3,446 matches
-
o oală mare, se toarnă peste ei 7 l de apă fiartă cu șase linguri de sare, se acoperă cu un capac și se lasă până a doua zi. Se pregătesc borcanele cu mărar și cimbru peste care se pun castraveții în picioare unul lângă altul, iar printre ei se adaugă rozete de morcov, țelină, usturoi și fâșii de hrean. Se aranjează pe rânduri, până se umple borcanul. Prima apă din castraveți se aruncă, apoi 6 l de apă se pun
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
borcanele cu mărar și cimbru peste care se pun castraveții în picioare unul lângă altul, iar printre ei se adaugă rozete de morcov, țelină, usturoi și fâșii de hrean. Se aranjează pe rânduri, până se umple borcanul. Prima apă din castraveți se aruncă, apoi 6 l de apă se pun la fiert cu sare, piper, cimbru, tarhon, oțet și o lingură de zahăr. Se adaugă deasupra usturoiul rămas, vișinul, frunze de țelină, ardei iute, mărar și hrean. Se toarnă apa fiartă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
aruncă, apoi 6 l de apă se pun la fiert cu sare, piper, cimbru, tarhon, oțet și o lingură de zahăr. Se adaugă deasupra usturoiul rămas, vișinul, frunze de țelină, ardei iute, mărar și hrean. Se toarnă apa fiartă peste castraveți, se leagă cu celofan și se duc la beci. CIUPERCI MURATE 1,5 kg. de ciuperci, 6 căței de usturoi, 2 linguri de cimbru uscat, un litru de oțet din vin, 400 gr. de zahăr, 3 linguri boabe de muștar
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
g sare mare, 100 g zahăr, foi de dafin, piper și boabe de muștar. În borcan, se pun, la fund, mărar, vișin, țelină, frunze de hrean, cimbru, tarhon, câteva căpățâni de usturoi și așezăm zarzavaturile spălate - pepeni verzi mici, gogonele, castraveți, morcovi, felii de țelină, mere, pere, buchețele de conopidă și varză roșie, tăiată sferturi. Se așează estetic, după care turnăm peste ele apa fiartă clocotită. Se leagă borcanul cu 2 rânduri de celofan și se ține la căldură până se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
coarnă. La un rând de roșii se pune o mână bună de sare și tot așa, până la cantitatea dorită. La sfârșit, turnăm deasupra apă fiartă, după ce s-a răcit. S ALATĂ ARDELENEASCĂ 4 kg varză, 2 kg gogoșari, 1 kg castraveți, 1 kg ceapă, 1 kg gogonele, 1 kg morcov, 1 l de oțet, 250 g zahăr, 100 g boabe de muștar, 10 g piper, 10 g coriandru, foi de dafin. Se taie varza fideluță și celelalte, toate, se taie julien
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
vrut niciodată să-mi spună secretul ghicitului ei. Dar ghicea! Elev ucenic Ei, toate bune și frumoase, vorba lui Ion Creangă, dar, iată, am terminat șapte clase, în vacanța mare după ce m-am ocupat de culturile de ceapă, usturoi, roșii, castraveți, pătrunjel, morcov și ceea ce mai era necesar pentru iarnă în casa noastră, îngrijorat că nu voi reuși să ajung pentru clasa opta de liceu, la Moinești, că mama nu avea bani, am ajuns la școala de meserii. Avea mama o
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
să zic ? Însă, după un timp, aud: « - Tovarășe Toma, mergi și-ți caută de sănătate ! » La care toată grupa, care-mi știa boala de care sufeream, a început să râdă. M-am dus glonț la cantină și am cerut niște castraveți murați pentru deplină refacere, apoi am dormit până a doua zi dimineața când, sănătos și proaspăt, m-am dus la școală. După sărbătorirea costumului cel fercheș, cred că vreo 5 ani nu am mai pus gura pe coniac. Încet-încet, mi-
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
zăpada treceam la amenajarea straturilor. Cele mai multe le făceam lungi (drepte la sfoară), pentru dimcă, ceapă, barabuleancă și arpagică. Apoi urma o bucată mare pentru usturoi, câteva straturi mai mici pentru ridichi, salată, morcovi. Lăsam un loc mai însorit pentru roșii, castraveți, dovlecei și varză. Cele cu pătrunjel (creț), cu țelină le curățam doar de frunze uscate și crengi aduse de vânt. Nu uitam de sfecla roșie, mazăre și spanac. Având spațiu suficient, ne puteam permite ca grădina noastră să ne poată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Asakusa Marți, 26. 08. 2008 M-am trezit ca de obicei, și am luat micul dejun într-o atmosferă plăcută. Pot spune că am „ciugulit” ca o vrăbiuță: o feliuță de somon, 5 roșioare mici și gustoase, 5 rondele de castraveți proaspeți, dar lipsiți de gust fără sosul special și câteva foi de salată fragedă și apoasă. Am băut, în schimb, 2 pahare de lapte, 1 pahar de orange și o ceașcă de cafea „specială” pregătită, ca deobicei, de Dragoș. De
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
bună gospodărie și cu o rețea bogată de căi de comunicație. Prin Binghamton, seara, ajungem la Ithaca. Mâncăruri și prieteni E momentul după atâtea zile de mâncăruri americane să ne amintim și de cele de la noi. Cumpăr un borcan cu castraveți standardizați, dar deziluzie! Sunt În sirop. Ne așezăm pe gospodărie proprie națională, cu preț de cost redus. Suntem invitați de diverse familii și invităm și noi. Uneori seara ne pomenim că cineva bate la ușă pentru a ne invita, deși
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
care se profilează patru pâini într-o paporniță, sau a rătăci printre colonadele pseudosinagogii din Capernaum e ca și cum ai sta tot timpul posomorât într-o noapte de chef ori ai sărbători sederul de Pesah în bucătărie în tête-â-tête cu un castravete. Așa ceva nu se face. Izolarea despoaie felurile de mâncare și pietroaiele de prestigiul lor. Bietele sanctuare nu se impun de la sine: impunerea lor e o chestie de asociere, dacă nu cumva ține de halucinațiile colective. Aceste monumente nu stau în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
scoate-i ochii. Cine-ncalecă magarul, să-i sufere și năravul. Sabia de aur taie mai bine decât cea de fier. Bogatul greșește și saracul cere iertăciune. Leoaica numai un puiu face, dar bun. Spărie lupul cu pielea oii. Vinzi castraveți la grădinar. Obrazul subțire cu cheltuială se ține. [PRIN TRANSILVANIA ȘI BASARABIA]* D-na Ciordaș Vioara din Bihor. Beiuș. Amos Borlan Beiuș Cornel Pop. Vasile Sala Vazcău Horșa, senator. Sever Andru. Petre Dejeu profesor Gavril Petri notar Sâg (Sălaj) Marcian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
muierii, muierilor folosește. Puneți pe dracul să tragă cu săgeata. Cât sunt de năcăjit, să dau în mine cu cuțitul, sânge nu iese. N-ai să îndrepți tu lumea cu umărul. Ți-ai întins vrejul ș-ai umplut lumea de castraveți. Mamă și tată nu găsești; muieri, câte vrei. (lui Ionuț, când se duce) Te port în spinare de o viață; odată te-am pus jos și tu te vaieți c-ai ostenit. Boli să dea Dumnezeu, că leacuri sunt destule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
116 găini 20 oi 13 stupi albine 65 iepuri de casă dintre acestea unele sunt vite de muncă. Produsele se desfac în colhoz. Din produse se mai dă la creșă, școală, grădina de copii și bătrâni neputincioși. Culturi de seră castraveți și tomate 400 m. culturi în răsadniți 7500 m. munca. 5 brigăzi de lucru și 5 exclusiv cu animale. Fiece brigadă are 6 echipe de câte 5 oameni. Mai sunt oameni p. transporturi. În echipele de 6 oameni lucrul e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Aduc aceste de la Kaliningrad (p. 57 Ha.) Aduc apă pentru irigația a 40 Ha. Producția. Înainte de războiu a fost de 2000 tone, iar acum a ajuns la 4000 tone. * Producția se bizuie pe cartofi (17 tone la ha.), tomate și castraveți (25 tone la ha.) și căpșuni. * Conducerea comitet cu un președinte. Contabilitate la zi. Ambulatoriu. Creșă de copii, grădiniță, școală (96 copii) Norma de lucru: 0,65 ha. arat = 1 zi 1/4 1 ha. castraveți lucrați până la recoltă = 325
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la ha.), tomate și castraveți (25 tone la ha.) și căpșuni. * Conducerea comitet cu un președinte. Contabilitate la zi. Ambulatoriu. Creșă de copii, grădiniță, școală (96 copii) Norma de lucru: 0,65 ha. arat = 1 zi 1/4 1 ha. castraveți lucrați până la recoltă = 325 zile cereale 1 h = 16 zile Venit total în bani 1944: 3.650.000 ruble Se prevalează 10% pentru nevoile sociale. Darea către stat ajunge la 6% de individ. Din produse 25% se vinde Statului, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
caselor de odihnă de la Soci și pentru aprovizionarea cu lapte. Instalațiile electrificate ale serelor ocupă un spațiu de 15000 m.p. Se fac și culturi în aer liber. Gospodăria e în curs de desvoltare; e înființată nu de mult. Am văzut castraveți și tomate. Iarna, aceste sere se încălzesc. Li se dă, apăsându-se pe un buton, ploaie artificială etc. Mai mult mi-a plăcut grajdul de vaci încrucișeri și selecționări de Siementhal și Schwitz cu vaci locale. Grajd de vară, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la ciorbă. Sărăcie Vătrar cociorbă vătrai de fier v. de lemn mire neexistent ac ac bold ac cu gămălie sau de gămălie spelcă ac de cap agrafă ac de siguranță harbuz pepene verde pepene pepene galben murături moare zeamă de castraveți z. de varză a zice a spune a merge a se duce a umbla (rău întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și animale, numele Însuși arătându-le pe primele fixe, iar pe celelalte mobile. Treaba, perpetuată din motive didactice până astăzi, a acumulat destule excepții, cum ar fi o mulțime de animale marine fixe și culmea, cu denumire de plante, precum castravetele de mare, dar și Încadrarea Între plante a bacteriilor descoperite Între timp. Unele confuzii de acest gen au stârnit chiar hazul; amintiți-vă de Topârceanu și bacilul lui Koch, clasat ca plantă: “Văzut-ați dumneavoastră o floare sau un pom
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dea lu’ bărba-su’, care era cu un picior în groapă, hrănea porcul, și dobitocul nici măcar nu știa să aprecieze așa delicatese. Într-o seară a trebuit să merg la ea, nu mai știu de ce, și am găsit-o cu un castravete în mijlocul frunții. Castravetele ăla avea o funcție extrem de precisă, îi oxigena creierul. Mirunei lumea asta pe care i-o povestesc i se pare absurdă, ireală. Zice că nu se poate să nu inventez. Râde iar, încet, precaut. Dimineața, asta e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
care era cu un picior în groapă, hrănea porcul, și dobitocul nici măcar nu știa să aprecieze așa delicatese. Într-o seară a trebuit să merg la ea, nu mai știu de ce, și am găsit-o cu un castravete în mijlocul frunții. Castravetele ăla avea o funcție extrem de precisă, îi oxigena creierul. Mirunei lumea asta pe care i-o povestesc i se pare absurdă, ireală. Zice că nu se poate să nu inventez. Râde iar, încet, precaut. Dimineața, asta e situația, nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și acompaniate de tambura sau daruca cu zurgălăi și ritmuri orientale. și m-am ținut droaie cu toți copiii mahalalei noastre după ultimele figuri năzdrăvane ale trotuarului bucureștean, după „Nicu Meț, calare pe măgăreț, care șade În coteț și mănâncă castraveți“, după „piticul de pe bulevard“ și după acel maniac nervos, „Sânge-rece“, care invectiva și scuipa, cu nasul În vreun zid, până i se usca gura, [astfel că] maică-mea văzându-l, cu mine Încă În pântecele ei, mi-a lăsat, după
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau miel, sau cea dobrogeană din cinghirul mielului cu ficații și bojogii tăiați mărunt, cu ceapă verde, pătrunjel și mărar proaspăt; apoi cartofii cu carne, simplă, s-ar părea, dar de o dificilă formulă chiar pentru cei mai bătrâni bucătari; castraveții acri cu piept gras de văcuță; gutuile rumenite În tigaie și gătite cu carne macră „de la coadă“; prunele uscate, opărite sau afumate, gătite cu piept sau cu costiță afumată de purcel; ciulamaua de rinichi; stufatul sau capamaua de miel cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
gă luști, cu mazăre verde sau boabe, cu fasole verde sau țucără, cu do vlecei În floare, cu vinete, cu conopidă sau cu smântână; dar curcanul cu caise?... dar bobocul de gâscă și de rață gătit cu varză acră, cu castraveți acri sau cu măsline trile, turcești, cu sâmburele mic?... și după astea toate, ce credeți că veneau?... În nici un caz mâncarea săracului și a flămândului, cum este cea la care râv nesc de atâta vreme și nu ajung până la ea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu ochii și cu unghia la Mura, În uli cioara Sf. Niculae din șelari; acum și antricoatele „cu floare“ de la grătarul „șpaniol“ al lui șmilovici din Udricani, cu mură turile Înfundate de șoimăsul sinagogii din Sticlari, mai-marele peste toți pepenașii, castraveții, gogoșarii, pătlăgelele, gogone lele și merele murate din lume, și cu pâinea, cea mai bună din tot Bucureștiul, a lui Steinberg, fost morar și acum brutar pe Văcărești (fiindcă, Îmi spunea Max Herdan, este necesar ca orice brutar să Înceapă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]