3,300 matches
-
daco-romană în spațiul carpato-dunăreano- pontic, etnogeneza românească și constituirea statelor medievale românești. Opera sa istorică evidențiază constanta încercărilor de a opune manierei de concepere a istoriei ca simplă înșirare de fapte, înțelegerea ei în sens global, explicarea faptelor istorice prin cauzalități de factură deterministă, de unde necesitatea recursului punctual la elemente care țin de ansamblul vieții economice, sociale și politice. Formația filosofică de esență idealistă, dobândită în timpul studiilor și cercetărilor efectuate la Cracovia, Lemberg, Viena, Munchen, Paris, Londra, Budapesta, Belgrad etc., explică
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
apoi daco-romană în spațiul carpato-dunăreanopontic, etnogeneza românească și constituirea statelor medievale românești. Opera sa istorică evidențiază constanta încercărilor de a opune manierei de concepere a istoriei ca simplă înșirare de fapte, înțelegerea ei în sens global, explicarea faptelor istorice prin cauzalități de factură deterministă, de unde necesitatea recursului punctual la elemente care țin de ansamblul vieții economice, sociale și politice. Formația filosofică de esență idealistă, dobândită în timpul studiilor și cercetărilor efectuate la Cracovia, Lemberg, Viena, Munchen, Paris, Londra, Budapesta, Belgrad etc., explică
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
numai la cunoștințele de istorie pe care reușim să le transmitem elevilor noștri, ci la întreaga lor cultură generală, la atitudinile lor și la deprinderile de a gândi critic, de a înțelege în mod corect ceea ce este în jurul lor, cu cauzalitățile care există. Consider că, bunăoară, modul de a se exprima oral sau în scris, ortografia, punctuația ș.a.m.d. nu sunt numai responsabilitatea profesorilor de limba română, ci și a celorlalți profesori, care nu ar trebui să lase nimic neînțeles
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
multe unități școlare care să ilustreaze cele trei situații. Întrebările pe care și le pune studiul de caz sunt, pe scurt, “cum” și “pentru ce”? Prima întrebare are în vedere procesul ca atare, iar a doua ținteste o schiță a cauzalității. Ipotezele de lucru derivă din documentarea în domeniu, coroborate, eventual, cu opiniile unor experți. Unitatea sau unitățile de analiză (studiu) pot fi: o persoană concretă, un grup, un eveniment, o organizație (instituție), un eveniment ieșit din comun, o schimbare organizațională
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
conștiința observatorului joacă un rol activ în manifestarea obiectului observat. Mecanica cuantică este cel mai ciudat domeniu al fizicii de până acum, care demonstrează că la nivel subatomic comportamentul particulelor elementare încetează de a se mai supune întru totul legilor cauzalității, așa cum se petreceau lucrurile în mecanica newtoniană. La nivel microcosmic se pare că realitatea este alta decât cea cunoscută de noi în viața de zi cu zi. Fluctuații cuantice apar permanent la acest nivel, fluctuații care nu pot fi prezise
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
pentru libertate. În perioada de început a filosofiei moderne, raționalismul și preocupările pentru cercetarea științifică a naturii determină o puternică tendință de abandonare a explicațiilor speculative, atât de răspândite în evul mediu, de promovare a explicațiilor naturaliste bazate pe principiul cauzalității. În dezbaterea problematicii libertății, am ales o serie de exponenți ai filosofiei moderne, și am insistat pe autorii prezenți în programa școlara. Ideea de libertate este raportată la caracteristicile personalității umane, la esența și resursele specifice omului. Începând din secolul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
filosofia modernă În perioada de început a filosofiei moderne, raționalismul și preocupările pentru cercetarea științifică a naturii determină o puternică tendință de abandonare a explicațiilor speculative, atât de răspândite în Evul Mediu, de promovare a explicațiilor naturaliste bazate pe principiul cauzalității. În dezbaterea problematicii libertății, cel mai important exponent al acestei tendințe este Baruch Spinoza. Premisa esențială a gândirii lui B. Spinoza este tocmai principiul cauzalității, exprimat astfel: ”fiecare lucru care există are cu necesitate o cauză în virtutea căruia există”. Ceea ce
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
speculative, atât de răspândite în Evul Mediu, de promovare a explicațiilor naturaliste bazate pe principiul cauzalității. În dezbaterea problematicii libertății, cel mai important exponent al acestei tendințe este Baruch Spinoza. Premisa esențială a gândirii lui B. Spinoza este tocmai principiul cauzalității, exprimat astfel: ”fiecare lucru care există are cu necesitate o cauză în virtutea căruia există”. Ceea ce diferențiază însă concepția lui B. Spinoza de alte interpretări bazate pe acest principiu este concluzia netă că viața noastră interioară: afectele, dorințele, este guvernată de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
exercitate asupra voinței umane în acest caz omul poate fi liber și libertatea înțeleasă ca absență a oricărei cauze sau necesități decurgând din însăși natura internă a omului - caz în care omul nu poate fi liber. B. Spinoza extinde principiul cauzalității la viața noastră interioară, ceea ce are drept efect contestarea libertății voinței, ca manifestare a impulsurilor neînfrânate, ca libertate arbitrară. Filosoful olandez dorea să apere ideea libertății ca manifestare a rațiunii umane, afirmând că ”liber este acela care se conduce numai
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
identifică cu voința: tot ceea ce ființează este voința de a exista, manifestată fie ca forță, fie ca instinct. Orice fenomen, spune gânditorul este necesar ( determinat), privit în sine, ca voință, orice fapt interior al omului este liber, nefiind supus legii cauzalității. A. Schopenhauer identifică esența umană cu voința pură, egoistă, nemodificabilă, ajungând astfel, la contestarea libertății, la fatalism și la pesimism, deoarece deciziile concrete ale omului decurg în mod fatal din natura sa internă, egoistă, imuabilă. Ideea definirii omului prin voința
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
preîntâmpinat.Destinul se împlinește în ciuda tuturor eforturilor umane. În gândirea antică târzie destinul va dobândi, pe lângă interpretarea religioasă și o interpretare naturalistă, fiind conceput ca efect a înlănțuirii implacabile a cauzelor și efectelor. Destinul reapare ca rezultat fatal al manifestării cauzalității în viața oamenilor. Experiența morală a anticilor a constituit și ea o sursă de concluzii pesimiste privind limitele fatale ale libertății de care dispun oamenii. Această experiență dovedea că adeseori omul este prins, printr-un concurs de împrejurări independente de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
pentru opțiunile sale. În concepțiile religioase, se consideră că prin semnificația faptelor sale omul se apropie sau se îndepărtează de Dumnezeu, iar liberul arbitru nu este altceva decât modul în care credinciosul răspunde bunăvoinței divine. III.1.2. Libertatea și cauzalitatea Ideea de necesitate apare în cele mai timpurii scrieri antice sub forma intuiției profunde, surprind în ciuda unor nuanțe care le diferențiază, acest aspect de ordine necesară proprie desfășurării evenimentelor reale. Treptat capătă conceptualizări care se constituie în argumente logice clare
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de necesitate apare în cele mai timpurii scrieri antice sub forma intuiției profunde, surprind în ciuda unor nuanțe care le diferențiază, acest aspect de ordine necesară proprie desfășurării evenimentelor reale. Treptat capătă conceptualizări care se constituie în argumente logice clare: existența cauzalității, dată fiind existența cauzei, apariția efectului are un caracter necesar; existența unor legi naturale care guvernează desfășurarea fenomenelor, imaginea lumii nu poate fi decât una în care domină ordinea și necesitatea. Recunoașterea existenței unui element necesar și inevitabil în desfășurarea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
forței implacabile, a Necesității, a destinului asupra fenomenelor reale. În interpretarea stoicilor, evenimentele nu sunt necesare doar pentru că au un caracter predeterminat și ireversibil ci pentru că ele alcătuiesc armonia universală, cosmică, de necuprins pentru om. Pentru cei care acceptă principiul cauzalității, ideea de libertate umană este definitiv respinsă. Spinoza voia să combată tendința comună de a interpreta libertatea ca libertate de manifestare a impulsurilor neînfrânate, ca libertate arbitrară și să apere ideea libertății de manifestare a rațiunii umane. Pentru a putea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ca singura substanță creatoare, este numit Natura Naturans, în timp ce modurile și atributele, ca substanțe create, sunt Natura naturata. Ceea ce este constrâns în natură este lucrul și la jumătatea distanței dintre lucru și Dumnezeu se află omul care se mișcă între cauzalitatea lucrului și libertatea divină. Raportul dintre cauzalitate și libertate este rezolvat de Spinoza prin cunoaștere. El definește libertatea ca fiind necesitate înțeleasă, întrucât omul poate fi liber dacă înțelege prin cunoaștere necesitatea. Omul are o libertate închipuită atunci când din raportul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Naturans, în timp ce modurile și atributele, ca substanțe create, sunt Natura naturata. Ceea ce este constrâns în natură este lucrul și la jumătatea distanței dintre lucru și Dumnezeu se află omul care se mișcă între cauzalitatea lucrului și libertatea divină. Raportul dintre cauzalitate și libertate este rezolvat de Spinoza prin cunoaștere. El definește libertatea ca fiind necesitate înțeleasă, întrucât omul poate fi liber dacă înțelege prin cunoaștere necesitatea. Omul are o libertate închipuită atunci când din raportul cauzal cunoaște numai cauza sau numai efectul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de o persoană sau un grup de persoane asupra unui obiect sau asupra altei persoane. Atributele prin care este caracterizat un serviciu sunt următoarele: intangibili, inseparabil, perisabil, eterogen, clientelar și contractual. Consumul și realizarea serviciului sunt legate prin relații de cauzalitate dar, clientul stabilește obiectul cererii, exprimă cererea privind modul de realizare, recepționează și sesizează neconformitățile de prestare. Auditul serviciului va avea în vedere disponibilitatea, capacitatea de a executa operațiile pentru realizare prestării și caracteristicile observabile prin care se realizează evaluarea
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
O încercare timpurie de a evidenția legătura dintre aspectele demografice și atitudinea față de bani a relevat că banii au semnificații diferite pentru indivizi diferiți. Astfel s-au identificat șapte factori ai atitudinii față de bani, unul dintre ei fiind în directă cauzalitate cu genul, femeile considerau că banii sunt mai puțin importanți decât considerau bărbații. Sunt femei care consideră gestionarea baniilor mai dificilă decât ar considerau-o bărbații. În trecut, în societăți patriarhale femeile se bazau pe bărbați pentru suport financiar, fiind
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
de cel al lui Anselm: .) Incomprehensiunea noastră față de infinitul fizic și succesiunea nesfârșită a cauzelor nu ne permit, contrar celor gîndite de Sfîntul Toma, să raportăm lumea sensibilă la Dumnezeu. De data aceasta cartesianismul întâlnește criticismul kantian în respingerea dovezii cauzalității cu diferența că Descartes, dacă se îndepărtează de căile trasate printr-o suită de cauze fizice nenumărate, concepe ca această cauzalitate poate fi luată în calcul pentru a dovedi existența lui Dumnezeu plecînd de la eul în care înțelegerea nu este
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
de Sfîntul Toma, să raportăm lumea sensibilă la Dumnezeu. De data aceasta cartesianismul întâlnește criticismul kantian în respingerea dovezii cauzalității cu diferența că Descartes, dacă se îndepărtează de căile trasate printr-o suită de cauze fizice nenumărate, concepe ca această cauzalitate poate fi luată în calcul pentru a dovedi existența lui Dumnezeu plecînd de la eul în care înțelegerea nu este sensibilă ci intelectuală și imediată. Putem așadar să deducem că, deși Descartes elaborează două tipuri de dovezi: a priori și a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ale comportamentului abuziv, respectiv caracterul intenționat de a răni pe cineva, caracterul repetitiv precum și raportul inegal al puterii între părțile implicate. Pentru o perioadă notabilă de timp, aceste elemente definitorii ale bullying-ului au fost insuficient analizate, lipsa investigațiilor sistematice asupra cauzalității fenomenului permițând încetățenirea următoarelor „mituri” aferente acestuia: - mărimea clasei sau a școlii reprezintă un factor favorizant al violenței psihologice; - conduitele agresive sunt o consecință a competiției în vederea obținerii unor note mari; - procesul de victimizare este justificabil prin factori externi, fiind
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
pentru a gestiona o situație. Astfel, această legătură de atașament destul de firavă între părinte și copil are un impact semnificativ asupra celui din urmă, cu repercursiuni în special asupra capacității sale de a empatiza cu ceilalți copii. Viziunea panoramică asupra cauzalității actelor negative ale elevilor este completată și de perspectiva centrată pe trăsăturile de personalitate ale individului aferente modelului Big Five, respectiv extraversiune, agreabilitate, nevrozism, conștiinciozitate și deschidere. Dintre aceștia, ca predictori ai unor conduite agresive se delimitează scorurile scăzute ale
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
considerate costuri comune: -cheltuielile de administrație ale sediilor; -cheltuielile de administrație regională și centrală; -costuri de întreținere și de capital în legătură cu instalațiile (altele decât infrastructura). Acestea trebuie imputate la nivelul cel mai scăzut posibil, punând în evidență o legătură de cauzalitate directă. 5. Costuri de infrastructură (nivel 4) în afara cheltuielilor de infrastructură propriu-zise (instalații fixe), aceste costuri cuprind și cheltuielile de exploatare a acestei infrastructuri: -întreținerea infrastructurii; -cheltuielile de capital privind infrastructura; -exploatarea infrastructurii (mișcare și securitate); -administrarea infrastructurii. 6. Calculul
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
producției finite și mărirea artificială a profitului obținut de unitatea patrimonială. în literatura de specialitate mai sunt prezentate și alte principii ale contabilității de gestiune și calculației costurilor, dintre care amintim: principiul documentării, principiul calculației unice, principiul eficienței calculației, principiul cauzalității, etc. III.5. Identificarea și repartizarea cheltuielilor Contabilitatea de gestiune și calculația costurilor folosește procedee ce fac parte din sfera calculului matematic (operațiuni simple aritmetice, algebrice, grafele și modelarea matematică). Dintre procedeele utilizate, amintim: *Procedee de determinare și delimitare a
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
j reprezintă felul cheltuielilor de repartizat; IQ reprezintă cantitatea realizată din produsul i. III.5.2.2. Procedeul suplimentării Se poate vorbi de o formă clasică a procedeului suplimentării, ce presupune stabilirea unui criteriu convențional ce asigură un raport de cauzalitate cu cheltuiala ce urmează a fi repartizată. Cronologic, lucrările care se efectuează vizează: *stabilirea unui element comun pentru toate produsele, lucrările ori serviciile prestate și pentru care se calculează costul, dar diferit ca mărime; *calculul coeficientului de suplimentare ca un
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]