3,025 matches
-
Ploi spăla-vor umbra morții de cenușă și păcat Nopțile-și vor plânge norii într-un dans tăcut, subtil... Și în pumni voi aduna, amintirile albastre Firul ierbii-și va-ngropa un oftat de dor și doare Frunze ruginii vor cerne iar tăcerile sihastre Și pe pat de toamne reci mă voi pierde-n calendare... Vor umbla bezmetici anii și-ntr-o clipă de beție Se vor pierde-ntr-un amurg unde lutul îi primește Într-un cerc cu lună plină
DE DINCOLO de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345866_a_347195]
-
macii vor ascunde iară În sângeriul dor un cântec trist Eu voi striga în seceta din vară Un nume răstignit în acatist... Și-n singuraticul decor de toamnă Eu voi veni să-aștern covor de ploi Un asfințit albastru stă să cearnă Un alt târziu în nopțile din noi... Ne sunt poveri și ploi dar și ninsori Și plâng salcâmii goi de-atâtea ori! Referință Bibliografică: De voi veni / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 838, Anul III, 17 aprilie
DE VOI VENI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345870_a_347199]
-
cheamă spinii. Te șuieră trecutul. Ne înfloresc mălinii. Mă-mprăștie pe frunze culoarea răvășită, Te iartă și te-ascunde privirea mea... rănită. Ne prind în horă vremuri cu oști pe răni, călare. Ard veșnicii smintite, ne pică la picioare. Mă cerne peste nouri tristețea, mistuirea... Zâmbești și cât mai semeni... cât semeni cu iubirea! Dar totul: spini, culoare, mălini și răni și frunze Mă șuieră în iarna de pe-ale tale buze... Iar tu... (doar tu, nu toate din câte fost
TREAPTĂ de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346004_a_347333]
-
nemurire Când dragostea ne contopește Ascultă cum o larvă plânge Născând un flutur, ce minune ! Și cum sămânța germinează Și se transformă grâu „ -n pâine Ascultă cum un ied se naște Și trandafiru „ îmbobocește Cum rodul vieții “ izbucnește “ Și seva cerne - o nouă viață Ascultă glasul nemuririi , Sămânța care-n veci nu piere , Cum crește viața , grâul, pruncul , Din dulcea taină a ... durerii Ligya Diaconescu
POEZII DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346029_a_347358]
-
lor vibrația surprinzătoare a metaforei care ca un voal străveziu lasă să se vadă, precum mantaua lui Gogol, îmblânzirea convulsiilor lăuntrice, domoale, toate fiind, parcă un act de exorcism: “Albă domniță, ți-ai prins viscolu-n păr/ Și ochii tăi adânci cern din priviri// Fulgi albi de nea ce jucăuși aprind/Lumini care se pierd în străluciri. “( Iarna). Fizionomia autentică a aceste poezii nu bate totuși la ochi. Actul ei de naștere ne amintește, doar, de registrul liricii lui Radu Stanca. Melancolia
POEZIA CA REZONANŢĂ A METAFOREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346048_a_347377]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > FLORI DE TĂMÂIOARE... Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 1199 din 13 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Flori de tămâioare... Mă -mbracă primăvara cu flori de tămâioare pe câmpul înverzit de-atâta soare doar noaptea cerne brumă peste zare ș-omoară florile născute din uitare... Petale veștede s-așterm pe gânduri împrăștiind miros ciudat de aburi, de parcă fierbe undeva-n adâncuri întreaga zare adunată-n plânsuri... Și lacrimi curg pe obrazul de lunimă pe care ploaia-l
FLORI DE TĂMÂIOARE... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347808_a_349137]
-
De brațe-ntinse spre iubire, În suflet nesfârșită primenire. Roua dimineții curată, Ne spele de griji și de pată. Flori înflorească pentru noi, Îmbete-ne pe amândoi. Roua spală florile Roua spală florile pe gene, Omul îl caută Diogene. Lumină cernută printre mesteceni, Clipa în minte o legeni. Celestul neatins ades mă doare, Se zbuciumă valuri de mare. Frunți însemnate cu mir, Relele-ncet le deșir. Zboară albatroșii ducând doruri, Pleacă mulțime, în stoluri. Liniștea în apusuri se lasă, Zarea de
COPILUL DIN MINE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347827_a_349156]
-
în: Ediția nr. 1201 din 15 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Când Paștile se-apropie mereu Sunt luat de amintiri și dus agale, Copil mă regăsesc în satul meu La casa bătrânească de pe vale; Simt și acum, pe prispă, dimineața, Cernându-și fluturașii de ninsoare, Cum îmi ating cu gingășie fața Cireșii alintându-se în floare, Și-aud la fel, venind peste câmpie Spre deal, zorit, urându-mi “ziua bună”, Un soare îngânat de-o ciocârlie Cu-o veste la clopotnița
POEZIE DE PAŞTI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347822_a_349151]
-
dulce-mbrățișare. Nici cerul nu e cer, ci doar un punct în care, Voi, visători ai lumii, adesea vă-ntâlniți, Să mângâiați luceferi - firească-ntâmplare De stă mirată luna! Nebuni îndrăgostiți! Pământul e doar locul unde ascunși de ploi Mai cerneți din trăiri sub falnic curcubeu Și alintați de soartă, iubirea în șuvoi Vă mângâie în noapte al vieții alizeu. Un joc făcut cu inimi cuprinse în vâltoare, Nu scapă nicio clipă de viață netrăită, Nebuni frumoși și liberi, angelică-ncântare
NEBUNI FRUMOŞI CU SOARELE ÎN PLETE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347948_a_349277]
-
Parfumuri delicate și galbene flori. Crizanteme zâmbărețe în zeci de culori, Arome primenite în veri, o adori. În poală adună roadele toate, Ca zvelta fetișcană, pe toate le socoate. Fierbe mustul rubiniu în pocale, Frunzele valsează pe cărare. Soarele își cerne razele și o-ncălzește, Blând îi spune c-o iubește. Se joacă uneori cu câte-un nor Și îi șoptește că-i e dor. Covoare maronii toamna ne țese, Cu tivituri bine alese. Pasteluri peste dealuri înșirate, Pete de verde
IUBIRE SI NATURA. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347324_a_348653]
-
LUNGEANU Emil 13. LUPU Elenă Rodica 14. MUREȘAN Monica 15. MUSCA Oana Georgeta 16. PREDA Elisabeta 17. PREOTEASA Marilena 18. ROCĂ George 19. TOMA Robert 20. VOICILĂ-DOBRE Ioana VOLUMUL 3 1. AȘTELIAN Raluca 2. BATOG-BUJENIȚĂ Mihai 2. BECART Valentina 3. CERNEA Rodica 4. CRĂCIUN Vera 5. CRISTESCU Mihaela 6. DEUTSCH Eugen 7. ELIA-VOICU Geta 8. FIERARU Anne-Marie 9. HANDRA Diana Paula 10. IONIȚĂ Daniel 11. LILA Ioan 12. LUPU Elenă Rodica 13. MALCIU Marian 14. PREDA Elisabeta 15. ROCĂ George 16
„SIMBIOZE LIRICE VOLUMUL IV” O NOUĂ ANTOLOGIE DE POEZIE PUBLICATĂ LA EDITURA „ANAMAROL” DIN BUCUREŞTI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347337_a_348666]
-
13. MALCIU Marian 14. PREDA Elisabeta 15. ROCĂ George 16. SMARANDACHE George 17. STANCU Nicolae 18. STUPARU Ioana 19. VERDEȘ Constantin Florin 20. VOLCINSCHI Elenă VOLUMUL 4 1. ANDOR Andrei 2. ARDIELEANUMioara 3. BADEA Mihai Gabriel 4. CĂLINESCU Andana 5. CERNEA Rodica 6. TURLEA-CHIFU Cornelia 7. DOBRE-VOICILA Ioana 8. DURES Radu 9. JANIK Gabriela 10. LUPU Elenă Rodica 11. MIHAI ȘTEFAN Valeria 12. MILESCU Victoria 13. MOISA Gavril 14. ORASANU Laurențiu 15. POPA Ines Vândă 16. PREDA Elisabeta 17. ROCĂ George
„SIMBIOZE LIRICE VOLUMUL IV” O NOUĂ ANTOLOGIE DE POEZIE PUBLICATĂ LA EDITURA „ANAMAROL” DIN BUCUREŞTI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347337_a_348666]
-
pe spinarea statului. Marcus Tullius Cicero - Mai bine un sfârșit cu chin, decât un chin fără sfârșit. Marin Preda - Omul strică lucrurile mult mai mult cu cuvintele decât cu tăcerea. Mahatma Gandhi - Viața seamănă uneori cu un râu căruia îi cernem nisipul și-i aruncăm aurul. - Cand iubești puternic, găsești întotdeauna ceva nou în persoana iubită. Blaise Pascal - Deșteptul cedează, măgarul suferă. proverb maghiar - Nedreptățiții de orice natură fac parte dintre cei care cer mai mult decat oferă, care vor să
CITATE MEMORABILE (94) de ION UNTARU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347343_a_348672]
-
aș umbla peste pământ, Cuvântul meu nu vreau s-apună, Lumina mea e prinsă-n rând. Darul meu fie cuvântul, Argintat cu praf de stele, Care-ascunde tainic gândul, Triste dorurile mele. Iarna Cu zăpadă pe genele-i lungi, Priviri sticloase, cerne fulgi, Trena-i plutește-n voaluri ample, Priveliște-nghețată pe stampe. Dantele de cristale croșetează, Covoare dalbe așază. Țurțuri la streșini fac coloane, Natura toată parcă doarme. Soarele-o iubește și din zare, Timid și tăcut răsare. Trimite raze discrete
CATEDRALA IUBIRII de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347460_a_348789]
-
primit cu dragoste, iar țara O revezi mereu o viață-ntreagă. Șaptezeci de ani aveai atunci Când din taine, scrisul ți-a dat ghes Și-ai încondeiat maturi și prunci Amintirile-ți cuvinte țes. Sub soarele blând de dimineață Ai cernut cuvânt “Prin sita vremii” “Oglindiri” în “Crâmpeie de viață” “Luminișuri” prinse-n coapsa iernii “Gând purtat de dor” peste câmpii Sufletu-ți de dragoste-ncărcat Prin “Întoarcerea spre obârșii” S-a întors mereu la tine-n sat... Zece ani din
LA MULTI ANI DRAGA BUNI ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348814_a_350143]
-
Ne întâlnim cu toții când înserea se lasă, pentru că la ora 18,ea își întinde aripa, la început pe nesimțite, ca apoi, într-o jumătate de oră să pună stăpânire peste tot. Stelele apar repede, ca și cum sus de tot, cineva le cerne printr-o sită deasă. Masa se servește în camera de jos a casei, mobilată simplu, cu un dulap care adăpostește vesela necesară servirii oaspeților, cu o masă mare, ovală și alte două mai mici. Un televizor alb-negru îmi amintește de
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
artei în act, una fiind ei, alta fiindu-le creația artistică, actorii sunt una cu rolurile, personajul coexistând în actor, iar actorul coexistând în personaj. Cât nisipurile lumii sunt de multe rolurile, dar suprema Thalia nu atât pe ele le cerne, cât pe actori, pentru că un actor ilustru poate da strălucire unui rol secundar, pe când un rol monumental nu poate încorona un actor insipid! Teatrul și cinema-ul românesc a cernut în întreaga ferchezuială a istoriei sale pleiada de actori esteți
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
multe rolurile, dar suprema Thalia nu atât pe ele le cerne, cât pe actori, pentru că un actor ilustru poate da strălucire unui rol secundar, pe când un rol monumental nu poate încorona un actor insipid! Teatrul și cinema-ul românesc a cernut în întreaga ferchezuială a istoriei sale pleiada de actori esteți ingenioși, trebuind atunci când cenzura a exagerat să deschidă fereastră în peretele de granit, iar acum, când nimic nu e sub niciun control, să zidească perete. Unul dintre actorii cu vocația
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
de rău. Unde era bucuria din vremea când, copil fiind, abia aștepta să rupă și ultima lui filă, pentru că mâine, negreșit mâine, avea să vină acel altceva, acel altfel? Unde era răbdarea cu care, în momentele dificile, lăsa să se cearnă zilele una după alta, fără număr, ca dintr-un corn al abundenței, știind că el, timpul, până la urmă le vindecă pe toate? Se surprindea tot mai des, în timp ce privea la caruselul culorilor timpului, cum de undeva, din adâncul ființei sale
FRUNZA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348855_a_350184]
-
mătase, ce se scurge apoi în dâre argintii peste pielea tuciurie. Râde mijindu-și ochii, ferindu-i de apa sărată și dintr-o dată, timpul pare că se dilată și încremenește așa, cu soarele în crucea cerului, cu lumina ce se cerne fără de sfârșit, difuzând în apă, în auriul nisipului, peste piele, în piele... Cu capul pe spate, privește zborul pescărușului ce trece pe deasupra cu un țipăt cât tot înaltul cerului și simte, știe că lumina și apa și nisipul, ea și
FRUNZA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348855_a_350184]
-
stare de veghe. * Pe fluxul vorbei, banul e...comutatorul: fie „dezleagă limba’’, fie „astupă gura”. * Nu-i musai să deschizi gura, ca să-ți...”iasă vorbe”. Își iau zborul doar vorbele ușoare; vorbele cu greutate rămân la sol. * Dacă s-ar cerne, vorbele ar da multă tărâță. * Tăcerea înseamnă vorbe nenăscute și vorbe nerostite. Tăcerea e adesea lașă și rareori glorioasă. * Tăcutul are vorbele în stoc, iar limbutul - pe tarabă... Referință Bibliografică: GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (IV) / Gheorghe
GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (IV) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348898_a_350227]
-
asume toamna din care au plecat demult cocorii. Putrezește verdele pe câmpuri și miroase, să fugim nu avem unde și rămânem ca și copacii desfrunziți pe drumuri, cu ceață în priviri și vânt la tâmple. Să căutăm odaia unde focul cerne noaptea și unul pe altul să ne-ncălzim în gânduri până ce iarna va trece cu sănii de ninsoare și totul va fi alb, vom respira întinderi cu păsări de somn hârjonindu-se-n zăpadă. Lumina ne va înfășura în magice
TRECERE PRIN ANOTIMPURI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348908_a_350237]
-
Acasă > Manuscris > Povestiri > DESTIN DE FEMEIE.OANA Autor: Dan Petrescu Publicat în: Ediția nr. 738 din 07 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului În colțul sumbru al unei tristeți gri Inima-mi plânge lacrimi sângerii Nisipul clepsidrei îmi cerne uitare Ce nu reușește să acopere misterul timpului în care oamenii caută alinare în diferite secte, bisericuțe,spații selenare Stăpâna îmi este și mă chinue o intrebare Cum am ajuns aici din spații interplanetare Și pe această planetă ciudată Ce
DESTIN DE FEMEIE.OANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348924_a_350253]
-
pentru Creator. Și nu e un suflet mai înălțător decât acela care trăiește pentru și din mângâierea divină. Traian Vasilcău își șlefuiește versul cu profunzime și forță interioară nebănuită, sculptând nemurirea în imagini care glăsuiesc cu sensibilitate. În versul său cerne pulbere de dor și gratitudine, ridicând iubirea pe cele mai nobile culmi. Binecuvântat cu har și finețe lăuntrică, poetul este conștient că divinitatea l-a înzestrat pentru a fi mesagerul nostru prin tăria cuvântului. Iar cuvântul pentru poet este expresia
TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348946_a_350275]
-
de vifor Să îl încremenești pe biet moșul Nechifor Pe Natalița lui, băbuța lui de piatră, Pe cei mai credincioși să îi îngheți pe vatră...? Iar viscolul de țepi, de ace și săgeți Din sticlă glaciară și fontă de nămeți , Cern oameni de zăpadă în casa lor cavou Și dracii joacă-n draci palate-n cazinou... Cum Dumnezeu ne bați cu bice infernale Și viscolești cu ură, întroienești cu jale, Și ne îngropi cu țara într-o imensă groapă Și lacrima
BLESTEM DE SIBERII (MANIFEST, ROMEO TARHON) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346755_a_348084]