2,002 matches
-
cazul în care este gândită pentru a defini un tip unic de personalitate, caracteristic pentru o cultură, va produce același tip de greșeală, ca cea pe care o comit spaniolii, atunci când generalizează trăsăturile românilor pe care i-au observat că cerșesc. Lui Ralph Linton i-au fost aduse adesea critici, abordarea lui fiind considerată reductivă și simplificatoare, considerându-se că autorul american ignoră diversitatea manifestărilor comportamentelor sociale. El a înțeles acest lucru și s-a întrebat în ce măsură personalitatea reprezentativă oferă un
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
îl va respinge, fără milă, la orice vârstă, pe părintele absent. Copilul „cerșetor” - „Dacă mă iubești, stai cu mine!”: un asemenea copil este lipsit de sprijin și îndrumare, frustrat de copilărie deoarece nu se bucură de înțelegere și apreciere și cerșește dragostea celor din jur. V. TIPURILE DE INTELIGENȚĂ „Schimbarea este inevitabilă, însă dezvoltarea personală este o alegere.” Bob Proctor Autorul teoriei inteligențelor multiple Howard Gardner, a realizat un alt mod de abordare al elevilor, după diferențele dintre ei. Pe Gardner
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
doar la cele condamnate de papi, în perioada anilor patruzeci ai secolului al XIII-lea. Într-una din predicile adresate fraților minori, la puțini ani după moartea lui Francisc (FF 2261), el spune că frații trebuie să muncească, nu să cerșească, pentru că a pretinde mâncare fără a oferi propria contribuție este un furt. Prelatul reia astfel Regula fraților minori, dar nu atât de mult pe cea confirmată (capitolul 5), ci mai degrabă pe cea neconfirmată (capitolul 7), unde se află același
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
inevitabil de blestem, căci orice animal care nu rumegă va fi considerat blestemat și nenorocit... ...Așadar, dacă un frățior simplu nu se remarcă printr-o înțelepciune deosebită, să completeze această lipsă cu ardoarea studiului. Să nu-i fie rușine să cerșească cu ardoare pâinea cuvântului lui Dumnezeu oriunde va putea și să memorizeze în fiecare zi măcar un singur cuvânt bun. Am văzut pe mulți care, deși dispuneau de o inteligență mai redusă, au făcut mai multe progrese decât alții care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Bressanone unde au fost primiți cu bunăvoință de episcopul locului. De la Bressanone s-au îndreptat spre zonele muntoase și au ajuns la Sterzing (Vipiteno) după ora prânzului. Deoarece locuitorii nu mai aveau pâine la îndemână, iar frații nu știau să cerșească [în limba lor], și-au continuat călătoria, cu speranța că spre seară vor ajunge într-un loc unde puteau fi reîntremați de bunătatea locuitorilor, și astfel au ajuns la Mittenwald. Însă, în această localitate, neprimind mai nimic de mâncare, au
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cel sărac (Ps 9,35), binevoitor cu săracii săi, a avut grijă ca, întrând în oraș, să întâlnească două persoane primitoare, ce le-au cumpărat pâine cu doi dinari. Dar ce însemna aceasta pentru atâtea persoane? Fiindcă era anotimpul napului, cerșind napi, au completat cu ei lipsa pâinii. 22. Luând astfel prânzul, prin care mai degrabă și-au umplut stomacul decât să-l hrănească, au repornit la drum și, trecând prin sate, castele și mănăstiri, au ajuns la Augsburg. Aici au
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vină», și au spus: «Să mergem să-l întrebăm de ce ne-a scris astfel, fiindcă nu vrem nimic altceva decât ceea ce el însuși dorește». După ce au pornit la drum, au intrat într-un sat cu intenția de a se hrăni. Cerșind doi câte doi prin sat, auzeau cum li se răspunde în germană: «God berad», care se traduce «Dumnezeu să vă ajute», sau, mai bine, «Dumnezeu să aibă grijă de voi». Dar unul dintre ei, văzând că prin acea frază nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
bine, «Dumnezeu să aibă grijă de voi». Dar unul dintre ei, văzând că prin acea frază nu primeau absolut nimic, s-a gândit și a spus: «Acest God berad ne va face astăzi să crăpăm!». Și mergând în fața confratelui, care cerșea în germană, a început să cerșească în limba latină. Dar germanii au spus: «Noi latina nu o înțelegem, vorbește-ne în germană!». Iar fratele, pronunțând stâlcit, a spus: «Nicht diudisch», adică «Nu știu germană». Și a adăugat în germană: «Brot
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
voi». Dar unul dintre ei, văzând că prin acea frază nu primeau absolut nimic, s-a gândit și a spus: «Acest God berad ne va face astăzi să crăpăm!». Și mergând în fața confratelui, care cerșea în germană, a început să cerșească în limba latină. Dar germanii au spus: «Noi latina nu o înțelegem, vorbește-ne în germană!». Iar fratele, pronunțând stâlcit, a spus: «Nicht diudisch», adică «Nu știu germană». Și a adăugat în germană: «Brot durch Got». Iar ei au spus
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
privind unul la celălalt și râzând de naivitatea sa, i-au oferit pâine, ouă și lapte. Văzând, așadar, că printr-un șiretlic atât de util putea rezolva trebuințele sale și ale fraților săi, folosind acest sistem la douăsprezece case, a cerșit atât de mult, încât le-a ajuns pentru șapte frați. Reluându-și călătoria, au ajuns într-un sat în sfânta zi a Rusaliilor, înainte de Liturghie. S-au dus să o asculte, iar unul dintre ei s-a și împărtășit. Lumea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
unui frate, s-a iscat în acel oraș o agitație, iar respectul populației, din păcate, a scăzut atât de mult, încât le ofereau pomană cu o evidentă mânie și aproape că-și întorceau privirea în altă parte când îi vedeau cerșind. În curând, însă, cu ajutorul Providenței lui Dumnezeu, respectul a reînflorit și poporul a început să-i iubească pe frați întocmai ca mai înainte. 36. În anul Domnului 1223, fratele Ioan din Pian del Carpine, dorind să răspândească Ordinul, a ales
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
59. Diferite măriri de spații ocupate de frați au fost realizate și sub conducerea fratelui Aymon, fiindcă el afirma că preferă ca frații să aibă mai mult pământ pe care să-l cultive și să aibă astfel propriile legume, în loc să cerșească. Acest lucru l-a spus cu ocazia extinderii terenului de la Gloucester, teren pe care anterior frații, prin decizia fratelui Agnello, îl reduseseră, cedându-l în mare parte, iar acum au putut să-l recupereze, cu mare dificultate, de la domnul Toma
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
se afla în casa părintească, au venit niște copii săraci să ceară de pomană; el le-a dat bucata sa de pâine iar ei i-au dăruit o bucățică din pâinea lor; i s-a părut că acea pâine uscată, cerșită din dragoste față de Dumnezeu, era mult mai gustoasă decât pâinea proaspătă pe care el și familia sa o mâncau. Și, astfel, copiii, pentru a avea o pâine mai gustoasă, cereau unul altuia o bucată de pâine din dragoste pentru Dumnezeu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
eu am citit cu atenție toate decretele ce au fost emise. Unul dintre ele interzicea întemeierea unui alt ordin cerșetor. Dar, din neglijența prelaților, această constituțiune nu a fost respectată. Dimpotrivă, oricine dorește își pune o glugă și începe să cerșească, lăudându-se că a întemeiat un nou ordin. Drept urmare, s-a creat o mare confuzie, fiindcă laicii sunt deja împovărați, iar pentru cei care trudesc cu cuvântul și cu studiul, și cărora Domnul le-a stabilit să trăiască din Evanghelie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ei, și foarte bine ar putea fi preoți, arhipreoți, canonici, arhidiaconi, episcopi, arhiepiscopi, poate patriarhi, cardinali și papi, la fel ca ei. De aceea, ar trebui să recunoască că le-am lăsat lor toate aceste lucruri în lume, și mergem cerșind în fiecare zi, neavând pivnițele și hambarele pe care ei le au în număr atât de mare; cu toate acestea, îi susținem în toate îndatoririle lor: predicăm, spovedim, oferim sfaturi bune și folositoare spre mântuire... (p. 605-606). Scrisorile lui Inocențiu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
răspuns: « Mergeți în păduri și învățați să mâncați rădăcini, fiindcă se apropie prigoana». Iar ei au plecat și și-au făcut niște mantii vărgate, asemănătoare celor pe care odinioară le purtaseră surorile asociate Ordinului Sfintei Clara; apoi, au început să cerșească pâine în aceeași localitate unde locuiau frații minori. Erau ajutați din belșug, fiindcă noi și frații predicatori i-am învățat pe toți oamenii să cerșească; cine vrea, poate să-și pună o glugă și să-și facă o nouă regulă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
celor pe care odinioară le purtaseră surorile asociate Ordinului Sfintei Clara; apoi, au început să cerșească pâine în aceeași localitate unde locuiau frații minori. Erau ajutați din belșug, fiindcă noi și frații predicatori i-am învățat pe toți oamenii să cerșească; cine vrea, poate să-și pună o glugă și să-și facă o nouă regulă de religios mendicant. Numărul acestora a crescut, și erau numiți cu ironie pădurari... După ce a mai trecut puțin timp, și-au făcut haine din pânză
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
din orașul Assisi, așa cum scrie în biografia sa. A stat șaptesprezece ani în Ordin, iar înainte de aceasta, timp de trei ani, a trăit ca religios, dar fără frați și fără locații, cu dorința de a săvârși fapte bune, de a cerși și de a repara biserici, după cum Domnul îl ilumina în această privință. Cel de-al doilea a fost fratele Elia, din același oraș, care a deținut acel oficiu mai mulți ani. Dar fiindcă frații de atunci nu voiau să aibă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în celălalt roman, devenit ulterior întâia parte a volumului Viață dublă). Naivul Andrei e direct vizat de reproșul generalului ("Nu mai sunt tineri!"), față de care avusese imprudența să-și recunoască slăbiciunea (admirația pentru străini), dar, în loc să-l înfrunte curajos, bărbătește, cerșește ajutor cu privirea de la lumea adunată în jur (scena se desfășoară într-un cazino), stârnind ironia "maestrului" Ciprian (al doilea raisonneur, pe lângă Colea) și satisfacția crudă a lui Diomo, viitorul rival. Ciprian îi aruncă doar o privire vag compătimitoare, prin
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
bob: Doamne miluiește. „Doamne miluiește, sfinția ta? Cum crezi că este când trebuie să mergi în fiecare duminică și sărbătoare la sfânta liturghie să cauți să-ți afli liniștea ca să primești jertfa lui Iisus în pace, să stai și să cerșești împăcarea și să nu-ți sune în urechi decât vorbele care-ți pun în față în veci păcatul tău? De la Matei, capul nouă: «Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
curent o plută ce se construia pe mal. O orchestră de țigani (boemieni), tocmită pentru nuntă, le cânta lucrătorilor cântece de circumstanță. O ceată obraznică de copii de ambele sexe, tot țigani, țopăiau pe jumătate goi, fără pic de rușine, cerșind cu îndrăzneală mărunțiș de la trecători. Ne-am notat cu grijă acest mic tablou printre amintirile noastre ca pe o inițiere în datinile și obiceiurile unei țări așa de inedite pentru noi. Capitolul 2 București Originea și sensul acestui nume • Orașul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
În asemenea momente, violența sentimentului îl făcea să vibreze aproape fizic. Țipa cu o voce ascuțită, repetând la nesfârșit: \ Tâmpiților... cretinilor... sclavilor... idioți, idioți, idioți. NICI O CLIPĂ NU SIMȚI MILĂ PENTRU SINE ÎNSUȘI, NICI NU-I TRECU PRIN MINTE SĂ CERȘEASCĂ ÎNDURARE, NICI MĂCAR NU ÎI CONDAMNA PENTRU CEEA CE FĂCEAU. NU AVEA SENS SĂ ȘTIE DACĂ ERA BINE SAU RĂU. VĂZUSE OAMENI ÎN TOATE FAZELE DE DECĂDERE FIZICĂ, MORALĂ ORI MINTALĂ; NUMAI CEI CARE SE AGĂȚASERĂ CU TOATE PUTERILE DE UN FEL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ramură să se numească: bunătate, armonie, lumină, iubire, sângele meu să devină aghiazmă, să vindece sufletele celor vii. Cred că fiecare dintre noi ar trebui să-și dorească o transformare; numai așa, oamenii ar crede în mântuirea lor. Nu am cerșit niciodată iubirea Nu am cerșit niciodată iubirea; am lăsat-o să vină singură la mine. M-am îmbogățit întotdeauna prin cuvânt; am renăscut prin el și printr-o nouă experiență... Am râs, am plâns, am suferit în tăcere, am urlat
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
armonie, lumină, iubire, sângele meu să devină aghiazmă, să vindece sufletele celor vii. Cred că fiecare dintre noi ar trebui să-și dorească o transformare; numai așa, oamenii ar crede în mântuirea lor. Nu am cerșit niciodată iubirea Nu am cerșit niciodată iubirea; am lăsat-o să vină singură la mine. M-am îmbogățit întotdeauna prin cuvânt; am renăscut prin el și printr-o nouă experiență... Am râs, am plâns, am suferit în tăcere, am urlat ca un lup când mi
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
frânt pe Minotaur, Tezeu, să cate lâna cu mițele de aur. Apoi târziu în urmă veni străinul oaspe Clădind pe Istru poduri - Dariu al lui Istaspe, Un rege, ce în lume nu-și găsea loc să-ncapă, În Dacia venise, cerșind pământ și apă. Și povestea bătrânul de neamuri curgând râuri, Din codri răsărite, ieșite din pustiuri Și cum pieriră toate pe rând precum veniră Și cum cătând norocul mormântul și-l găsiră. Și pe când toți ascultă, chiar regii din firide
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]