29,232 matches
-
Marele Premiu al concursului a fost adjudecat de cântăreața Iulia Pardău ; la Secțiunea vocală au fost atribuite două Premii I ex aequo tinerelor interprete Patricia Labou și Patricia Fage , Premiul al doilea a revenit Ioanei Rizea (bucovineancă ce studiază în cetatea culturală de pe Someș), iar Premiul al III-lea a fost câștigat de Alexandru Kis ; laureații secțiunii instrumentale au fost grupul de elevi SPA Jazz Band (Premiul I) și bass-istul Ștefan Popa (Premiul al II-lea). Pentru toți, distincțiile acordate
Emulații în jazz - ul transilvan (I) by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83966_a_85291]
-
punând accent pe muzică formată în jurul curentelor contemporane directe și derivate din cultura rock, din aria metalului gothic. ARTmania a devenit un brand consacrat la nivel internațional datorită specificității programului concertelor și localizării acestuia într-una dintre cele mai frumoase cetăți medievale din Europa de Est: Sibiu. În 2013, Festivalul ARTmania va avea loc în perioadă 5 - 11 august și va oferi un program cultural variat, ce include concerte, expoziții, workshop-uri și alte evenimente speciale dedicate artelor frumoase. Muzică reprezintă laitmotivul festivalului, fiind
Platforme culturale by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83976_a_85301]
-
spectacole ale unor formații rock și artiști folk: Alternosfera, Rezident Ex, Byron, Luna Amară, Grimus, Fără Zahăr, Ducu Bertzi, Nicu Alifantis, Adrian Ivanițchi, Ana Maria Georgescu, Rotilos, Gentian. Concertele au avut loc pe două scene: una în Piață Mare din Cetatea Medievală, iar cealaltă în zona Centrul istoric de jos. Câmpulung Muscel Aici s-a desfășurat cea de-a 20-a ediție a unui festivalul-concurs de tradiție - Posada Rock 2013. Pe scenă amplasată pe stadionul municipal au evoluat opt formații cunoscute
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
omagial. Numele dirijorului lugojean era sinonim cu cel al Lugojului, prestigiul său răsfrângându-se și asupra orașului, citadela cu seculare tradiții muzicale, care, periodic, își trimitea ambasadorii, maestrul și coriștii săi, pe tot cuprinsul Europei, pentru a transmite mesajul unei cetăți cu certă vocație muzicală. Remus Tașcău, un om de o aleasă modestie, verticalitate morală, demnitate și intransigență, dar și de o desăvârșită exigență profesională (aidoma marelui Vidu, astăzi pe nedrept uitat sau ignorat), trăia într-o lume de o înaltă
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
și simplu extraordinare. Și singulare în peisajul mai degrabă pestriț al culturii noastre. Evident, a fost mereu necesar și concursul unor foruri, sau formațiuni, sau personalități din alte părți. Însă primum movens s’a vădit întotdeauna nucleul entuziaștilor din frumoasa cetate a Iașilor.” Pascal Bentoiu, octombrie 2008 (fragment) La edițiile a XIII-a (2009) și a XIV-a (2010) organizatorii au început să resimtă efectele crizei. E știut de altfel că dintotdeauna, măsurile de austeritate se aplică mai întâi în cultură
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Cetatea și agora Liviu DĂNCEANU Pe bună dreptate, observatorul avizat poate remarca faptul că, în vreme ce artistul tradițional avea drept loc de studiu predilect cetatea, artistul contemporan preferă agora, așadar o locație în care noțiunea de artă vădește o cuprindere mult mai
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
Cetatea și agora Liviu DĂNCEANU Pe bună dreptate, observatorul avizat poate remarca faptul că, în vreme ce artistul tradițional avea drept loc de studiu predilect cetatea, artistul contemporan preferă agora, așadar o locație în care noțiunea de artă vădește o cuprindere mult mai generoasă, devansând sfera restrictivă a esteticului prin accesarea logicului și antropologicului, a științei și conștiinței. Obiectul consacrat al artei este, astăzi, în stare
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
contempla cu perplexitate teritoriul devastat de o inflație generală a surprizei, în cazul în care el nu devine un partener al cercetătorului, la fel de competent în plan teoretic și tot atât de priceput în a face și a ști. Când era locuitor al cetății, omul de pe podium era cel care făcea ce știa. De când a ieșit în agora, el pretinde că și știe ce face; câteodată mai mult, că e singurul depozitar al adevărului estetic. În orice caz, formația restitutorului de muzică nu mai
Cetatea ?i agora by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84235_a_85560]
-
Iași; împreună cu ea și cu Bogdan Ilimescu, Claudia Nacu înființează grupul Start, cu care în 1986 obține premiul 3 la Concursul cântecului pentru tineret, cu “Pentru anii noștri tineri, pace vrem”, precum și premiul UTC la “București ‘86”, cu “București, cetatea tinereții”. Un timp cântă la Teatrul de revistă “C. Tănase” și în paralel este docent de canto și corepetitoare la Școala populară de artă. Orchestrează și susține partitura de claviaturi la toate piesele sale, participă la toate competițiile importante, face
Claudia Daniela Nacu by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84312_a_85637]
-
al prezentărilor de evenimente, fiind colaboratoare a Centrului de cultură și arta Buzău. A debutat în 1990, imediat în palmaresul sau adunându-se premii importante cucerite la toate festivalurile de gen din țară: “Florentin Delmar” (Focșani), “Aurelian Andreescu” (București), “Stelele cetății” (Deva), “Gaudeamus” (Brașov), “București ‘92”, dar și de peste hotare (Kiev, Ucraina). Cunoscută telespectatorilor și de la emisiunea “Ploaia de stele” de la TVR, unde a fost o remarcabilă... Lăură Pausini, cu melodia “În assenza di te”, Mădălina Manolache a devenit un nume
Femina by Georgiana PÂRVU () [Corola-journal/Journalistic/84316_a_85641]
-
și Sparta, unde se derulau celebrele carnee. Cu timpul însă aceste întreceri, dominate de sloganul "esențial e să participi", s-au transformat mai ales la romani în acele lupte ale gladiatorilor în care deviza era "scapă cine poate". Și în cetățile eline și la Colloseum învinșii erau aspru pedepsiți. Se spune că în urma unui concurs între Apollo și Marsias, ultimul, pierzând, a fost jupuit de viu. Alți perdanți erau aruncați direct în groapa cu lei. Nu cred că mai este vremea
Cele cinci cercuri ale Olimpiadei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8454_a_9779]
-
Dunării, Calafat, tabăra folk de la Calafat a ajuns la cea de a 16-a ediție la activ. După o serie de evenimente care se vor desfășura la Calafat și la Vidin, tabăra folk se va muta pentru o zi la Cetate, “acasă” la Mircea Dinescu. Tabăra folk de la Calafat, devenită internațională prin participarea artiștilor din Bulgaria și Serbia, este, fără îndoială, unul din cele mai longevive evenimente folk din România. Ediția 2013 se anunță deja una extrem de bogată, atât ca nume
Tabăra folk de la Calafat se va muta pentru o zi “acasă” la Dinescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77601_a_78926]
-
punctul de vedere al evenimentelor ce vor avea loc. Dacă în perioada 1-5 august evenimentele se vor desfășura în Calafat, pe 6 august are deplasarea la Vidin, în Bulgaria, iar pe 7 august întreaga suflare a taberei se mută la Cetate, “acasă” la Mircea Dinescu. Nu vor lipsi lansările de albume, Nicu Alifantis a anunțat deja pe pagina personală de facebook că va lansa pe 6 august albumul Mozaic la Calafat și probabil și ceilalți artiști care au scos album îm
Tabăra folk de la Calafat se va muta pentru o zi “acasă” la Dinescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77601_a_78926]
-
născut Gurdjieff; se pare că a fost chiar coleg cu Stalin la seminarul teologic!". Seara ne întâlnim într-un restaurant de pe una dintre terasele la poalele căreia fluviul își urmează cursul domol; în depărtare, privirea deslușește în întuneric contururile vechii cetăți; afară e o noapte liniștită, calmă, în timp ce, înăuntru, adolescenți ce par lipsiți de orice grijă dansează cu grație, iar câțiva actori obosiți ridică des paharul, toastând chiar și pentru De Gaulle, care, spune unul dintre cei mai vestiți comedieni georgieni
Georgia și "sala himerelor" by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7767_a_9092]
-
În acest an, am dorit să ieșim în întâmpinarea publicului iubitor de medieval cu o temă bazată pe un erou românesc și nu se putea ca acesta să nu fie Vlad Țepeș, nume care se leagă prin nașterea sa de Cetatea Sighișoarei. De asemenea, am considerat benefic să facem o paralelă între realul Vlad Țepeș și ficțiunea Dracula -poveste care a adus Sighișoarei un real avânt din punct de vedere turistic (...) Această temă a fost aleasă ca o urmare firească a
Vlad Dracul și Dracula, personajele Festivalului „Sighişoara Medievală" by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77829_a_79154]
-
s-a dovedit a fi "o temă de succes și un Festival care a marcat o cotitură în modul de exprimare, în sensul că am renunțat la aspectul de scenă și am realizat un Festival interactiv, cu spectacole în întreaga Cetate Medievală, pe durata a trei zile". În 2012, a urmat Festivalul cu tema "Merlin - vrăjitorul lumii medievale", iar în 2012 - '"OANA D'ARC-600 de ani de luptă și credință", tema aleasă ca urmare a împlinirii a 600 de ani de la
Vlad Dracul și Dracula, personajele Festivalului „Sighişoara Medievală" by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77829_a_79154]
-
medievală care vor participa la festival se numără Ad Hoc, Lupus Dacus, Truverii, Nomen Est Omen, Cva Domini, Terra Alba - toate din România - și Ambient Folklore din Bulgaria, alături de care Ordinul Cavalerilor de Mediaș, Ordinul Cavalerilor Lup, Toboșarul si Garda Cetății Sighișoara, Ordinul Cavalerilor Crux Alba (Ungaria), Ordinul Cavalerilor Chigot (Bulgaria). Pe lângă muzică, participanții la Festival vor avea parte și de teatru. Teatrul SCENA, în colaborare cu Teatrul Național Târgu Mureș și Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca
Vlad Dracul și Dracula, personajele Festivalului „Sighişoara Medievală" by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77829_a_79154]
-
nu va putea fi integral depășită. în centrul oricărei reprezentări se găsește invariabil individul, omul determinat, indiferent dacă el are o stare civilă anume sau este doar proiecția unei ficțiuni. Atletul, zeul, filosoful, poetul tragic, liric sau epic, oratorul, omul cetății și efebul, chiar dacă ilustrează un caz ori o categorie, sînt perfect individualizați ca natură umană și analizați în trăsăturile lor distincte. Imaginea nu mai este purtătoarea de mesaj a unei realități transcendente, ci realitatea propriu-zisă, descrierea corporalității în toate determinările
Imaginea, între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7983_a_9308]
-
primejdia/ ademenitoare, insistente, vicleană/ codoașă bătrână somându-te să ieși/ din starea somnambulă a coincidențelor". "Ștefan Tulcea-Mihail, poet de provincie condamnat la disprețul public general, s-a înhăitat/ cu vagabonzii, drojdia lumii/ ce n-au mai avut loc în orfelinatul cetății/ doarme cu ei prin gări și prin parcuri/ și-și spun minciuni frumoase și mai adevărate/ decât viața lor, citesc în stele,/ ghicesc în palmă, fumează țigara până le arde buza/ îmblânzesc șerpi, hrănesc porumbei/ cântă și beau și se
Actualitatea by Teodor Roșu () [Corola-journal/Journalistic/7984_a_9309]
-
de nuclee narative. Puține oricum la număr, ele au aerul artificial și întotdeauna senzațional al citatului apocrif. (Versurile atribuite lui Nichita Stănescu sunt, din perspectiva aceasta, o dovadă: Dus aici, bețiv opal, - lapovițe bici asud;/ dur, o vietate, cal, - la cetate: ivor ud.") Centrul de greutate al Roșului ușor...nu e unul care să atârne la cântar. Dar nici, o spun convins, unul care să înșele. Fiindcă, privată de dreptul de a intra în categoria temelor mari și chiar în aceea
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
glorie te vei afla în toți Ce vor trăi atunci, grăbind spre zarea De nepătruns a marii judecăți, Când soarta îți vei ști și tu: dar azi Trăiește-n ochii-mpătimirii, calzi. LXIV Când am văzut statuile-n ruină Murind încet, cetățile semețe Cum lutului nimicitor se-nchină, și bronzul scrijelit de bătrânețe; Când am văzut oceanul cum inundă Regatul țărmului învins, și lasă Un alt pământ, în urmă, să-l pătrundă Învingător, din furia retrasă; Când am văzut că lumea e
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
rând, la jurnalist) nu devine în niciun caz un blazat, un împăcat cu soarta. Pentru el, aflarea și rostirea adevărului sunt preocupări de căpătâi, care-i dau justificarea de om și, mai mult decât atât, acceptata povară de conștiință a Cetății. De aici, sentimentul cititorului că, parcurgând această carte, asistă de fapt la un proces intentat de el însuși cruzimii și lașității, minciunii și fățărniciei, ignoranței agresive și încercării de sugrumare a libertăților firești ale omului, în primul rând a libertății
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
Rana dobândită de Ștefan cel Mare la picior, în timpul primului asediu al Cetății Chiliei, l-a chinuit tot restul vieții, timp de mai bine de patru decenii. Unii au văzut în ea un blestem, întrucât Domnul Moldovei atacase, cu această ocazie, și pe binefăcătorul său din Țara Românească, Vlad Țepeș, care îl ajutase
Clinica de istorie. Chirurgia plastică l-ar fi putut salva pe Ştefan cel Mare - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/69390_a_70715]
-
Simona Vasilache Ne este cunoscută, această trupă de voluntari, asigurînd, vorba vine, bunul mers al cetății, mai cu seamă din rondurile, inutile pentru oraș (Garda s-a desființat, de altfel, în 1884), și păgubitoare pentru onoarea de familist, ale lui Jupîn Dumitrache. Din motive pe care zelosul negustor le pricepe altfel decît cei care-i citim
Garda civică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6939_a_8264]
-
despre Horațiu: "În rezumat, poezia lui Horațiu e o profesie de mîndrie plebee împotriva clasei pluto-aristocratice, fără a lua caracter revoluționar și ră-mînînd la compromis." Călinescu oscila între evitarea realității prin diferite strategii comportamentale și scriitoricești și implicarea în viața cetății, crezînd printre altele că "orice rău este înlesnit de abstinența intelectualului Ťde la răspunderea vieții publice, de ataraxia voluntarănť." În orice caz, nu de apărare are nevoie Călinescu, ci de studii atente, fără supralicitări, fără exagerări și patetisme. Călinescu nu
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]