
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
precum și volumele pereche "Simfonia animalieră "(2014) și "Hibernalia" (2016) și romanul " Spre văi de jad și sălbăție" (2016). De asemenea, "Basmul Prințesei Repede-Repede "(2009) scris în colaborare cu poetul Emil Brumaru și ilustrat de Mircia Dumitrescu. și "Cad castane din castani "(2014)" "dialoguri cu Emil Brumaru. Povestiri de-ale ei au fost incluse în antologii precum "Kikinda Short 06", antologie internațională de proză scurtă, Serbia, 2012; "Scräpliv", antologie de nuvele românești, Editura 2244/Bonnier, Suedia, 2013; "10+," Antologie de proză Tiuk
Veronica D. Niculescu () [Corola-website/Science/317877_a_319206]
-
având o suprafață de 2.7 hectare. Aici sunt aclimatizate 28 tipuri de arbori printre care specii rare cum ar fi ginkgo biloba sau platanul. De asemenea, sunt trei stejari cu o vechime de 180-250 ani și o alee de castani. Acest parc are o importanță științifică, culturală și estetică. Pe unul dintre dealurile din satul Zvineace există un cimitir militar, unde au fost înmormântate rămășițele pământești a 11.830 soldați și ofițeri în armatele austro-ungare, germane și rusești, care au
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
organizat de Jurnalul Național, alături de cei mai importanți folkiști ai României, fiind numită chiar una din «amazoanele folkului românesc» alături de Zoia Alecu, Maria Gheorghiu și Tatiana Stepa. În 2007 revine în festivaluri de muzică folk cîștigînd locul 1 la «Festivalul castanilor» de la Ploiești. Primește rolul «jandarme Mărie» din spectacolul «Visezi» de Jean Paul Grumberg, regia Cătălin Vasiliu (Teatrul Dramatic «Fani Tardini» , Galați) În 2008 absolvă Facultatea de actorie din Galați la clasa profesorului Radu Gabriel, obținînd licență cu notă maximă. În
Maria Magdalena Dănăilă () [Corola-website/Science/315813_a_317142]
-
de natură. Pictând peisaje în aer liber cu influențe cert impresioniste, începe să zărească în natură ilustrarea procesului de trecere de la viață la moarte și-și transformă peisajele într-o "oglindă a sufletului". În tabloul "Patru copaci" (1917), unul din castani și-a pierdut deja ornamentul efemer, iar frunzele celorlalți copaci sunt ruginii, semn că în scurt timp vor cădea. Trunchiurile copacilor marchează delimitarea pe verticală a spațiului, căreia îi corespunde orizontalitatea liniilor ce sugerează pământul și cerul. Peisajele urbane, cum
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
la învechit palinca, pentru a se obține o culoare galbenă sau galben-aurie. Băutura alcoolică de tip rachiu, distilată din cidru de mere și de pere , denumită Calvados , se lasă la învechit numai în butoaie din lemn de gorun sau de castan. Istoria consemnează că Diogene din Sinope, rămas la un moment dat fără casă, și-a improvizat o locuință într-un butoi. Un vas făcut tot din doage, dar cu gura mai largă decât baza, prevăzut cu toartă și folosit pentru
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
mai bună din lume. Această regiune prezintă și un sortiment interesant de brânzeturi. Gamoneu este extreme de delicious dar cel mai bun este de departe Queso de Cabrales. Această brânză din valea Cabrales este moale și învelita în frunze de castan și este depozitat în peșteri umede pentru a se “maturiză”. Deserturile de aici include arroz con leche - este o delicioasă budica cu cremă de lapte scufundata în orez; și trebuie menționat și mantequilla care este cel mai bun unt din
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
Biserică "Sfinții Împărați Constantin și Elenă" din Siret este o biserică construită între anii 1934-1936 în orașul Siret. Inițial a fost biserică evanghelica, dar în prezent este folosită de comunitatea ortodoxă din oraș. Ea se află pe strada Castanilor nr. 9. Până în anul 1940, în orașul Siret a existat o numeroasă comunitate germană. În anul 1869, ponderea germanilor în populația de 6.484 locuitori ai Șiretului era de 24,98%. În 1927, locuiau în Siret 1.378 germani, aceștia
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Siret () [Corola-website/Science/321023_a_322352]
-
și Franța. Casa are un singur nivel, cu o terasă largă în fața unui salon mare, din care se deschid intrările în celelalte încăperi. În jurul conacului a fost amenajat un mic parc dendrologic constituit din arbori seculari de stejar, frasin, carpen, castan, tei, dar și alte specii rare de arbori și arbuști aduși din întreaga lume. În acest conac a locuit o lungă perioadă marele entomolog și membru al Academiei Române, Aristide Caradja (1861-1955). Aici a studiat și a colecționat vestita sa colecție
Conacul Caradja din Grumăzești () [Corola-website/Science/320989_a_322318]
-
Biserică „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” din Siret este o biserică romano-catolică construită în perioada 1816-1824 în orașul Siret. Ea este situată pe strada Castanilor nr. 7. Încă din secolul al XIII-lea a început să se desfășoare pe teritoriul Moldovei o intensă propagandă catolică. În 1227, Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) a înființat aici Episcopia de Milcov pentru cumanii și cavalerii teutoni din
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
podurile și monumentele publice, printre care Primăria, școala primară și băile publice. Construcțiile au fost realizate între 1937-1940. Toma T. Socolescu s-a implicat în amenajarea peisagistică a diferitelor spații, exemple în acest sens fiind parcul local numit ' Parcul cu castani' sau bulevardul cu castani care traversează parcul și duce la cimitirul local. A sperat că poate fi amenajat și un parc de recreere alături de un heleșteu în această zonă, pentru a oferi ploieștenilor (Păulești este situat la numai 7 km
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
printre care Primăria, școala primară și băile publice. Construcțiile au fost realizate între 1937-1940. Toma T. Socolescu s-a implicat în amenajarea peisagistică a diferitelor spații, exemple în acest sens fiind parcul local numit ' Parcul cu castani' sau bulevardul cu castani care traversează parcul și duce la cimitirul local. A sperat că poate fi amenajat și un parc de recreere alături de un heleșteu în această zonă, pentru a oferi ploieștenilor (Păulești este situat la numai 7 km de Ploiești) un vast
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
fost amplasată o placă. Cu toate acestea, numele folosit cel mai frecvent de către localnici rămâne cel de Parcul Central. Parcul este populat cu mai multe specii de arbori și arbuști, printre care: stejarul, paltinul, salcâmul, prunul roșu, tisa, pinul, teiul, castanul sălbatic etc. În fața Muzeului de Științele Naturii se află un fag roșu (Fagus sylvatica v. atropurpuraea), monument al naturii, cu o înălțime de circa 25 de metri și un coronament bogat și frumos. Bustul lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), operă a
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
prin creșterea unor culturi de bacterii pe suprafața acestora se tratează cu biocizi precum pentaclorofenol. a se poate realiza cu substanțe vegetale sau minerale. În tăbăcirea cu substanțe vegetale se folosește taninul. Taninul se extrage din scoarța unor copaci precum castan, stejar, tsuga, cireș, etc. Pieile se întind pe rame din lemn care apoi se scufundă într-o soluție de tanin. Pielea tăbăcită cu ajutorului taninului devine foarte moale și pentru aceasta este folosită în realizarea genților sau în tapițarea mobilei
Tăbăcire () [Corola-website/Science/327473_a_328802]
-
bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"); Păduri de foioase: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), nuc ("Juglans regia L."), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"); Arbusti: jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
7,80 hectare, a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de protecție pentru specia arboricola de castan comestibil, cunoscut sub denumirile populare de: "aghistin, găstan, gastan", etc. Rezervatia este acoperită în cea mai mare parte (80% din suprafața) cu arboret de castan comestibil ("Castanea sativa"), în asociere cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]