7,540 matches
-
place să mai stau așa. - Bine.” (p. 220) De acest cuplu dezechilibrat se agață (ca personaj) și Daniel Bănulescu. Transformat în instanță, el e cel mai puțin convingător dintre pilonii romanului. Lăsat de Conducător să publice ce vrea, fără nici o cenzură și fără nici o intervenție în șpalt, el rămâne, în întregul capitol final, de o suspectă muțenie. Nu scrie un rând în tot intervalul de probă. (Cu excepția unui titlu care va deveni, de altfel, titlul romanului.) Vorbele lui se reduc la
Clan d’oeil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6558_a_7883]
-
C. nu precizează de la ce), originar, ca și el, din Africa de Sud, stabilit (ca și el, din 2002), în Australia, profesor ca și el, autor, ca și el, al unui roman intitulat Așteptându-i pe barbari și al unui volum despre cenzură, dar cu șase ani mai bătrân și chinuit de o maladie invalidantă - parkinsonism. Iar acest prozator și eseurile lui vor avea o poveste: la cererea unui editor german, J. C. colaborează, împreună cu alte cinci personalități, la o antologie a „opiniilor
Coetzee ca „J. C.” by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6567_a_7892]
-
Mircea Mihăieș Una din cele mai aprinse discuții de la începutul anilor ’90, cu intense reverberații până în clipa de față, privește așa-numita literatură de sertar. E vorba de cărțile, jurnalele, mărturiile, documentele care, din cauza cenzurii, n-au putut să apară în timpul regimului comunist. Deși recuperările au fost masive, deși editurile importante au colecții speciale pe acest domeniu, suntem departe de-a fi atins fundul sacului. Dacă mă gândesc doar la propriile mele informații (limitate), și
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
regimul. La o comparație făcută în viteză, se observă că literatura este marele perdant în competiția imaginară declanșată odată cu căderea regimului comunist. Cu puține excepții, vedem că scriitorul român a cam publicat tot ce a vrut să publice și că cenzura n-a fost un obstacol de netrecut. Cred că mai puternică a fost autocenzura, ca formă a adaptabilității creatorului la mediul înconjurător. Cu adevărat fascinant e ce ne oferă arhivele istoricilor și documentele de epocă născute nu neapărat din dorința
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
ta, ea va cădea în baltă fără nici un zgomot ca și la o editură mică. Eram transfigurat de fericire: aveam să devin autor! Cred că lumea a uitat: cum ai debutat publicistic, cum ai reușit să debutezi editorial în anii cenzurii comuniste? Eram în anul al doilea de facultate și citisem prima dată la Cenaclul de Luni. Nicolae Manolescu m-a întrebat după lectură dacă am publicat ceva până atunci. I-am răspuns că nu, și că nici nu mă interesează
„Am atins o clipă cerul cu palma“ by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/6575_a_7900]
-
fost apoi, nici pe jumătate, la nici o altă carte de-a mea. Tu ai fost cenzurat? Cât? Bineînțeles că am fost cenzurat, pe atunci se cenzura totul, chiar și cărțile de bucate. L-am cunoscut chiar pe tovarășul Dulea, șeful cenzurii, ca și pe cenzorii Vasile Nicolescu și doamna Docsănescu. Aceștia din urmă erau oameni cultivați și civilizați. Ca și în cazul lui Răutu și al multor oficiali comuniști, ei păstrau pentru ei (și o citeau pasionat) literatura pe care oficial
„Am atins o clipă cerul cu palma“ by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/6575_a_7900]
-
Aceștia din urmă erau oameni cultivați și civilizați. Ca și în cazul lui Răutu și al multor oficiali comuniști, ei păstrau pentru ei (și o citeau pasionat) literatura pe care oficial o interziceau. E doar una dintre perversitățile sistemului. După ce cenzura a fost oficial desființată, ea a revenit de fapt redactorilor fiecărei edituri. Florin Mugur - un om minunat, unul dintre cei mai dragi prieteni ai mei de-atunci - mi-a publicat câteva cărți în acea vreme, făcându-le să treacă aproape
„Am atins o clipă cerul cu palma“ by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/6575_a_7900]
-
prieteni ai mei de-atunci - mi-a publicat câteva cărți în acea vreme, făcându-le să treacă aproape întregi cu aceeași stratagemă: adăugam cărții încă vreo zece poeme pe care nu le doream, de fapt, în volumul final. El le „cenzura“, le elimina din volum, adică, fiind astfel acoperit în fața celor de la Consiliul Culturii. Am trăit și o altă formă de cenzură, a muncitorilor de la Tipografia 30 Decembrie, care au refuzat să-mi publice volumul Poeme de amor pe motiv de
„Am atins o clipă cerul cu palma“ by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/6575_a_7900]
-
stratagemă: adăugam cărții încă vreo zece poeme pe care nu le doream, de fapt, în volumul final. El le „cenzura“, le elimina din volum, adică, fiind astfel acoperit în fața celor de la Consiliul Culturii. Am trăit și o altă formă de cenzură, a muncitorilor de la Tipografia 30 Decembrie, care au refuzat să-mi publice volumul Poeme de amor pe motiv de pornografie. Cea mai mutilată a ieșit, cu vreo două luni înainte de revoluție, prima mea carte de proză, Nostalgia. Dar despre modul
„Am atins o clipă cerul cu palma“ by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/6575_a_7900]
-
au refuzat să-mi publice volumul Poeme de amor pe motiv de pornografie. Cea mai mutilată a ieșit, cu vreo două luni înainte de revoluție, prima mea carte de proză, Nostalgia. Dar despre modul complex, de multe ori paradoxal în care cenzura a funcționat în România rămâne încă să se scrie. Unde, în ce locuri ai scris Orbitor? Fiind un roman total, un arhi-roman, îmi închipui că a călătorit mult, deși bănuiesc că știe bine și blocurile bucureștene. Am început să scriu
„Am atins o clipă cerul cu palma“ by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/6575_a_7900]
-
cu subînțeles în Imanența literaturii. Întâi intră pe sub pielea stilisticii oficiale, apoi se dezvoltă, crește din sine, își normalizează anatomia până înlocuiește complet și răstoarnă chiar rigiditatea patriotard colectivistă a primelor formule. Hazul trebuie să fi fost deplin în epocă. Cenzura era păcălită cu numai două trei artificii retorice. Ceea ce nici nu-i mult, în definitiv. Să părăsim, totuși, anecdotica aceasta ready made. Pentru că, dincolo de vâna piezișă, polemică, arțăgoasă, irascibilă și subversivă, există la Eugen Negrici o enormă energie pozitivă. El
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
era că ar fi fost greu pentru un cenzor să-i ceară lui, Marin Preda, să scoată din carte tocmai un poem dedicat lui. Păcat că nu i-am dedicat mai multe poeme și din motive mai serioase decât „încolțirea Cenzurii". Miron Radu Paraschivescu a fost într-o vreme amic cu părinții mei. Una din soțiile sale, Sidonia Drăgușanu, a rămas foarte bună prietenă cu mama mea toată viața. Nu aveau nimic în comun - de la ideologie la reacții -, dar erau, vorba
Dorin Tudoran - Prietenii mei, scriitori by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/6452_a_7777]
-
programe proprii prin telefonia mobilă. Sau în sistemele de transport, unde vor fi programe proprii pe terminale din autobuze sau metrou. N-ar trebui să existe porno la dispoziția copiilor, în autobuz”, a precizat Roșca Stănescu. În România, riscul de cenzură sau autoritarism nu este exclus Dacă s-ar aplica punctul 4, în loc să dispară CNA, odată cu mutarea televiziunilor în online, se va extinde aria de reglementare a acestui Consiliu? S-ar putea să apară o ușoară extindere, a răspuns senatorul. Nu
Tezele lui Sorin Roșca Stănescu pentru TV aruncă internetul în aer. CNA poate controla și presa online by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/64698_a_66023]
-
s-ar aplica punctul 4, în loc să dispară CNA, odată cu mutarea televiziunilor în online, se va extinde aria de reglementare a acestui Consiliu? S-ar putea să apară o ușoară extindere, a răspuns senatorul. Nu m-am gândit la riscurile de cenzură în online sau de autoritarism, care în România nu sunt excluse. Poate ar fi mai bine să nu le dăm prilejul, așa că o să reflectez dacă lansez acest punct în dezbatere. Ar puutea folosi ca paravan, pentru a face presiuni, pentru
Tezele lui Sorin Roșca Stănescu pentru TV aruncă internetul în aer. CNA poate controla și presa online by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/64698_a_66023]
-
urmat în URSS pe Shaw, Wells, Gide, Barbusse, Roland, Istrati sau Malraux. Dacă n-a scris, ca Barbusse, o biografie a lui Stalin (apărută, aceasta, în limba rusă, în 1936 și 1937, în două ediții complet diferite, din cauza eliminării de către cenzură a numelor unor oameni politici sovietici căzuți între timp victime Marii Terori), a scris totuși o carte intitulată Moscova 193 7, în care justifica Marea Teroare. A publicat-o în Olanda, de unde au preluat-o sovieticii și au tipărit-o
Cazul Lion Feuchtwanger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6491_a_7816]
-
un poet marginal. Că, înainte de venirea lui Gorbaciov la putere, el a fost marginalizat de sistemul politic din acea vreme, asta-i altceva. Dar libertate absolută nu există nicăieri, niciodată. Chiar dacă acum, în Rusia, poți să scrii orice. Dar aici, cenzura se manifestă astăzi sub forma gloanțelor, care ucid ziariști. Este cenzura așa-zișilor oameni onești, care sunt în legătură cu gangsterii. Eu nu sunt ziarist, dar am scris un poem - „Onorariu letal" - închinat jurnaliștilor uciși pentru că au cutezat să spună adevărul. Eu
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
sale distanțări față de Moscova. Dv. n-ați simțit vântul acela de speranță? — Eu am văzut invers! Dovadă că am plecat. Era o perioadă de relativă liberalizare în care cu urechile mele l-am auzit pe M.R. Paraschivescu cerând public desființarea cenzurii! Dar în sinea mea o voce îmi spunea că nu poate fi decât pe termen scurt. Doi ani mai târziu s-a dovedit că totul fusese un foc de artificii. Ați spus undeva că ați plecat ca să vă salvați sufletul
Basarab Nicolescu - „Esențial este să-ți găsești locul pe acest Pământ” by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/6403_a_7728]
-
alte edituri care sunt interesate nu numai de. câte exemplare vor fi vândute. Dosarul de presă cu articolele și cronicile publicate în Franța, Statele Unite, Canada, Olanda și Italia este mai voluminos în comparație cu cel din România. Romanul Al doilea mesager-interzis de cenzura din țară - a fost publicat la Paris și cronicarii l-au plasat pe linia utopiilor negative ale lui Huxley, Orwell și Zamiatin. Romanul a fost premiat în Franța și Statele Unite, dar în țară nu s-a bucurat decât de o
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
e nevoie de deschidere europeană, sora mai mare a lagărului socialist are o primă tresărire. Dubcek și prietenii lui nu se opresc. Încep să ia măsuri pe care cu puțin timp înainte nu ți le-ai fi putut imagina: suprimarea cenzurii, toleranță religioasă, reabilitarea foștilor conducători, victime ale proceselor de la Praga organizate cu „concursul artistic al consilierilor sovietici", eliberarea celor întemnițați pentru delict de opinie, posibilitatea de a călători în străinătate etc. Lucrurile se mișcă, populația profită. Lumea începe să vorbească
Sportivul și ordinea de stat by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/6085_a_7410]
-
degete. În loc de aceasta, regizorul face din nuvelă un film tezist, mediocru, unde fiecare personaj se încadrează la stânga sau la dreapta, bun sau rău. Realizez cu filmul lui Titus Muntean că în mod ironic ceea ce nu a reușit să defecteze prin cenzură și alte obstrucțiuni regimul comunist în privința unor prozatori intratabili, reușește în contextul unei depline libertăți un regizor mediocru întorcând mânușa ideologiei pe dos, transformând în alb și negru un tablou social complex. Un alt fapt care face că filmul să
O caravană, două caravane… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6098_a_7423]
-
precizie și sobrietate ca și cele ale Institutului de Istorie și Teorie Literară. Câteva scrisori inedite confirmă pasiunea lui Perpessicius pentru Brăila și fac loc unor mărturisiri personale. Într-o epistolă, bunăoară, criticul i se plânge lui Vârgolici de intervențiile cenzurii, scriindu-i cu amărăciune: „poate că în felul acesta și grație cenzurei, vreun istoriograf literar al anului 2000 se va ocupa și de noi, ca de niște biete victime ale coanei Anastasia" (p. 74). Merită semnalat și capitolul dedicat lui
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
Literară. Câteva scrisori inedite confirmă pasiunea lui Perpessicius pentru Brăila și fac loc unor mărturisiri personale. Într-o epistolă, bunăoară, criticul i se plânge lui Vârgolici de intervențiile cenzurii, scriindu-i cu amărăciune: „poate că în felul acesta și grație cenzurei, vreun istoriograf literar al anului 2000 se va ocupa și de noi, ca de niște biete victime ale coanei Anastasia" (p. 74). Merită semnalat și capitolul dedicat lui Ovidiu Papadima, istoric literar și folclorist în care G. Călinescu, în ciuda deosebirilor
Documente în „rama“ memoriei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6326_a_7651]
-
discuției trebuie lărgit. Nu e vorba doar de romanele de după 1989 ale lui Breban, ci și de romanele pe care colegii lui de generație le-au scris sau publicat după 1989. Ar fi fost de așteptat ca, în condițiile dispariției cenzurii, aceste romane să devină mărturii majore referitoare la regimul trecut. N-a fost să fie așa, cu foarte puține excepții. Aceste romane sunt de obicei fără nicio legătură cu o realitate în legătură cu care autorii erau cei mai îndreptățiți să se
Trădarea criticilor? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6334_a_7659]
-
mulțumit sau Journal intime?"), hotărîtă să-și dea doctoratul cu o teză legată tocmai de acest jurnal, a cercetat manuscrisele de la Arhivele Naționale Române (Fondul familiei Acterian) și a ajuns la concluzia că, așa cum a fost publicat, volumul este rezultatul cenzurii. Contactînd-o pe Doina Uricariu, editoarea și traducătoarea celor două ediții ale jurnalului (Jeni Acterian și-a scris însemnările cu precădere în franceză), Mirela Vișan nu a primit lămuririle pe care și le-a dorit, cercetătoarea rămînînd cu impresia că i
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6349_a_7674]
-
dorit, cercetătoarea rămînînd cu impresia că i se ascund motivele care au dus la nepublicarea unor fragmente care, deși există în manuscrise, nu există în versiunea editată. „Multe întrebări cred că își așteaptă răspunsul. Una dintre ele se referă la cenzura jurnalului. A pornit prima ediție a Jurnalului lui Jeni Acterian de la manuscrise sau de la copiile după originale? Mai există și alte caiete în afara celor existente la Arhive? [...] Mai lipsesc, din nefericire, și alte pagini importante. Nu numai referirile le detenția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6349_a_7674]