2,977 matches
-
regimente de călărași (fiecare a câte 3- 5 escadroane); la sfârșitul 222 bucureștii de altădată În același timp a luat măsuri pentru ca tineretul din școli să capete o sumară pregătire militară.5 Îmi amintesc cu câtă însuflețire mergeam duminicile la cazarma Alexandria de pe strada 13 Septembrie ca să primim instrucția militară. Instructorul nostru era un domn căpitan Segărceanu din infanterie. După câteva săptămâni ni s-a cerut ca să ne uniformăm. Fiind în luna lui mai, ne-am făcut uniformele din pânză: tunica
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în dimineața zilei de Sf. Petru, înainte de împărțirea premiilor. Ministru de Rezbel, Florescu. Ministrul Instrucțiunii Publice și al Cultelor, T. Maiorescu.“ 8 Acest regulament nu a fost niciodată pus în practică; iar exercițiile mili tare începute, precum am spus, la cazarma Alexandria, au rămas fără urmare. Frământările politice, căderea guvernului conservator și războiul din 1877 au zădărnicit acest început care făgăduia atât de frumoase rezultate. Generalul Florescu pregătea armata în vederea marilor evenimente ce se anunțau în Peninsula Balcanică. În fiecare duminică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Domnitorului radia de bucurie. Generalul Florescu se încerca să combată curentul opoziționist printr-un contra curent patriotic. Aceasta se vedea. De aceea luă dispoziția ca elevii din licee cât și studenții uni versitari să fie concentrați în Dealul Spirei la cazarma Alexandria spre a primi instrucția militară. Gata la tot ce era noutate și acțiune, ne-am prezentat elevii din licee în număr mare la cazarmă. Și instrucția începu. Instructorul nostru era un domn căpitan Segărceanu din infanterie. Pentru ca să rămânem și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
elevii din licee cât și studenții uni versitari să fie concentrați în Dealul Spirei la cazarma Alexandria spre a primi instrucția militară. Gata la tot ce era noutate și acțiune, ne-am prezentat elevii din licee în număr mare la cazarmă. Și instrucția începu. Instructorul nostru era un domn căpitan Segărceanu din infanterie. Pentru ca să rămânem și mai mult legați de militarizarea noastră ni s-a cerut ca să ne facem și uniforme. Bineînțeles foarte puțini au răspuns la chemare. Dar eu am
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Peretz) 121, 129; Ienăchiță Văcărescu (Ștefan Bellu; Prager) 113; Gh. Vernescu (Ghica; Lenș) 116; Wappner 116; bisericii Zlătari 117, 131 Casa Pathé: 117, 128 Casa Scânteii (Casa Presei Libere): 42 Casa Schlesinger: 123 Casa societății „Dacia“: 118, 123, 148, 275 Cazarma Alexandria: 224, 405 Cazes (cafeneaua): 133 Cărăbuș (grădina): 125 Cercul de studii sociale: 130, 142 Cercul Militar: 114, 146 Cina (restaurantul): 121 cinematograful: Clasic 399; Colos 114; Lux 125; Select 119; Volta: 124 circul: Hutemann, Kremsler, Sidoli, Suhr, Cișmigiu (grădina
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
124, 200, 214-216, 219, 227229, 234, 376, 377 Stavri (grădina): 139, 303, 379, 417 strada (ulița): Academiei 124-127, 130, 135, 148, 166, 168, 228, 398; Grigore Alexandrescu 122; Teodor Aman (Soarelui) 144; Armenească 179, 183, 192, 258; Banului 129; Bateriilor (Cazărmii) 142; Bazaca 128; Belvedere (Podul de Pământ; Calea Plevnei) 257; Bibescu-Vodă 130, 183; Mauriciu Blank (Doamnei; Paris) 118; Blănari 129; Ion Brezoianu 18, 130; Aristide Briand (Regală; 13 Decembrie) 125; Bursei (Colonadelor) 126, 127; Buzești 117; Eugeniu Carada (Karagheorghevici) 118, 127
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
129; Ion Brezoianu 18, 130; Aristide Briand (Regală; 13 Decembrie) 125; Bursei (Colonadelor) 126, 127; Buzești 117; Eugeniu Carada (Karagheorghevici) 118, 127, 170; Carol (ulița Franceză) 5, 50, 54, 117, 127-131, 137, 138, 146, 148, 218, 222, 249, 253, 256; Cazărmii (Bateriilor) 142; Căldărari 253; Câm pineanu (Știrbey-Vodă) 54, 115, 120, 121, 125, 128, 131, 134-136, 146, 378, 381, 398, 417, 419; Clemenței (C.A. Rosetti) 121; Colonadelor (Bursei) 126; Colței (Bulevardul Colței; Bulevardul 1848) 112, 127, 129, 147, 156, 228
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le-am suferit în liceul militar, în școala de ofițeri, în facultate și după terminarea ei. Va trebui, de pildă, să vorbesc despre pedeapsa nedreaptă de a lustrui, în genunchi, mozaicul unui lung culoar sau de a rămîne duminica în cazarmă din cauza unei petlițe mai strîmbe cu un milimetru față de poziția normală, a unui „stînga-mprejur!” de ultim moment nereușit etc. Despre permanenta teroare că voi fi dat afară (ceea ce pînă la urmă s-a și întîmplat) din cauza vizitelor medicale sau a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tensionată. Ni se spunea că am putea fi atacați oricînd de „dușman”. Deși incomplet instruit, cînd a venit rîndul plutonului din care făceam parte (cred că 4 sau 5 noiembrie), m-au pus de gardă: ziua, la postul din fundul cazărmii, care era lîngă linia ferată (de unde am văzut cum trec spre Ungaria marfare cu tancuri și tunuri rusești), noaptea, de la 1 la 3, mai în interior, lîngă un depozit. Ningea și bătea vîntul. Atîrnat de un fir, becul prins în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fi întrebat cam ce post pot ocupa în civilie cu școala pe care o am. În ciuda rumorii din jur, îmi dădeam seama că am fost deviat de la un drum profesional pentru care făcusem numeroase eforturi și sacrificii. Crescusem în umbra cazărmilor, fără libertate, apăsat și în vacanțe de ideea comportamentului militar; mîncasem la cantină pîine neagră, marmeladă, untură, carne de oaie, mazăre, varză; executasem tot felul de corvezi de la măturatul aleilor la spălatul holurilor și veceurilor; învățasem materii pentru care nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
făcut-o la Piatra, lui șlică, împreună cu Marlena, viitoarea lui nevastă. N-am reușit decît să stabilesc că am plecat din gara Stejaru (ne aflam în practică, la Pîngărați) și că în tren era răcoare. Dar cum am ajuns la cazarma lui șlică, ce-am vorbit cu el, cînd m-am întors, habar nu mai am. *Deși scrise în 1935, aceste rînduri de Al. Philippide sînt iarăși actuale: „(Literatura noastră) nu mai este o literatură țîșnită dintr-un conflict între scriitor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
reveni cu elevii la strînsul lor. „Dom’ Călin, treaba asta ar trebui fotografiată!” „Dar și scrisul o poate reține”, i-am răspuns. *„La Chine populaire renie le «communisme de caserne»”, scrie „Temps nouveaux” (nr. 38/1988). Formula de „comunism de cazarmă” se potrivește însă și cu situația de la noi. Viața noastră are, din ce în ce mai accentuat, aspectul de cazarmă. Conducerea prin ordine e ceva frecvent și, de asemenea, evocarea consecințelor neîndeplinirii lor. Primul secretar, de pildă, îi amenință cu pușcăria pe primari, pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o poate reține”, i-am răspuns. *„La Chine populaire renie le «communisme de caserne»”, scrie „Temps nouveaux” (nr. 38/1988). Formula de „comunism de cazarmă” se potrivește însă și cu situația de la noi. Viața noastră are, din ce în ce mai accentuat, aspectul de cazarmă. Conducerea prin ordine e ceva frecvent și, de asemenea, evocarea consecințelor neîndeplinirii lor. Primul secretar, de pildă, îi amenință cu pușcăria pe primari, pe agronomi, pe zootehnicieni, pe ingineri. Așa procedează și omologii săi din celelalte județe. Leon Popovici, vărul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
devenit un fel de produs strategic. (Leon și-a adus un sac, dar acoperiți de varză; apoi, pentru a nu fi oprit la „filtrele” de pe șosele, și-a pus uniforma de colonel, armata fiind deasupra tuturor suspiciunilor.) Dar regimul de cazarmă este impus și în locuințe: de Sfîntul Dumitru (26 octombrie 1988), lumina ne-a fost „luată” de cel puțin șase ori. N-am ales nimic din după-amiază și seară. Nu se poate citi, nu se poate asculta radio, nu se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ce valabilitate mai au, în asemenea condiții, decretele (urmate, în presă, de articole explicative) prin care, chipurile, se mărește cota consumului de curent electric și programul televiziunii cu o oră? Să nu știe cei de la centru ce se întîmplă în cazarma noastră și, în general, în cazarma care e azi România? * Aflu din ziarul de azi (19 noiembrie) că a murit doctorul Aurel Potîrniche, căruia i-am trecut odinioară pragul, într-o vizită aranjată de nevestele noastre. Cînd ne întîlneam, pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
condiții, decretele (urmate, în presă, de articole explicative) prin care, chipurile, se mărește cota consumului de curent electric și programul televiziunii cu o oră? Să nu știe cei de la centru ce se întîmplă în cazarma noastră și, în general, în cazarma care e azi România? * Aflu din ziarul de azi (19 noiembrie) că a murit doctorul Aurel Potîrniche, căruia i-am trecut odinioară pragul, într-o vizită aranjată de nevestele noastre. Cînd ne întîlneam, pe lîngă salut, schimbam de fiecare dată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Mulți din ei sunt obezi de ședere, stau să iasă din haine. Și ei sunt suspectați de Securitate, căci în rândul lor sunt oameni cu pregătire care și-au făcut din militărie o carieră. Sunt o armată mută, supusă regulamentelor, cazărmii, dar știu să gândească și să deosebească albul de negru, deși sunt și ei îndoctrinați până peste măsură. Nu călătoresc în străinătate, că nu e voie, dar nu sunt încuiați. între Securitate și miliție au existat întotdeauna frecușuri și există
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în șir pe stadioane, dar le ascunde lașitatea sa. Ca să danseze, să cânte și să facă dragoste nu este obez. Ca să joace fotbal, cum știe toată lumea (și el se și laudă cu asta) poate. Să stea măcar șase luni la cazarmă și să scrie la gazeta de perete a unității nu poate. E bolnăvior. Despre mizeria invalizilor din România nu scrie. Despre discriminarea care se face între cei care au luptat pe frontul de Răsărit și pe cel de Apus, iar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
rămâne uimit de atâta frumusețe! Alt cetățean mi-a spus că i-ar face plăcere să-i vizitez casa, ca să mă conving pe viu, și voi rămâne impresionat plăcut de cele ce voi vedea. Unui cetățean care lucra pe strada Cazărmii i-am pus întrebarea: Domnule, nu ți-e milă de aceste clădiri, că iei parte la distrugerea lor? Nu ți se rupe inima de ele, când vezi că se prăbușesc? Mi-a răspuns că îl doare, dar a primit ordin
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
una de ignorare a istoriei lui și, totodată, o manifestare de dușmănie față de cetățeni, față de avutul lor, de sufletul lor. Cei care vor reveni în București nu vor putea să creadă că nu vor mai întâlni străzi ca Apolodor, Bateriilor, Cazărmii, Uranus, Izvor, Antim, Calea Rahovei. Și totuși, orașul a fost văduvit de acestea toate, ca și de altele. De la Palatul de pe Calea Victoriei și până în sus, în Dealul Spirii, se reface vechea legătură subterană: stadionul Republicii, fostul ONEF, clădirile Institutului de Educație
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Calea Rahovei. Și totuși, orașul a fost văduvit de acestea toate, ca și de altele. De la Palatul de pe Calea Victoriei și până în sus, în Dealul Spirii, se reface vechea legătură subterană: stadionul Republicii, fostul ONEF, clădirile Institutului de Educație Fizică, cât și cazărmile Mihai Viteazul, din 13 Septembrie, vor dispărea complet ori vor rămâne (cazul stadionului) numai în folosința familiei domnitoare. Acești oameni au uitat că se apropie de 70 de ani și că, vrând-nevrând, nu vor putea înfrunta veșnicia. Ca oricărui om
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
26-28, pasajul Mircea, întregul front de case cu arhitectură eclectică de la nr. 52-74 și, pretutindeni, fundațiile și pivnițele reședințelor protipendadei bucureștene de la sfârșitul secolului al XVII-lea și de la începutul celui următor. Strada Uranus, cu Arsenalul armatei, din 1860, cu cazarma Alexandria, clădită în 1865 pe locul uneia mai vechi, a lui Alexandru Ghica Vodă, cu Monumentul Eroilor Pompieri, operă de Wladimir Hegel, înscrisă la poziția 135 pe lista monumentelor de artă din HCM 1860A/1955. Strada Cazărmii, cu Curtea Arsă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din 1860, cu cazarma Alexandria, clădită în 1865 pe locul uneia mai vechi, a lui Alexandru Ghica Vodă, cu Monumentul Eroilor Pompieri, operă de Wladimir Hegel, înscrisă la poziția 135 pe lista monumentelor de artă din HCM 1860A/1955. Strada Cazărmii, cu Curtea Arsă, fostă reședință domnească în veacul al XVIII lea, importanta sa rețea de pivnițe și tunele figurând la poziția 1115 de pe lista din HCM 1860A/1955. Strada Izvor, cu fabrica de pâine Otto Gagel, prețios monument de arhitectură
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
comune, pradă înfometării, frigului și întunericului, vor fi sortiți acum unei agonii anonime. Mulți dintre ei nu vor îndura silnicia și nu vor supraviețui deposedării abuzive. Alții, împinși de disperare, își pierd mințile sau își curmă zilele. Numai pe strada Cazărmii s-au înregistrat cinci sinucideri, pe Bateriilor alte cinci, iar pe bulevardul Coșbuc, fiica pictorului Vermont, confruntată cu demolarea casei memoriale a tatălui ei, își punea capăt zilelor. În total, peste o sută de sinucideri în întreagă această strămutare de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
febra mă abrutizează și ore Întregi zac ca un animal amețit de o lovitură de cap”. Pentru a-l scuti de peregrinările prin sanatorii, părinții Închiriază pentru fiul lor, În primăvara lui 1935, o mică locuință la Roman. „Strada, dincolo de cazărmi - povestește Sașa Pană - era din liniște ciuruită de goarne. Se chema Costache Morțun. O casă cu cerdac larg, primitor, Împrejmuită de scânduri și, În față, o livadă.” Când Își Întâmpină prietenul, glasul lui Blecher părea că vine de departe... „Clătinat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]