3,702 matches
-
au trăit și au gîndit în perioada Reformei și Contrareformei, a unui puritanism alergic la toate fabuloasele construcții medievale ale imaginarului, la științele oculte și chiar la “magia naturală”. Inamicul principal al creștinătății reformate era fantezia umană. Protestanții și apoi catolicii, prin inchiziție, își propun să cenzureze radical imaginarul și să înlăture seducția naturii. Intelectualii erau încă protejați de puterea temporală, dar cînd frica le va pătrunde în suflete, vor începe singuri să scrie numai ceea ce Biserica vroia să audă. “Cenzura
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
devină o a doua Romă, imprima Balanța. Tot analogice erau și diversele denumiri date norului galactic: Cărarea Stăpânului Vieții (America de Nord); Drumul Păsărilor - Lituania; Locuința manilor și a visurilor - Pitagora; Coloana de lumină - Maniheeni; Drumul elefantului alb - Siam; Drumul Sf.Jacques - Catolicii; Drumul pelerinilor - Turcii; Drumul de paie - Sirieni și Persanii. 3. Am văzut coincidențele dintre fenomenele cerești și cele meteorologice, unde primele reprezentau cauzele celor din urmă. Astfel de coincidențe sunt de găsit în toată astrologia. O anumită stea conduce la
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
-lea, crăciunul a fost fixat pe 25 decembrie, pentru că la acea dată se celebra în antichitatea păgână solstițiul de iarnă - Sol Natalis Invicti, nașterea Soarelui neînvins. Sărbătoarea rusaliilor este la 7 săptămâni după paște; postul cel mare are 7 săptămâni, catolicii au 7 sacramente, cunosc 7 rugăciuni ale Tatălui Ceresc, lumea a fost creată în 7 zile și se împarte în 7 ore canonice, săptămâna creștină are tot 7 zile, ca și cea chaldeeană. Fig.25 - O alegorie creștin-astrologică, în care
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
românește, să vorbească de o imagine cinematografică a mișcării de cădere și de o sugestie a prăbușirii universale a umanității 21. Pentru Walter Gibson tabloul vorbește depre o realitate politică și religioasă a secolului al XVI-lea - disputele religioase între catolici și protestanți și, implicit, ultimii ani ai Războiului de 80 de ani dintre Olanda și Spania 22. Expresivitatea fețelor orbilor incită la o clasificare medicală a cecității. În articolul Peter Breughel the Elder as a Guide to 16th Century Technology
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
formală, ci constatarea identității de fapt, a afirmațiilor Bisericii întregi, în timp și spațiu. Dar acesta nu e decât un alt fel de a exprima invariabilitatea învățăturii - această invariabilitate rămânând, în ultimă analiză, singurul criteriu de recunoaștere a ecumenicității. Spre deosebire de catolici, la care Papa se socotește pe el însuși judecătorul și măsurătorul adevărului cuprins în Tradiție, în Ortodoxie Tradiția este cea care mărturisește de ecumenicitatea unui Sinod; Sfântul Sinod însuși nefiind decât mărturisitorul "a ceea ce pretutindeni s-a păzit, de toți
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
imposibil de adecvat, cu o precizie matematică, cadrului juridic. Cu alte cuvinte, canoanele nu au altă funcție decât aceea de a indica modalitatea în care putem rămâne fideli Bisericii în diverse ipostaze istorice pe care le cunoaște comunitatea eclezială. Dacă catolicii sunt hristocentrici, par excellence, ortodocșii sunt închinători ai Sfintei Treimi; Iisus Hristos este Dumnezeul în Sfânta Treime, creștinismul neavând sens fără Cele Trei Fețe Dumnezeiești. Pornind de la aceste disocieri dintre ortodocși și catolici, Mircea Vulcănescu dezvoltă semnificativ demersul său analitic
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pe care le cunoaște comunitatea eclezială. Dacă catolicii sunt hristocentrici, par excellence, ortodocșii sunt închinători ai Sfintei Treimi; Iisus Hristos este Dumnezeul în Sfânta Treime, creștinismul neavând sens fără Cele Trei Fețe Dumnezeiești. Pornind de la aceste disocieri dintre ortodocși și catolici, Mircea Vulcănescu dezvoltă semnificativ demersul său analitic de arheologie interconfesională prin abordarea raporturilor opozitive dintre catolici și protestanți, pe filiera lui Luther, din perspectivă ortodoxă, cu aplicație la câteva probleme esențiale: răul radical al firii omenești; mântuirea prin credință, nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Sfintei Treimi; Iisus Hristos este Dumnezeul în Sfânta Treime, creștinismul neavând sens fără Cele Trei Fețe Dumnezeiești. Pornind de la aceste disocieri dintre ortodocși și catolici, Mircea Vulcănescu dezvoltă semnificativ demersul său analitic de arheologie interconfesională prin abordarea raporturilor opozitive dintre catolici și protestanți, pe filiera lui Luther, din perspectivă ortodoxă, cu aplicație la câteva probleme esențiale: răul radical al firii omenești; mântuirea prin credință, nu prin fapte; îndreptățirea păcătosului prin jertfa lui Hristos; religiozitatea interioară opusă formalismului sacramental; evanghelism antitradițional; spiritualismul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Hristos realizează lucrarea mântuirii, plătind pentru păcatele umane, catolicismul pune accent și pe implicarea omului care "ia parte, în el" la această jertfă ce se prelungește în viața tainică a Ecclesiei. De fapt, aceasta este semnificația sacramentală a Liturghiei la catolici care nu mai reprezintă comemorarea sacrificiului lui Hristos (teza luterană), ci permanenta lui resăvîrșire sacerdotală. În viziunea catolică, "Biserica administrează pe pământ lucrarea sfințitoare a Duhului Sfânt în sânul comunității credincioșilor, care continuă această jertfă în Euharistie". Astfel, ființa umană
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a Duhului Sfânt în sânul comunității credincioșilor, care continuă această jertfă în Euharistie". Astfel, ființa umană devine copărtașă la opera lui Dumnezeu de mântuire, cu condiția de a se învrednici de ea. Aceasta este semnificația fundamentală a lucrării mântuitoare la catolici care se leagă de Euharistie și de pregătirea pentru ea. Pentru Luther, adevărata religiozitate nu constă în formalismul exterior, în practica rituală exterioară, ci în permanenta căutare cu inima a lui Dumnezeu. Sfintele Taine ale Bisericii nu lucrează din exterior
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
săvârșind aceeași jertfă și ascultând de aceeași autoritate, pe temeiul tradiției apostolice necurmate, universale și neschimbate, care a dat Scripturile și care le garantează și unitatea de înțeles"18. Filosoful român ajunge astfel la ultima deosebire fundamentală între Luther și catolici, deosebire care implică spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Pentru Luther, rânduiala apostolică a Bisericii și Papa reprezintă "uzurpări și deformări ale duhului creștin originar", adevărate derogări de la textul scripturistic, identificând, în mod fraudulos, ordinea interioară a Împărăției lui Dumnezeu cu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de dissolution est un plein déroulement, celles-ci constituent notre oasis de naturalité, la source indéniable d'un revirement authentique dans l'espace roumain. Mots-clés: élite, intellectuel, Église, tradition, entre-deux-guerres În aceeași serie au apărut (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Catolicii în spațiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea, Iulian Ghercă Cetăți medievale. Dincolo de ruine, Alexandru Husar Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Ioan Marian Țiplic
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
1, Nesemnat, în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 151: "31 martie? Cine a hotărât această dată imposibilă și pentru ce motive? Sfintele Paști la 31 martie însemnează că nu vom sărbători Învierea Domnului nici în aceeași zi cu catolicii, nici cu protestanții, nici - ceea ce încă mai grav - cu ceilalți ortodocși... Ni se răspunde că data de 31 martie e indicată de calculele științifice ale noului calendar; și că dacă am renunța la ea, o altă dată indicată de aceleași
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nu este vorba de adoptarea unui punct de vedere protestant cu privire la această interiorizare individualistă, ci de "un refuz de a accepta termenii în care conștiința apuseană a formulat o problemă din care, în ceea ce o privește, nu mai poate ieși... Catolicii critică, este drept, această teorie ca incomodă din punct de vedere social; căci nu văd cum s-ar putea organiza în aceste condiții o Biserică puternică (aici pe pământ) fără un criteriu extern. Istoricește, catolicii au dreptate. Dar diferența are
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
privește, nu mai poate ieși... Catolicii critică, este drept, această teorie ca incomodă din punct de vedere social; căci nu văd cum s-ar putea organiza în aceste condiții o Biserică puternică (aici pe pământ) fără un criteriu extern. Istoricește, catolicii au dreptate. Dar diferența are același izvor. Altă înțelegere a rostului istoriei și a Bisericii în fața ei". 14 Mircea Vulcănescu, Deosebirile dintre Luther și catolici, text reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
organiza în aceste condiții o Biserică puternică (aici pe pământ) fără un criteriu extern. Istoricește, catolicii au dreptate. Dar diferența are același izvor. Altă înțelegere a rostului istoriei și a Bisericii în fața ei". 14 Mircea Vulcănescu, Deosebirile dintre Luther și catolici, text reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, ediție îngrijită de Dora Mezdrea, București, Anastasia, p. 113. 15 Ibidem, p. 115. 16 John Meyendorff, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003, p. 7: Problema istoriei mântuirii, abordată de Cullman și în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
viața lor. Prin ele, Sfânta Treime însăși este lucrătoare prin Sfântul Duh în sufletele lor. Ortodoxia are prin aceasta un accentuat caracter duhovnicesc și sfințitor. Credincioșilor ortodocși nu li se iartă numai în sens juridic păcatele în viața aceasta (la catolici, și în cea viitoare la protestanți), ci li se comunică puterea lui Hristos de-a iubi prin Duhul Lui cel Sfânt și pe Dumnezeu și pe semenii lor și o dată cu aceasta eliberarea de patimile egoiste și o sfințire tot mai
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
catolică de rit grecesc de Hajdudorog care cuprindea diecezele slovacă, ruteană (Muncacs), română (Gherla și Oradia) și secuime. În sec. Al XIX în majoritatea satelor greco- catolice în biserici se oficia românește și în orice caz ungurii care erau deja catolici nu erau aceia care au aderat la ritul greco-catolic. Dealtfel despre episcopul de Hojdudorog se spunea: ...”trebuie să fie un maghiar tare, energic și cu totul intansingent, pentru că aspirațiunile naționale ale Valahilor ... nu se pot trata cu mănuși de mătase
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de pildă, că biserica unită cu Roma nu este și ea națională? Când se cunoaște atât de bine, între multe alte merite, contribuția sa hotărâtoare la trezirea și consolidarea conștiinței naționale în Transilvania, începând din secolul al XVIII lea? Un catolic român nu este și național? Acest sofism nae ionescian este tenace. Catolicii n-au întreținut totuși conștiința națională a poporului polonez de-a lungul întregii sale istorii? Catolici și în același timp profund național-polonezi? A acuza catolicismul, sub o formă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Când se cunoaște atât de bine, între multe alte merite, contribuția sa hotărâtoare la trezirea și consolidarea conștiinței naționale în Transilvania, începând din secolul al XVIII lea? Un catolic român nu este și național? Acest sofism nae ionescian este tenace. Catolicii n-au întreținut totuși conștiința națională a poporului polonez de-a lungul întregii sale istorii? Catolici și în același timp profund național-polonezi? A acuza catolicismul, sub o formă sau alta, de desnaționalizare este deci o mare eroare, o mistificare istorică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
consolidarea conștiinței naționale în Transilvania, începând din secolul al XVIII lea? Un catolic român nu este și național? Acest sofism nae ionescian este tenace. Catolicii n-au întreținut totuși conștiința națională a poporului polonez de-a lungul întregii sale istorii? Catolici și în același timp profund național-polonezi? A acuza catolicismul, sub o formă sau alta, de desnaționalizare este deci o mare eroare, o mistificare istorică, pentru a fi eufemistici. Se înțelege însă de la sine că nu poate fi vorba, în acest
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
prin reprezentări și legende. Pe avers (fig. 28av) este chipul profesorului Dumitru Martinaș cu privirea orientată jumătate dreapta având în partea de sus inscripția arcuita PROF. DUMITRU MARTINAȘ, continuată dedesubt, pe trei rânduri, 2007 / O VIAȚĂ PENTRU O IDEE / ORIGINEA CATOLICILOR DIN MOLDOVA. De o parte și de alta a imaginii cu puțin bust sunt anii existenței sale lumești 1897 / 1979. Pe reversul (fig. 28rv) medaliei sunt redate trei medalioane, adevărate medalii unifață, sugestive și înțelept concepute, cu reprezentări heraldice ale
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
munca oamenilor de aici, cu obiceiurile, cu dăruirea față de neamul și țara românească probata, pe câmpurile de luptă în 1877, 1913, 1916-17 sau în 1941-45. În 18 februarie 1939 Nicolae Iorga scria: „Fac mare eroare cei care-i consideră pe catolicii din Moldova că ar fi străini de neamul românesc, căci trebuie să se știe că aceștia sunt cei mai puri români (...), iar sentimentele lor au fost românești totdeauna”. Și s-a ridicat dintre acestia un fiu de țăran din Butea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
înălțând-o la rangul de stravropighie, importanta și influenta mănăstire din Peri. Îzbânzile artistice din epoca Paleologilor au găsit ecouri și interpretări în alcătuirile arhitecților și pictorilor români. Instinctiv, dar și din rațiuni politice (căci vecinii - ungurii și polonii - erau catolici), românii au căutat legăturile cu Bizanțul, simțind acea civilizație a Imperiului, cu toate produsele ei, ca aparținând unei "antichități zonale", continuatoare a celei vechi, romane, din care și ei se revendicau. (Mazilu, Recitind literatura română veche I 25). Sistemul puterii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cel puțin în preluarea românească, dublat de deciziile reale, istorice, de auto-apărare statală sau de negociere a pseudo-vasalității cu Poarta otomană. Medievalii românii trăiesc așadar în plin paradox, chiar din primul secol al constituirii statelor lor medievale: sunt considerați de către catolici "latini" prin descendență și li se cere trecerea la o credință care i-ar readuce alături de Roma, de care sunt legați prin trecut, limbă și identitate; de aceea, crezul lor nu ar putea urma altceva decât dreapta credință a bisericii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]