1,815 matches
-
cu pași mici și fermi dormitorul, zgâindu-se pe pereți, ca și cum acolo ar fi putut afla oștirea În cauză. Privirea Îi căzu pe mogâldeața din patul vecin și atunci Își aminti de colegul de cameră. Cu o mișcare autoritară, smulse cearșaful și dedesubt se ivi René Descartes, chircit În forma unui semn de Întrebare . Filozoful clipea des, păsărește. Plecând de sub cupola bretonului, un nas coroiat unea fruntea Îngustă cu o mustață cam jigărită și cu un barbișon, agățat de buza de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
De câteva ori, Fauvé a reușit să ajungă În siajul Alfinei și atunci aproape că i-a simțit mireasma sălbatică, dar când să muște din bara cromată, ea s-a scuturat imediat, ca un cățelandru ud, țâșnind Înainte. Au smuls cearșafuri de pe sârme, au traversat miriști care le-au julit anvelopele, și-au oblojit tălpile arse prin râul din care au ridicat enorme jerbe de stropi, au distrus o plantație de lobodă, au stârnit animalele de pe pășuni la goane sălbatice. El
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și, cu pasul Încă sprinten al alpinistului Încercat, am sărit În gol. Eram patru În sala legumelor. În dreapta ferestrei stătea Jimbo. De fapt, stătea nasul lui Jimbo, pentru că unica sa parte vizibilă era mica piramidă de piele răsărind printre dunele cearșafului. Apoi, pentru a sta trebuia ca În prealabil să te fi mișcat, or pe bietul Jimbo nimeni dintre cei de-aici nu-l văzuse vreodată măcar deplasând un deget. Sosise ca o legumă, În urmă cu vreo doi ani, după
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Încremenire, Anette fusese spălătoreasă, dar acum nemișcarea Îi dăruia o distincție aristocratică; părea că se va ridica imediat, gracilă și imaterială, spre a aluneca prin salon ca o gazdă impecabilă, verificând ținuta servitorilor și Întâmpinându-și oaspeții. Cumva, forma de sub cearșaf Îmi amintea de o pârtie pe care schiasem cândva, o rână domoală a muntelui, unde schiurile Își trăiau propriile vieți. Sus, te simțeai stăpân, apoi, pe durata coborârii, vântul Îți sculpta alte trăsături, schiul stâng ți se rotea ca o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
care curenții celor două oceane se ciocneau, stârnind fiori sub epiderma lichidă a planetei, stăteam cu un picior deja ridicat spre a desăvârși turul lumii, când un antibiotic nou inventat, Peraxildyne Forte, m-a readus În Îmbrățișarea de satin a cearșafului. Când am deschis ochii, dulăpiorul cu medicamente se Înălța În stânga ca un castel transparent, În care oștenii, rânduiți În divizii și brigăzi, așteptau să-și verse sângele În sănătatea mea. Iată-l pe Belosalic (soluție cutanată), viteazul șef de oști
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
în clădirea municipalității, administratorul a atârnat niște chiloți albi și vechi la fereastră, în semn de abandonare a luptei. Deși noi nu ne putusem îndeplini misiunea. Căci la vremea când trăgeau în noi ar fi fost păcat să sacrifici un cearșaf alb. Un cearșaf intact era un lucru de preț. Mai bine să piară niște chiloți decât un cearșaf bun. Și în timp ce se predau, mulți au mai fost încă uciși, e un fapt dovedit. În timp ce frumusețea lui avea mult de pătimit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
administratorul a atârnat niște chiloți albi și vechi la fereastră, în semn de abandonare a luptei. Deși noi nu ne putusem îndeplini misiunea. Căci la vremea când trăgeau în noi ar fi fost păcat să sacrifici un cearșaf alb. Un cearșaf intact era un lucru de preț. Mai bine să piară niște chiloți decât un cearșaf bun. Și în timp ce se predau, mulți au mai fost încă uciși, e un fapt dovedit. În timp ce frumusețea lui avea mult de pătimit în pantofii prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
luptei. Deși noi nu ne putusem îndeplini misiunea. Căci la vremea când trăgeau în noi ar fi fost păcat să sacrifici un cearșaf alb. Un cearșaf intact era un lucru de preț. Mai bine să piară niște chiloți decât un cearșaf bun. Și în timp ce se predau, mulți au mai fost încă uciși, e un fapt dovedit. În timp ce frumusețea lui avea mult de pătimit în pantofii prea strâmți, Hans luă o grămadă de plicuri gata scrise și le îndesă, pe la spatele harnicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
își dă drumul în ea, pachetul ăla de mușchi. Iar ea mai și primește rahatul ăsta pe care i‑l toarnă el înăuntru și‑l prelucrează organic, în timp ce alții scapă de el în secret și‑l aruncă, spălând pe furiș cearșaful murdar cu apă rece. Nu poți să inviți niciodată un coleg acasă fiindcă locuința arată groaznic și chiar e groaznică. Ți‑e și rușine cu propriul cămin. Acum Rainer mai scrie o minciună, sub forma unei poezii de dragoste adresate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
doar frumusețile Aradului, În parcare vedeai și mașini cu număr de Bihor, de Timiș, de Hunedoara, fiindcă Leac crease o vogă, arbitrajul lui atât de strict stimulând competiția frivolă dintre femei. Pe plajă vedeai rareori câte una Întinsă cuminte pe cearșaf, se perindau femeile goale de colo-colo, se măsurau din priviri, probabil Își acordau calificative unele altora. Locul cel mai frecventat era colțul umbrit de o salcie unde se aflau aparate de forță, trăgeau fetele de fiare ca să rămână În formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
ca să-și facă apariția acolo. Era doar o chestiune de zile. Deși poate că nu era. N-o mai văzusem de vreo doi ani, era ciudat - Într-un oraș mic ca Aradul -, dar așa se Întâmplase. Arăta bine, Își Întinsese cearșaful În apropierea salciei la umbra căreia noi făceam experimente artistice. Mi-a arătat-o Leac, făcând un semn cu capul așa, Într-o doară, indicând-o ca pe o nouă atracție. El nu știa de legătura mea cu vrăjitoarea, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
știa de dezastrul de după, n-a văzut nici cum mă schimb la față, Încremenesc. Era prea ocupat cu dezbaterea lirică. Dar când a băgat de seamă că stăm de vorbă - ea mă zărise la rându-i și mă chemase lângă cearșaf - , probabil m-a felicitat În gând. Deși n-am stat prea mult lângă ea, nu știam ce să-i spun, cuvintele Îmi stăteau În gât, când mi-a simțit stânjeneala, vrăjitoarea s-a acoperit cu un prosop. Eu m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
sau alta. Lămuririle suplimentare n-au făcut nicicând fericirea cititorului. C. Pedagogul Grințu Dacă ar fi trebuit să scrie un scenariu al dimineții din 20 aprilie 1976, Grințu ar fi notat neapărat următoarele lucruri: Pe pervazul ferestrei se află un cearșaf murdar cu ștampila L.M.F. la vedere și o ceașcă de cafea plină cu mucuri de țigări. Prin geamul murdar (cine să spele geamurile Într-un internat de băieți?) pătrunde lumina lăptoasă a unei zile care nu se arată a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
În tot acest timp În minte Întrebarea cât o fi ceasul. Nimic schimbat În peisajul de dincolo de fereastră nici În momentul În care el se Întoarce cu spatele spre chiuvetă și caută pe masa acoperită cu hârtie de ziar un cearșaf mai curat cu care să se șteargă pe mâini și pe față. Poate doar o dâră de fum albăstrui care plutește pe șosea În urma autobuzului care s-a auzit trecând cu câteva secunde mai Înainte. Un cearșaf aproximativ curat a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de ziar un cearșaf mai curat cu care să se șteargă pe mâini și pe față. Poate doar o dâră de fum albăstrui care plutește pe șosea În urma autobuzului care s-a auzit trecând cu câteva secunde mai Înainte. Un cearșaf aproximativ curat a găsit destul de ușor, Însă senzația de murdărie generalizată din cameră l-a făcut să se strâmbe. La picioarele lui, pe linoleumul slinos, se mai află câteva zeci de cearșafuri murdare, toate cu ștampila L.M.F. aplicată cu tuș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
auzit trecând cu câteva secunde mai Înainte. Un cearșaf aproximativ curat a găsit destul de ușor, Însă senzația de murdărie generalizată din cameră l-a făcut să se strâmbe. La picioarele lui, pe linoleumul slinos, se mai află câteva zeci de cearșafuri murdare, toate cu ștampila L.M.F. aplicată cu tuș violet sau negru pe câte un colț sau chiar În mijloc. Această cameră, deși are În ea un pat, un dulap metalic și o masă cu două scaune, deși este acum „camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
a culoarului cu uși Închise și cu un scaun gol În partea cea mai Îndepărtată nu-i convine, iar alta mai frumoasă sau mai semnificativă nu găsește. Mai strigă o dată și se Întoarce În cameră. Răvășește cu mâna cele câteva cearșafuri de pe masă, scoate de sub ele un caiet subțire cu coperți albastre de material plastic și-l răsfoiește atent. Ar fi interesant să știm din ce motiv se apropie din nou de chiuvetă și se privește În oglindă În timp ce cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
brusc culorile vii ale peisajului care se vede prin fereastra acum deschisă. Înseamnă că geamurile erau Într-adevăr foarte murdare. Îi privește o vreme pe cei doi care se grăbesc să termine de făcut curat. Au aranjat Între timp toate cearșafurile cu ștampila L.M.F. Într-un singur teanc sub masă, au spălat ceștile, chiuveta și au Încercat să spele și geamurile. Au măturat și au spălat linoleumul. — Pătura aia de pe pat ați scuturat-o? — Da, tov pedagog! — E, atunci cărați-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
că ar fi un post de pedagog aici la Liceul de Mecanică Fină. (Grințu se gândește că spectatorul scenariului său ar avea abia acum ocazia să-și explice sensul ștampilei L.M.F. pe care a tot văzut-o până acum pe cearșafurile răspândite prin cameră.) Albu zice că-l va duce la director pe la ora zece. Până atunci Îi explică el În ce ar consta treaba pe aici. Între timp intră și Axente cu sticla de țuică Învelită Într-un ziar. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
că avea un arcuș sprinten, dăruit de bunicul și care-l scosese de multe ori din încurcătură. Licuricii îl pândeau geloși aruncând scântei printre straturi! Deodată un fulger spintecă întunericul urmat de un tunet, care îl băga pe Radu sub cearșafuri. Îngrozit chemă ajutoare zbierând pițigăiat: - Bunico! Bunico! Pare că totuși furtuna se apropie și peste grădină se așternu acalmia... lansă câteva supoziții: - Greierii s-au ascuns în căsuța lor de sub pământ! Bunica îl contrazise, - Nu! S-au pitit după câteva
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
sădiseră și care o ajutaseră atât de mult în cele mai grele moment de îndoială în valoarea ei. La gândul că o parte din asteasau chiar totul - s-ar putea, printr-un miracol, întâmpla din nou, își întinse picioarele sub cearșafurile cenușii mucegăite, adăugând un nou cor de încântătoare scârțâituri tresăririlor furișe ale casei însăși. Dar dintr-odată, percepu încă un zgomot. Venea din direcția ușii, pe care avusese precauția de a o încuia înainte de a se băga în pat. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de curățat, ziare vechi împrăștiate pe pardoseală și cârpe mânjite cu uleiuri multicolore, toate îi arătau ocupația; și în fața ferestrei, unde era cea mai bună lumină de zi, era un șevalet care susținea o pânză mare, ascunsă vederii de un cearșaf odinioară alb. Trebuie să recunosc că Phoebe nu prea-mi trezise curiozitatea până în acel moment: observasem în trecere că era foarte atrăgătoare (ciudat, dar îmi amintea de Shirley Eaton, a cărei imagine fusese pentru mine idealul frumuseții feminine), dar probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
sosisem. Și totuși mă atrăgea în mod irezistibil ideea de a spiona lucările ei în timp ce erau realizate; era într-un fel - o idee mârșavă, recunosc - ca și cum aș fi vrut s-o văd în timp ce se dezbracă. Am apucat un colț al cearșafului și l-am ridicat câțiva centimetri. Ieși la lumină o ispititoare porțiune de vopsea verde-cenușie densă. Am mai ridicat puțin cearșaful, până când am zărit doar o mică fâșie provocatoare de roșu arămiu, plasată excitant la marginea pânzei. Era mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
o idee mârșavă, recunosc - ca și cum aș fi vrut s-o văd în timp ce se dezbracă. Am apucat un colț al cearșafului și l-am ridicat câțiva centimetri. Ieși la lumină o ispititoare porțiune de vopsea verde-cenușie densă. Am mai ridicat puțin cearșaful, până când am zărit doar o mică fâșie provocatoare de roșu arămiu, plasată excitant la marginea pânzei. Era mai mult decât puteam suporta și, dintr-un singur gest brutal, am tras cearșaful la o parte și întregul tabloul mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
porțiune de vopsea verde-cenușie densă. Am mai ridicat puțin cearșaful, până când am zărit doar o mică fâșie provocatoare de roșu arămiu, plasată excitant la marginea pânzei. Era mai mult decât puteam suporta și, dintr-un singur gest brutal, am tras cearșaful la o parte și întregul tabloul mi s-a înfățișat în toată splendoarea sa neterminată. L-am privit câteva minute până a început să capete sens. La început n-am văzut decât pete de culoare răspândite la întâmplare, șocante în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]