1,983 matches
-
care produce un număr considerabil de articole cu tematică filosofică. Dintre numele vehiculate pot fi amintite Wittgenstein, Hegel, Benedetto Croce, Pascal, Heidegger, Kant, Schopenhauer, Leibniz, Eminescu. Corneliu Albu oferă un material inedit referitor la I. Micu-Klein (11/1973). Cu prilejul centenarului Pierre Larousse, este inclus un articol al lui André Rétif. Într-un medalion, prinde contur personalitatea lui Șerban Cioculescu. La fel procedează V. Vetișanu cu Spiru Haret și Mariana Filimon cu D.D. Roșca. Rubrica „Retrospective” cuprinde în 1976 trei articole
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
de corespondență G. Călinescu - Al. Rosetti (10/1987), Adina M. Arsenescu caută elemente de iluminism timpuriu în hrisoavele domnești ale veacului al XVIII-lea, iar Victor Isac și Dumitru Popovici scriu despre viața și opera lui Mircea Florian, cu prilejul centenarului nașterii acestuia (4/1988). George C. Moisil analizează semnificația manuscriselor redactate de Eminescu în intervalul 1880-1881, intitulate Fiziografie I și II (6/1989). Din anii 1991 și 1992 se rețin articolul lui Simion Ghiță despre T. Maiorescu și cultura ca
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
comemorare a împăratului Traian, cu participarea, alături de români, si a unor intelectuali din Spania, colocviul Ortodoxia și Apusul (München, 1984) și, pe aceeași temă, o reuniune la Paris (1986), unde s-a ținut și un simpozion literar prilejuit de comemorarea centenarului morții lui Mihai Eminescu, în iunie 1989, din comitetul de coordonare făcând parte Aureliu Răuță (președinte), Ioana Brătianu, Paul Barbăneagră și George Ciorănescu ș.a. La acest din urmă eveniment au fost prezente și alte societăți și asociații culturale românești din
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
Bulletin scientifique roumain”. Relevante sunt și simpozioanele științifice organizate de Fundație. Dintre acestea, cel din 24 aprilie 1953, consacrat comemorării profesorului Mario Roques, manifestare inițiată și coordonată de Sever Pop și Edmond Faral, și cel din 24-26 ianuarie 1959, dedicat centenarului Unirii Principatelor, la care, printre alții, au participat din partea Academiei Franceze François Mauriac, Georges Duhamel, Jacques Chastenet de Castaing, precum și Gabriel Marcel și Henri Grégoire. N.Fl.
FUNDAŢIA REGALA UNIVERSITARA „CAROL I”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287111_a_288440]
-
40; Ion Bălu, Fascinația Antichității, VR, 1970, 1; Dan Slușanschi, Aram Frenkian, TBR, 1974, 28; N.I. Barbu, Profesorul Aram Frenkian, „Forum”, 1974, 6; Constanța Călinescu, Ion Faiter, Dimensiunile unor vocații, Constanța, 1979, 41-45; Dicționarul operelor filosofice românești, București, 1997, 58-60; Centenar Aram Frenkian, ALA, 1998, 409; Dicț. scriit. rom., II, 292-294. A.C.
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
cu poezii G. Murnu, Nuși Tulliu, I. U. Soricu, N. Caratană, Virgiliu Cuffa, C. Scrima, Gh. Perdichi, Zicu Araia, N. Rădulescu-Niger, C. Constante, cu proza - Dimitrie Cuclin, I.C. Vissarion. Se publică articole diverse, precum Scrierile politice ale lui Eminescu (1937), Centenarul lui Titu Maiorescu (1940), portrete și evocări închinate lui O. Goga, I. U. Soricu, Ov. Densusianu. Un loc important îl ocupă textele despre limba, cultura și tradițiile românilor sud-dunăreni, precum Poezia populară la macedoromâni (Nuși Tulliu), Românii macedoneni și colonizarea
DIMANDAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286770_a_288099]
-
Arnold van Gennep, „Noțiuni de folclor”, „Mercure de France”, 1937, septembrie; G. Ursu, Folticenii literari, „Înmuguriri” (Fălticeni), 1940, 5-6; Leca Morariu, Artur Gorovei, FF, 1941, 3; Augustin Z. N. Pop, La aniversarea revistei „Șezătoarea”, REF, 1958, 1; I. Mușlea, La centenarul nașterii lui Artur Gorovei, AAF, 1961-1964; G. Călinescu, Estetica basmului, București, 1965, 388-389; Ștefan S. Gorovei, 75 de ani de la apariția „Șezătorii”, CRC, 1967, 11; Mihail Șerban, Amintiri literare, București, 1968, 139-181; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
Cotruș, Meditații, 238-241; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 243-252; Elena Indrieș, Dimensiuni ale poeziei române moderne, București, 1989, 137-198; Cioculescu, Itinerar, V, 463-469; Dan Mănucă, Aron Cotruș inedit, RL, 1990, 25; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 57-59; Negoițescu, Ist. lit., I, 315-317; Aurel Martin, Centenar Aron Cotruș, RL, 1991, 2; Arșavir Acterian, Aron Cotruș, CRC, 1991, 14; Alexandru Ruja, Aron Cotruș - epistolar, O, 1991, 43, 49, 1994, 13; Nicolae Mecu, Aron Cotruș - început și sfârșit, VR, 1991, 1; Simion Mioc, Poezia lui Aron Cotruș sau
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
III, 209-212; Anton Holban, DCS, 34-35, 181; Dicț. esențial, 373-375; Micu, Ist. lit., 297-299, passim; Z. Ornea, Proustianul Anton Holban, RL, 2001, 27; Eugen Dimitriu, Lovineștii, Iași, 2001, passim; Nicolae Florescu, Divagațiuni cu Anton Holban, București, 2001; Mihai Zamfir, Neverosimilul centenar, RL, 2002, 5; Emil Vasilescu, Anton Holban, București, 2002; Ofelia Ichim, Între Eros, solitudine și Brahms. Motive literare în proza lui Anton Holban, Iași, 2003. C.M.B.
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
Societății literar-artistice „Sorin Titel” din Banat, al cărei președinte devine în 1990. Fondează revista „Anotimpuri literare” (redactor-șef adjunct), almanahul literar-cultural „Frăția”, inițiază seria nouă a revistei „Vrerea” (redactor-șef) și editează volumul colectiv Primul lup de mare (1996), consacrat centenarului Victor Vlad Delamarina. Debutează în 1968, în „Orizont”. A colaborat la revistele „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Flacăra”, „Almanahul oștirii”, „Altarul Banatului”, la ziare românești și sârbești. Volumul de debut, Apa de duminică, apărut în 1982, cuprinde proze scurte, având ca obiect
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
și legende, București, 2000, Bourgeons d’Avril, ed. bilingvă, București, 2000, 19 file de jurnal, pref. edit., București, 2000; B. P. Hasdeu, Jurnalul unui iunker, București, 1998. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Hasdeu și contemporanii săi, T, 1982, 11; Teodor Vârgolici, Centenar Iulia Hasdeu, RL, 1988, 38; Mircea Popa, Un destin literar - Iulia Hasdeu, ST, 1989, 2; Saviana Stănescu, Muguri de noiembrie, ALA, 1993, 189; Mircea Coloșenco, „Iubirile Iuliei Hasdeu” - o monografie de ținută științifică, LCF, 1996, 12; Maria Ofrim, Jurnalul Iuliei
DECUSARA-BOCSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286712_a_288041]
-
consacrat articolelor cu caracter politic, social, istoric, propagandistic (de extremă dreapta), în vreme ce problematica literară apare rar, mai mult în polemici, amendând adeseori violent colaborarea exilului cu regimul comunist din țară, iar știrile și informațiile culturale din rubrica „Ecouri” sunt sporadice (Centenarul Eminescu, 1989). Principalii colaboratori sunt acum Radu Ghinea, Michael Sturdza, Platon Chirnoagă, Ion Bichola, Faust Brădescu. Rubrica „Note asupra cărților”, succintă, este susținută de Traian Popescu. Versurile semnate de Ion I. Mirea și Vasile Posteucă ocupă, de asemenea, un spațiu
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
9; Ion Apostol Popescu, Răsfoind corespondența folcloristului George Cătană, O, 1961, 4; P. Pascu, George Cătană, „Povești poporale din Banat”, O, 1961, 6; Gr. Popiți, Folcloristul Gheorghe Cătană (O sută de ani de la nașterea sa), O, 1965, 9; L. Dunajecz, Centenar George Cătană, F, 1965, 3; M. Deleanu, Pe urmele manuscriselor lui George Cătană, „Studii de limbă, literatură și folclor”, 1971, 2; Dumitru Jompan, Folclorul și etnografia în „Foaia diecesană” (1902-1912). Bibliografie, „Studii de limbă, literatură și folclor”, 1971, 2; Vintilescu
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
Nopților” și „Rondelurilor”..., „Magazin”, 1970, 684; Ieronim Șerbu, Itinerarii critice, București, 1971, 48-50; Alexandrescu, Confesiuni, I, 92-101; Philippide, Considerații, II, 240-248; Crohmălniceanu, Literatura, II, 354-358, 622-623; Firan, Macedonski-Arghezi, 103-105; Corbea-Florescu, Biografii, II, 38-48; Fanache, Întâlniri, 60-67; Geo Bogza, Poetul aproape centenar, RL, 1977, 9; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 27-43; Gh. Bulgăr, Melancolia amintirilor, ARG, 1984, 5; Scarlat, Ist. poeziei, II, 353, IV, 45; Micu, Modernismul, I, 264-265, 314; Mihail Celarianu, RRI, I, partea II, 579-587; Firan, Profiluri, 156-159; Const. Ciopraga
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
balcanică, la care au participat cu comunicări, printre alții, Neagu Djuvara, Petre Năsturel, Claude Karnoouh și, bineînțeles, Cicerone Poghirc. În colaborare cu Fundația Culturală din Madrid și cu Institutul de Cercetări din Freiburg (Germania), C. R. de C. a organizat comemorarea centenarului morții lui Mihai Eminescu printr-un amplu simpozion desfășurat la Paris, în 15-18 iunie 1989, ale cărui lucrări au și fost publicate într-un elegant volum tipărit în 1994 și lansat în același an cu prilejul unui alt simpozion important
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
Opere, X, 282-291; Mihai Anastasiu, D. Romulus Cioflec și evoluția literaturii epice ardelene, SE, 1943, 1743; Lucia Demetrius, L-am cunoscut pe Romulus Cioflec, „Cuvântul nou”, 1973, 960; Nae Antonescu, „Vârtejul”, ST, 1979, 7; Braga, Ist. lit., 69-91; Lucia Demetrius, Centenar Romulus Cioflec, RL, 1983, 41; Emil Chiriac, Pe urmele destinului... unui roman, AST, 1986, 4; Marian Ciolan, Cronica de librărie, SPM, 1988, 39; Dicț. scriit. rom., I, 584-585. O.I.
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
socială a sociologilor” și a propus o soluție originală de rezolvare a acestei tensiuni. În notele de la cursul său de sociologie rurală, editate pentru examenele din iunie și octombrie 1940, curs ținut la Universitatea din București, și republicate cu ocazia centenarului nașterii autorului, Traian Herseni (1940/2007, 199) și-a intitulat lecția a XXII-a „Psihosociologia”, arătând că aceasta „este ramura sociologiei care urmărește aspectul psihic al vieții sociale sau al fenomenelor sociale”. Distinsul discipol al profesorului Dimitrie Gusti considera că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Panait Cerna, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic. Proză semnează N. Pora, Haralamb Ionescu și Mihail Sadoveanu. Compartimentul publicisticii este acoperit de Alexandru Zagoritz, Ion C. Petrescu-Pion ș.a. Interesant este eseul tânărului doctor în filosofie Mircea Florian, Filosofia și viața. Cu prilejul centenarului mișcării lui Tudor Vladimirescu, I. Al. Brătescu-Voinești face un portret al eroului oltean. Alți colaboratori: M. Mihăileanu, C. Erbiceanu. D.B.
ALMANAHUL ZIARULUI „DACIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285304_a_286633]
-
Poezia lui 1 Mai, Aurel Martin, Poezia lui 23 August. Despre unele lipsuri ale criticii noastre se intitulează, conformist, însemnările lui George Munteanu. La fel arată tonalitatea și coloratura rubricii rezervate aniversărilor și comemorărilor. Numărul 2-3/1950 e parțial consacrat centenarului Eminescu, cea de a doua secțiune fiind rezervată altei „aniversări”: 26 de ani de la moartea lui Lenin. Despre Eminescu scriu Ion Brad, Emil Isac, Miron Radu Paraschivescu, Aurel Rău, T. Mocanu, Cornel Regman și Aurel Martin. Primul număr din 1952
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
doua secțiune fiind rezervată altei „aniversări”: 26 de ani de la moartea lui Lenin. Despre Eminescu scriu Ion Brad, Emil Isac, Miron Radu Paraschivescu, Aurel Rău, T. Mocanu, Cornel Regman și Aurel Martin. Primul număr din 1952 e consacrat în întregime centenarului nașterii lui I. L. Caragiale. Emil Petrovici scrie cu prilejul centenarului morții lui Gogol, Henri Jacquier la aniversarea unui veac și jumătate de la nașterea lui Victor Hugo. Numărul al treilea din 1953 apare cu portretul îndoliat al lui Stalin. O „cohortă
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
moartea lui Lenin. Despre Eminescu scriu Ion Brad, Emil Isac, Miron Radu Paraschivescu, Aurel Rău, T. Mocanu, Cornel Regman și Aurel Martin. Primul număr din 1952 e consacrat în întregime centenarului nașterii lui I. L. Caragiale. Emil Petrovici scrie cu prilejul centenarului morții lui Gogol, Henri Jacquier la aniversarea unui veac și jumătate de la nașterea lui Victor Hugo. Numărul al treilea din 1953 apare cu portretul îndoliat al lui Stalin. O „cohortă” de condeie este mobilizată spre aducerea unui ultim omagiu: Aurel
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
moleculare ale bolii, nu numai ale formelor „explozive” (care sunt majore ca expresie clinică, dar minore ca frecvență), ci și ale formelor „asimptomatice” care se pierd în teritoriul încă incomplet delimitat al sindromului dismetabolic. Fac o previziune pentru anul 2021, centenarul descoperirii insulinei: diagnosticul bolii va putea fi pus mai precoce, complicațiile cronice vor scădea semnificativ, durata de supraviețuire a pacienților va fi mai mare. Subiectele fierbinți vor rămâne predicția și mai ales prevenirea bolii, pentru că de vindecat ne-am convins
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
de Durcovici a avut ca temă opera poetului Dante Alighieri 474; alegerea acestui subiect poate fi pusă în legătură cu enciclica papei Benedict al XV-lea din 30 aprilie 1921, adresată tuturor elevilor și profesorilor catolici, cu ocazia celui de-al șaselea centenar al lui Dante 475. S-a organizat și o conferință pentru comemorarea autorului, care a avut loc la Saloanele Tomis din București în data de 30 octombrie 1921. La acest eveniment au participat nunțiul Marmaggi și arhiepiscopul Netzhammer. La întâlnire
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1. Congresul presei catolice Principalul organizator al primei ediții a Congresului general al presei catolice, din anul 1930, a fost Oficiul Internațional al Ziariștilor Catolici, ce a emis o circulară prin care acest eveniment era convocat la Bruxelles, cu ocazia centenarului independenței naționale a Belgiei 811. Au fost trimise adrese de Secretariatul de stat al Sanctității Sale Papa Pius al XI către toate nunțiaturile și diecezele din întreaga lume, prin care se sublinia importanța acestei reuniuni; argumentul îl reprezenta interesul manifestat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care s-au ocupat de înștiințarea și de organizarea participării reprezentanților din respectivele state la Congresul general al presei catolice 812. Prima ediție a Congresului a constat într-o manifestare ce a avut loc (așa cum am menționat deja) în cadrul sărbătorilor centenarului independenței naționale a Belgiei, care au cuprins mai multe activități, inclusiv Congresul euharistic național al Belgiei (ce a adunat aproximativ 200.000 de oameni și care s-a desfășurat în zilele de 29, 30 și 31 august 1930813). Congresul euharistic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]