2,037 matches
-
-n voaluri de ceață Cată spre mine prin ochiul de nor Îmi așterne pe tavă viață Și răcoarea tandră mângâie dor Salut tăcută doi fulgi prinși în zbor Și uit pentr-o clipă vis și firesc Mă prind în hora celestă ușor În tainica joacă simt că trăiesc Poartă amiaza pe umerii grei Raze de soare zâmbind obosit, Mângâie-n treacăt cu palmele ei Bruma de-argint care-abia s-a trezit Spre-apus seara coboară discretă Vis solemn, peste frunte și pleoape
O zi cu mine by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83254_a_84579]
-
oricărui vis. Trupul neînțelesului a pătruns în grotele răilor și s-a luat la ceartă cu zâmbetul abstractului unde am uitat cum mai pot muri în mâlul unui sărut fără întoarcere. Toate plecările universului m-au subminat în acea ființă celestă din ultimul fulg al evadărilor în plapuma plină de o realitate absolută. Și-n înnoptările vămilor, când îngerul - sclav al visului m-a sărutat pe frunte și mi-a zâmbit în acea obscuritate a sensului. Eu am rămas să străjuiesc
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de minune ei între ei. Doamne-Dumnezeule, m-am gândit în clipa în care am realizat ce se-ntâmpla cu mine, deci e oficial. Sunt atrasă de Adam. Sau, mai exact, SUNT ATRASĂ DE ADAM!!!!! Oare ar fi trebuit ca trompetele celeste să se pornească să sune? Oare ar fi trebuit ca dintr-odată să văd lumea în nuanțe de roz? Oare ar fi trebuit să merg sau, mai degrabă, să alerg ca să-l întâlnesc cu încetinitorul? Pentru ca apoi el să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
superman”. Dacă se duce la Slobozia, omul localizat dincolo de perfecțiune va fi Însă obligat de doamnă să-i arate ce poate face un superman În realitate, nu pe pînză, și scăpăm de el. La un moment dat, imediat după curbă, celesta creatură din Slobozia Începe să freamăte și intră-n coliziune cu ea Însăși: „Pe dvs. vă simt mai aproape, aveți acea forță de atracție magnetică, dar selectivă În același timp”. Așa simte ea, pe Înserat, cînd stă singură și coase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
aceste două forme morale de lucru, divinul Legiuitor care a reformat Pămîntul a introdus o a treia, în care se exemplifică perfect dreptul încredințat de El sfinților slujitori de a trăi din altar, susținînd acest drept prin amenințarea cu pedeapsa celestă; și de o astfel de natură sînt și numirile ecleziastice interzise sub pedeapsa pe care Biserica o poate impune de a-l separa pe cel ce le încalcă, îndepărtîndu-l de corpul de enoriași și privîndu-l așadar de bunurile sale în favoarea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Sa și după voința Sa. 9. Acum, pentru a ști care este voia lui Dumnezeu referitoare la conduita de viață, creștinul trebuie să mediteze în sinea sa, în spiritul divinului său Învățător, și să aibă mereu privirile ațintite asupra învățăturilor celeste ale acestuia. 10. Aceste învățături conțin două puncte esențiale în care se regăsește întreaga Evanghelie și anume: I. Scopul lucrării pe care creștinul trebuie să-l aibă mereu prezent în minte pentru a-l urma cu neprihănirea porumbelului este să
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în actul interpretativ, au beethoveniene, care în cazul concertului este una mai oferit o variantă interesantă și dinamică a opusului puțin amprentată de drama existențială imediată ci mahlerian. În general orchestrele noastre au o sobrietate îndreptată către consolarea și contemplarea celestă. În scenică, uneori vecină cu staticul, dar de aceasta dată am această concepție diferențierile s-au situat undeva pe sesizat o implicare a fiecărui instrumentist, mai accentuată cristaline zone de culoare, eterate, realizate printr-o gamă la aceleași partide ale
Beethoven-Mahler/ Azoi?ei/ Wolters by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/83457_a_84782]
-
vraja sacru-profană emanată de muzică, s-au lăsat transportați în lumea suprasensibilă țintită de acest ritual magic, surprins cu atâta acuitate de către Nicolae Brânduș. Lucrarea a pregătit într-un fel terenul pentru ultima piesă din concert: PinAscensioCristiCho pentru pian, celestă, orgă, două percuții și CD, în p.a.r., de Octavian Nemescu. Pretextele care au condus la zămislirea, în 2010, a acestui opus, au fost bicentenarul nașterii lui Chopin și tragica trecere în neființă a fiului compozitorului, regizorul de film Cristian
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
a reușit să pună în act o viziune personală despre natura duală a instanței divine: mîngâietoare și punitivă. Prima impresie, puternică, a fost de natură vizuală: cele două grupe de percuții erau așezate în semicerc, încadrând tuburile orgii devenită secanta celestă, vehicol al ”ascensiunii” în lumea ”de dincolo.” Pe fondul, la început imperceptibil, al mediului electronic, își fac apariția, unul câte unul, într-o totală reculegere, instrumentiștii: pianistul Andrei Tănăsescu, percuționista Irina Rădulescu, organistul Dan Racoveanu, Verona Maier, la celestă, încă
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
ale orgii și clopotelor, și cu cadențele consonante, algoritmice - tipice creațiilor lui Octavian Nemescu - se înfiripă un coral de esență liturgică. Întregul Univers devine acum o orgă imensă care cântă, înălțând osanale Divinității. Numai că, aceeași orgă, cu armoniile ei celeste, este cea care introduce, de data aceasta sentențios, schimbarea ordinii cosmice. Loviturile vehemente de timpani, alte tipuri de tobe și gonguri anunță apariția unui moment de o tensiune dramatică zguduitoare, un fel de Rex Tremendae Majestatis - fie ca recunoaștere a
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
recte codificarea și decodificarea mesajului<footnote Idem, op. cit., pp. 68-70. footnote>. Cum era de așteptat, acest pelerinaj prin hermeneutica spațiului sonor nu putea ocoli vasta, spinoasa și actuala problemă a fenomenologiei interpretării muzicale, punct în care se întâlnește, inevitabil, cu celestul Celi (permițându-mi să utilizez, aici, apelativul “inventat” pentru Celibidache de profesorul romașcan, Gheorghe A. M. Ciobanu). Conform acestui concept, unica realitate muzicală verosimilă se află în însuși actul intențional al conștiinței restitutive, care îl constituie. În fenomenologia muzicii, nimic nu
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
filosofului grec Xenofon, autorul a două tratate de echitație, atunci, încă din acele timpuri, calului se pare că i-a apus pe veci statutul de animal care trebuie doar hrănit și admirat. Sosiseră vremuri cu aplicații mai practice, în care celestului animal, deși neînaripat, i s-a rezervat un loc uneori de neinvidiat: dresaj, forță de tracțiune și, de ce nu... divertisment. Romanii construiseră primul hipodrom cu cai arabi la mare căutare. După cucerirea Constantinopolului de către sultanul Mohamed II, iubitorii nobilului animal
Agenda2006-13-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284909_a_286238]
-
căci astfel îi ieșea ei acest cuvânt din gură, nu scurt, tata, nici inexpresiv, nici alintat, nici râzgâiat ci ca o mică notă muzicală, pură ca un izvor în care chemarea era cântată și legănată și învăluită într-o tandrețe celestă. Și parcă ar fi fost pe deplin conștientă de magia cuvîntului-melodie, fiindcă întîi îl lăsa să fie auzit, făcea o pauză și abia apoi spunea ce vroia de la tata. Uneori nu vroia nimic! Nu mai urmau alte cuvinte. Cu neputință
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o zi se vor închide pentru totdeauna. Nu mai scriam nimic, citeam foarte puțin și, fără să am silă de cuvântul scris, dorința comunicării cu cel care îmi vorbea prin aceste semne ale cărților se evapora parcă într-o lumină celestă... închideam ochii și uitam totul și ceea ce acumulasem atâția ani cu pasiune mi se părea atât de puțin față de copleșitoarea bogăție a acestei lumini care îmi inunda sufletul. Nu atât de neînsemnat, fiindcă nu uitam bucuria cu care eu însumi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
duce de la lumea exterioară la cea interioară, aspirația de a capta misterul genezei și de a-l provoca ori de câte ori eul interior i-o cere, strădania de a armoniza extremele (nordul și sudul, solarul și lunarul, diurnul și nocturnul, teluricul și celestul etc.) sunt tensiunile din care versurile își extrag acum substanța. V. a scris și proză: romanele Primăvara în țara fagilor (1938) și Glasul (1957), câteva narațiuni având ca personaje centrale figurile semilegendare ale lui Mihai Viteazul (Vieața lui Mihai Viteazul
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
unanim recunoscută la aceeași comunitate națională. În fine, locul spațiului sacru, al ritualului și al sărbătorii, al universului ordonat de un Dumnezeu omniprezent, va fi luat de lumea secularizată, profană, explicabilă rațional, din care divinitatea era evacuată Într-un spațiu celest Îndepărtat și aproximativ. În spațiul rămas liber ca urmare a distrugerii factorilor tradiționali de coeziune socială se inserează noul principiu de ordonare a realității sociale, naționalismul. Acesta apare pe ruinele identităților tradiționale, etnice, culturale, sociale și religioase, identități bazate, după cum
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ale etnologiei, dar unde ideea de destin doar se insinuează, În mai mare ori mai mică măsură. Textul lui Ion Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, este o ilustrare a felului În care românii configurează și interpretează spațiul celest. Sub aspect tematic, cartea pare comparabilă cu antologia sistematizată a lui Tudor Pamfile, Cerul și podoabele lui. După credințele poporului român. Cunoașterea credințelor poporului nostru despre constelații, pământ, cer, soare, lună, eclipse, comete, meteore atmosferice, ca și indicațiile asupra constelațiilor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Ivan Evseev, este simbol arhetipal și totalizator, un adevărat model simbolic, imago mundi În concepțiile și În reprezentările arhaice despre univers. Este legat de cele 4 stihii ale naturii: trăiește În pământ sau În apă; veninul său are proprietățile focului celest sau ale celui htonian, iar În ipostaza sa fantastică de șarpe Înaripat (balaur, dragon) e legat de stihia văzduhului. Șerpii sunt de mai multe feluri: curați și necurați. Credințele populare vorbesc despre șarpele casei numai la superlativ (Unde e șarpe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
autorului: relația ființei cu sacrul este cea mai importantà dintre ele. Cele 50 de ronsete descriu o lume amenințatà de spectrul apocalipsei, al destràmàrii, al îndepàrtàrii de divinitate, al neînțelegerii "semnelor" divine. Lumea e bolnavà ("Cautà universul alt zugrav,/ birtul celest își încàlzește magii,/ pe buzele lui Iuda se coc fragii;/ nàravul nou trage la vechi nàrav!") și logosul asemeni: "Gîngave vorbe într-un gînd gîngav,/ destràbàlatul verb își poartà prinții.../ În noi Iisus și-a ràstignit pàrinții,/ nàravul nou trage
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
vale întinsă tăiată de un fluviu măreț care părea a-și purta insulele sale ca pe niște corăbii acoperite de dumbrăvi. (M. Eminescu, Sărmanul Dionis) 1. Precizează sinonimele termenilor: încet, măreț. 2. Notează doi termeni din câmpul semantic al spațiului celest. 3. Motivează folosirea liniilor de pauză. 4. Notează două teme/ motive literare existente în fragment. 5. Transcrie două pasaje în care apar coordonate spațiale. 6. Indică două caracteristici ale modului de expunere prezent. 7. Comentează o figură de stil din
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
obiectul de studiu al meteorologiei și al hidrologiei. *Apa pe o planetă din afara Sistemului Solar A fost descoperită apă pentru prima dată în atmosfera unei planete indicând faptul ca ar putea exista viață și la mare distanță față de Pământ. Corpul celest, descoperit de telescopul spațial Spitzer, al NASA, e o planetă în stare gazoasă, asemănătoare lui Jupiter, fiind denumita de astronomi „HD 189733b”. Ea se află în constelația Vulpecula (Mica Vulpe), la aproximativ 60 de ani lumină față de Terra. * Mareele oceanelor
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
chemări scânteietoare. Pornim la drum să mângâiem lanurile, livezile și luncile, ne jucăm ascunselea printre nori, iar când ploaia binefăcătoare încetează, Soarele sărută pământul răcorit și holdele vesele. Îl însoțesc pe tovarășul meu de hârjoană de-a lungul drumului său celest, până ce culoarea tot mai sângerie, apărută la orizont, ne înghite. Îmbrățișarea de noapte bună îmi liniștește sufletul răvășit de tristețea despărțirii. Mă abandonez, apoi, nopții și somnului odihnitor... Până mâine în zori. Plimbare în eter După ce mi-am oglindit chipul
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
La fuite en Égyptede Elsheimer atinge expresia maximă în luminozitatea înstelată a bolții cerești prin care se construiește pictural: „o privire topografică asupra cerului într-o noapte anume, o reprezentare a unor locuri reale și determinate în care recunoașterea suferinței celeste este făcută cu ochiul (uneori chiar cu telescopul) care nu selecționează nici un element, dar înregistrează atent fenomenele”. Din acest motiv, Corrain crede că o analiză adecvată a tabloului ar trebui să pornească de la imaginea cerului și să valorifice o serie
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
care este plasată Luna în timp ce o tonalitate galben roșiatică se răspândește în spațiul pictural în care se află păstorii și unde aceeași tonalitate asociază oamenii, animalele și focul. Corrain consideră că tabloul lui Elsheimer prefigurează, prin detaliile lui, un parcurs celest. Pe de o parte, grupul de fugari se detașează, din perspectivă plastică, de scena prezentată. Pe de altă parte, grupul parcurge etapa cea mai întunecată și mai dificilă a drumului pentru că a părăsit zona luminată de bătaia lunii și nu
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
aprins pare să reprezinte finalul programului narativ parțial al fugarilor și pare să anunțe sfârșitul pozitiv al călătoriei. Călătoria își va găsi însă desăvârșirea într-un alt spațiu decât cel reprezentat în pictură, într-un spațiu care tinde spre lumea celestă, prefigurată prin tendința spre verticalitate a strălucirilor focului întreținut de păstori. Fuga în Egipt este, de altfel, una din condițiile necesare împlinirii misiunii terestre a lui Isus, care la capătul unui drum lung va întâlni moartea, dar ca pe o
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]