17,584 matches
-
mii de metri adâncime. Pentru Miti Matái, fiecare val, chiar și fiecare nuanță a apelor mării, părea să poarte un mesaj foarte explicit, care-i vorbea de cele ce se petrec dincolo de linia orizontului și, privindu-l cum rămâne absorbit, cercetând apă, cerul, vântul și păsările marine, ai fi putut crede că mintea lui aranjează neîncetat piesele unui complicat puzzle. Într-o seară călduroasă, în care nici cea mai slabă briză nu umflă pânzele, Navigatorul-Căpitan trimise după Tapú Tetuanúi și, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ritmic și profund, inseamna ca valurile s-au lovit de o insulă pe care nu poți s-o vezi, iar acum se-ntorc... Îl privi cu atenție. Ai înțeles? Tapú Tetuanúi statu câteva minute, cugetând la cele ce-i spusese, cercetând valurile, ascultându-le ecoul, care acuma într-adevăr i se părea slab, ritmic și profund și, în cele din urmă, aprobă, cu aerul unuia care tocmai asistase la un surprinzător miracol: — Cred că da, bolborosi. Cred c-am înțeles. —Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
fi făcut-o, putea transforma Marara într-o grămadă de așchii, dintr-o singură lovitură. Ordona așadar că toată lumea să rămână nemișcata și tăcută, să fie acoperite adăposturile animalelor și să fie închiși câinii, ca să nu facă zgomot, si, după ce cerceta îndelung, obsesiv chiar, orizontul și cerul, îi ordona cârmaciului să vireze cu nouăzeci de grade spre tribord, în timp ce toate velele erau întinse pe vergi. —Trebuie să găsim pământ cât mai curând, spuse. Teatea Maó nu se va da bătut atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ne-au atacat insula. Navigatorul-Căpitan îl privi cu deosebită atenție pe interlocutorul sau, încercând să descopere o cât de mică reacție la cuvintele lui. Ați suferit vreo agresiune în ultima vreme? Bătrânul cu mantie roșie rămase câteva clipe pe gânduri, cercetându-i cu aceeași atenție pe călătorii de pe uriașă navă, ca și cum ar fi vrut să le citească la rândul lui adevăratele intenții, si, în cele din urmă, nega cu un gest. — Nu. Nu ne-a atacat nimeni, răspunse. Dar acum o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
iubind oceanele. Câteodată, atunci când întunericul era mai pătrunzător, din cauza norilor sau a unei ploi dese care totuși nu reușea să tulbure suprafața oceanului, Miti Matái cerea să se facă liniște și, cățărându-se pe catargul de la prova, petrecea ore întregi cercetând apele care se întindeau în fața vasului, ca și cum ar fi vrut să citească în ele un mesaj secret. —De ce faci asta? întreba Tapú Tetuanúi, care își dorea în continuare să învețe cât mai multe de la maestrul sau. — În nopțile astea întunecoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
din umeri cu un aer plictisit: Deja nu mă mai iubea nimeni, murmura în cele din urmă. —Cum adică? — Toți se uitau la mine ca si cum m-ar fi urât. Făcu un semn către Tapú Tetuanúi, care se află la prova, cercetând cu atenție orizontul. Cred că până și el, care a fost mereu cel mai bun prieten al meu, avea senzația că l-am trădat. Își ridică ochii spre interlocutorul lui, ca și cum, în acest fel, ar fi putut să-l înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
iar acum se vedeau prinși, tot mai mult, în această poziție absurdă de temniceri ai unor ființe respingătoare, care păreau să trăiască pândindu-le cea mai mica neatenție, ca să le sară la gât. Cățărate în palmierii cei mai înalți, gărzile cercetau cu atenție orizontul, așteptând cu nerăbdare să zărească navele dușmane, dar se părea că oceanul - sau poate taifunul- le înghițise pentru totdeauna. Ce facem dacă nu se-ntorc? întreba Chimé din Farepíti într-o seară, pe când se află așezat lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
o legătură devastatoare, capabilă să-i răpească demnitatea unei regine. Avem nevoie de vânt. Ridică ochii către Miti Matái, care, cu acest scurt comentariu, îi întrerupse șirul gândurilor, și îl îngrijora neliniștea ce se putea citi pe chipul marinarului, care cerceta cu insistență orizontul, în spatele lor. — Crezi că ne urmăresc? Bănuiesc că da. — Dar au văzut că suntem mult mai rapizi. Câtă vreme avem vânt... răspunse. Dar când o să pătrundem în zona lipsită de vânt, și suntem pe punctul să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
navighezi, esti căsătorit doar cu marea, căci altfel riști să te trădeze. Schița un semn cu barbă, arătându-i apele liniștite. Acum, de pildă, pare calmă și inofensiva, dar mă tem că încearcă să ne joace o festă. Tapú Tetuanúi cerceta îndelung oceanul, care părea o oglindă, si cerul, care nu se diferenția cu nimic de cerul din oricare alta seară, si, după ce cugeta un timp, căutând vreun pericol ascuns, sfârși prin a-și recunoaște încă o dată neștiința. Nu văd nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
așezaseră platformă punții Mararei. Odată astupata intrarea, nu mai puteau urmări ce se petrece în exterior decât prin câteva crăpături înguste și, astfel, asistară la sosirea navelor pe plajă apuseana, la debarcarea în perfectă ordine a treizeci de exploratori care cercetară insula palmă cu palma și apoi la deschiderea a doua breșe în desiș, în care își ascunseră navele. Câteodată ajungeau până la ei, clare, ordinele herculeeanului Octar, deși se află la mai bine de un kilometru distanță, pe parteacealaltă a lagunei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
teama nu mai era ceva nemăsurat, tulbure și Înspăimântător. Era ceva care putea să fie stăpânit. Acum știa. În felul ăsta izbutea să adoarmă. A tot dormit În zilele acelea de la Început. În cele din urmă s-a apucat să cerceteze locul, mai Întâi timid, aventurându-se În afara camerei lui doar când Îl auzea pe Karl plecând. Cum teama de lucrurile din jur pierea, Începuse să ia cărți de pe etajere și să privească imaginile. Să citească nu știa (asta avea să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mirare, cu capul ridicat spre fotograf. Ceilalți stăteau cu picioarele Încrucișate, cu bărbia căzută În piept. În spate, europeanul singuratic se sprijinea calm de perete, cu capul aplecat de parcă Își privea piciorul. Gâtul i se deslușea parțial, Margaret l-a cercetat Îndelung, s-ar fi zis că era fragmentul unui mozaic de preț, curba lui lină era cu neputință de confundat, ori fusese Închipuirea ei care căuta asemănări? Bună parte din noapte comparase vechile fotografii cu cea din ziar, fără să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de a face cu o persoană așezată ceva mai sus pe o imaginară scară ierarhică, iar Margaret Își fluturase o mână de pe partea cealaltă a cercului de pământ bătut unde urma să aibă loc ritualul. Ea a continuat să-l cerceteze cu privirea pe toată durata ceremoniei. N-a avut nevoie de prea multă vreme ca să bage de seamă că se purta ca un nou-venit În Bali, adică impresionat până la lacrimi de splendoarea acelui loc legendar. În general, simptomele nu lăsau
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
am Încă vârsta. Nici nu știu dac-o să merg la universitate, tatăl meu n-a hotă rât Încă. — Păcat, a exclamat Din și s-a așezat Într-un fotoliu. Educația e viitorul țării noastre. Așadar, cine ești? Adam l-a cercetat mai Întâi. Era un om nu prea Înalt, subți ratic, Îmbrăcat Îngrijit, cămașă cu mâneci scurte și pantaloni de pânză cu dunga bine călcată până jos. N-avea cum să fie mai puter nic decât el dacă ar fi sărit
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
se legănau, asemenea primilor fulgi dinaintea marilor zăpezi, de parcă n aveau să se mai aștearnă niciodată. Margaret s a Întors acasă și i-a spus și tatălui ei că pleacă și că nu știe câtă vreme avea să lipsească. El cerceta cu lupa niște mici plăci fotografice. A ridicat ochii și a spus: Întoarce-te repede, te rog! Apoi s-a Întors la fotografiile lui și nu s-a mai uitat la ea. Călătoria pe Île de France a fost mai
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
În schimb, el recunoaște că suntem buni prieteni, nu dușmani. Mă strădui de câteva săptămâni cu treaba asta fără prea mare succes. Olandezii nu sunt generoși. Purtăm tratative interminabile, interminabile, dar ei n-o să renunțe ușor la tablourile acestea. Au cercetat pe rând diapozitivul cu lupa. — Ăsta e cel pe care poporul indonezian ar dori să-l vadă Îna poi, În țară, a zis Bill bătând cu degetul În masă În fața reproducerii Capturării Prințului Diponegoro. Ar merge de minune În tr
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
să Încercăm câte ceva și să ne asigurăm măcar că ne găsește interesanți. Puțin ne pasă de ce se simte el obligat să zică În marile lui discursuri, atâta vreme cât pricepe că Încă putem să-i fim de folos. Bill Îl privea pe Mick cercetând imaginea. și-a ridicat o mână la buze și, cu mintea aiurea, s a apucat să-și sugă degetul mare. I se vedea falca mișcându-se. Margaret și-a amintit de acest vechi obicei de-al lui, o tendință de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
bonomie. A luat o țigară dintr-o mică tabacheră de argint de pe masă. Înțeleg din glasul dumitale că Îl iubești. Margaret s-a simțit amețită și Înfierbântată. A Încuviințat din cap. — Da, s-ar putea spune și așa. El a cercetat-o o vreme, apoi s-a uitat la ceilalți. Țigara părea foar te subțire Între degetele lui groase. A clătinat din cap și a zâmbit. — Cum ziceam, vremea darurilor a trecut! 27 Cu multă vreme În urmă, departe de acest
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
alea din nou, să stea Împreună o vreme și să se Întoarcă Împreună la orfelinat și dimineața să plece spre noua lor casă. N-avea de ce să-i fie frică. Când a ajuns unde stătuseră, Johan nu mai era. A cercetat cu privirea șirul de bolovani, Însă nu se vedea nici o mișcare. S-a uitat spre mare. Cam pe la jumătatea plajei, Johan mergea cu pași măsurați către apa neagră, spre locul unde nisipul Își pierdea tonalitatea mai deschisă și devenea Întunecat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
o revistă uitată de cineva, o deschise reflex căutând cu privirea cine știe ce rubrici cunoscute. Se lăsase tăcerea, parcă și mașinile treceau silențioase, oamenii circulau de colo-colo ca într-un film mut. Poate e mai bine așa, își spuse Carmina și cercetă fața împietrită a lui Alexe. S-a apropiat de ei roșcovana, le-a așezat cafelele în față și a zăbovit lângă masă, mare, impunătoare, cu sânii bombați deasupra capetelor lor, ca o povară. Carmina a scos portmoneul și a achitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
celule, se furișa, se strângea ghem. Plecând, durerea lua cu ea și ceva viu, cald, ceva din ființa ei. Auzi clar cum rădăcinile se smulg din alveole, văzu mai apoi micul ciotur, pentru câteva secunde ținut între dinții cleștelui și cercetat cu atenție de doctor, era întreg sau nu, slavă Domnului, era întreg! Căldarea aflată la îndemână era plină de tampoane înroșite ce degajau un miros fad, răscolitor. Era atunci vară, doctorul avea un halat cu mânecă scurtă, din porii proeminenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lui clar-albaștri parcă îi întăreau spusele. Altfel n-ar avea nici un farmec, întări și soția. Pe urmă Alexe își încrucișă pe piept brațele, împinse buza de jos în față și rămase mut. Contempla răbdător încăperea. Nina și ea, după ce-l cercetă atentă de câteva ori, se pleoști moale pe canapea și înțepeni cu privirile în gol. Secundele se scurgeau lent, chinuitoare. Bang, bang, bang, bang! Bătaia inimii resimțită în timpane era pentru Carmina o pendulă necruțătoare. Se instalase o tăcere agresivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să citească tăieturile din blestematul acela de plic. Toată după amiaza și-o petrecu prin magazine. Evita să se contemple în oglinzile mari, luminate din plin. Își cumpără un pulover din lână albastră mai mult pentru faptul că atunci când îl cercetase îi rupsese fără să vrea eticheta și vânzătoarea începuse să mormăie supărată, să spună că o să aibă necazuri din partea clienților dacă le va expune marfa fără etichetă. Se uită la fața femeii, roșioară, îngrijită, cu o aluniță deasupra buzei. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
am mai întâlnit-o pe undeva. Nu cumva... Pocni din degete. Unde, domnule, unde, eu trebuie să știu neapărat, să-mi amintesc. Ție nu ți se pare cunoscut, Nik? Alexe lăsă cafeaua pe scăunel și se apropie de zugrav, îl cercetă pe îndelete ca pe un obiect. Parcă. Are într-adevăr o căutătură extrem de sugestivă și de cunoscută, mi se pare chiar că... dar poate mă înșel. Acum era clar că plânsul care se auzea continuu venea din camera alăturată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ridica flaconul cu grijă ca pe un bibelou de porțelan și-l așeza apoi în același loc.Elena își ura grozav pistruii, avea impresia că ei reprezintă o piedică, se apropia mult, mult de oglindă, respirația aburea suprafața lucioasă, se cerceta în amănunt și, nemulțumită, scotea limba la figura pistruiată ce-i răspundea la fel. Venea în pat cu nasul și pomeții obrajilor îmbâcsiți de cremă, nu dispăruse nici un pistrui de când începuse tratamentul, dar ea spera că poate, mai târziu o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]