13,837 matches
-
condamnat la trei ani de închisoare. Săvârșește însă pedepsa doar parțial, monseniorul Vladimir Ghika murind în pușcărie pe 16 mai 1954. A fost înmormântat inițial în cimitirul din apropierea închisorii Jilava, însă în anul 1968 rămășițele sale au fost mutate în cimitirul Bellu Ortodox din Capitală. Biserica Sacré Coeur În 3 noiembrie 1948 au fost trecute în proprietatea Statului Român toate clădirile asezământului catolic fondat de Monseniorul Ghika, împreună cu terenul aferent, în afară de biserica Sacré Coeur și casa parohială care au rămas proprietăți
Principele Vladimir Ghika va fi beatificat, sâmbătă, de Biserica Catolică. Vezi povestea Sfântului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74077_a_75402]
-
și jilave o nutresc, starea poetică nu poate fi decît de apăsată mizantropie. De aici, depersonalizarea, epurarea de siluete omenești, substanța omenescului refugiindu-se în extreme: nebuni, Ofelii care cîntă la clavir, alcoolici, estropiați. Locurile lor sînt și ele marginale: cimitire, crîșme de duzină, parcuri cu vocație funerară. Iar locul în lumea oamenilor circulînd „cu treabă", ca și inexistent. Iată, într-un tablou cvasi-romantic, imaginea poetului secătuit și inutil, pe care obligațiile îl copleșesc, iar puterile îl lasă: „ - Poți să te
Obligații by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6877_a_8202]
-
locuitorii orașului ar fi trebuit să i-o poarte. O fi fost el cum a fost, dar nu s-a sinucis din greșeală, la beție, așa cum se vorbea, chiar în spatele ei, în uriașul cortegiu care-l urma pe Mitică spre cimitirul din deal.
Scrisoarea primarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6878_a_8203]
-
nou documentar original, în regia lui Pavel Cuzuioc. Doina groparilor/Digging for life este un proiect finalist al Concursului Național de Scenarii inițiat de HBO România și realizat în parteneriat cu Festivalul Internațional de Film Transilvania, ediția 2010, secțiunea documentar. Cimitirul Sf. Lazăr sau “Doina” (cum îi spune toată lumea) din Chișinău, Republica Moldova, este unul dintre cimitirele cu cea mai mare suprafață din Europa - 2.000.000m2. Cimitirul, deschis în anul 1966, are până în prezent peste 250.000 de morminte și este
Doina Groparilor, un documentar despre cioclii, joi la HBO () [Corola-journal/Journalistic/68938_a_70263]
-
proiect finalist al Concursului Național de Scenarii inițiat de HBO România și realizat în parteneriat cu Festivalul Internațional de Film Transilvania, ediția 2010, secțiunea documentar. Cimitirul Sf. Lazăr sau “Doina” (cum îi spune toată lumea) din Chișinău, Republica Moldova, este unul dintre cimitirele cu cea mai mare suprafață din Europa - 2.000.000m2. Cimitirul, deschis în anul 1966, are până în prezent peste 250.000 de morminte și este împărțit în 266 sectoare. Cimitirul nu este un spațiu interzis. Oricum, acesta nu este acel
Doina Groparilor, un documentar despre cioclii, joi la HBO () [Corola-journal/Journalistic/68938_a_70263]
-
și realizat în parteneriat cu Festivalul Internațional de Film Transilvania, ediția 2010, secțiunea documentar. Cimitirul Sf. Lazăr sau “Doina” (cum îi spune toată lumea) din Chișinău, Republica Moldova, este unul dintre cimitirele cu cea mai mare suprafață din Europa - 2.000.000m2. Cimitirul, deschis în anul 1966, are până în prezent peste 250.000 de morminte și este împărțit în 266 sectoare. Cimitirul nu este un spațiu interzis. Oricum, acesta nu este acel loc unde majoritatea oamenilor și-ar petrece timpul. Singurii locuitori vii
Doina Groparilor, un documentar despre cioclii, joi la HBO () [Corola-journal/Journalistic/68938_a_70263]
-
cum îi spune toată lumea) din Chișinău, Republica Moldova, este unul dintre cimitirele cu cea mai mare suprafață din Europa - 2.000.000m2. Cimitirul, deschis în anul 1966, are până în prezent peste 250.000 de morminte și este împărțit în 266 sectoare. Cimitirul nu este un spațiu interzis. Oricum, acesta nu este acel loc unde majoritatea oamenilor și-ar petrece timpul. Singurii locuitori vii ai unui cimitir sunt groparii. Fie iarnă, primăvară, vară sau toamnă, preocupările groparilor sunt aceleași. Ei sapă și îngroapă
Doina Groparilor, un documentar despre cioclii, joi la HBO () [Corola-journal/Journalistic/68938_a_70263]
-
anul 1966, are până în prezent peste 250.000 de morminte și este împărțit în 266 sectoare. Cimitirul nu este un spațiu interzis. Oricum, acesta nu este acel loc unde majoritatea oamenilor și-ar petrece timpul. Singurii locuitori vii ai unui cimitir sunt groparii. Fie iarnă, primăvară, vară sau toamnă, preocupările groparilor sunt aceleași. Ei sapă și îngroapă. Atitudinea groparilor față de cei morți și ceremonia funebră este una de rutină. Ei sunt imuni la bocete și lacrimi. Par lipsiți de frică și
Doina Groparilor, un documentar despre cioclii, joi la HBO () [Corola-journal/Journalistic/68938_a_70263]
-
sau toamnă, preocupările groparilor sunt aceleași. Ei sapă și îngroapă. Atitudinea groparilor față de cei morți și ceremonia funebră este una de rutină. Ei sunt imuni la bocete și lacrimi. Par lipsiți de frică și sensibilitate. Una din fantomele vii din cimitirul “Doina” este Dna. Eleonora. Ea și-a rezervat și își pregătește locul de veci de 10 ani de zile, chiar dacă e sănătoasă și are doar 62 de ani. Aceasta preocupare a devenit “obsesia” ei. Pentru că de cele mai multe ori moartea generează
Doina Groparilor, un documentar despre cioclii, joi la HBO () [Corola-journal/Journalistic/68938_a_70263]
-
ia vaporul spre Istanbul. Cînd trenul s-a urnit, Marcel a scos capul pe fereastră și a tras pe nas pentru ultima oară aerul orașului, cu casa pe care o părăsea, cu părinții lui pe care îi abandona în micul cimitir de lîngă cel al turcilor, dar mai ales cu decorația lui de soldat pe care, în drum spre gară, o lăsase la portarul primăriei cu rugămintea de a-i fi dată din partea sa primarului.
Mirosul de la plecare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7924_a_9249]
-
de la Silviu Brucan la Silvoiță Borcan, distanța e mult prea scurtă. Un mare satiric, cum vrea să fie D.R. Popescu în romanul de față, nu-și antipatizează obiectul. Îl folosește ca pretext și îl uită pe parcurs (precum Arghezi în Cimitirul Buna-Vestire), în procesul transfigurator al artei veritabile. Aici, dimpotrivă, și de prea multe ori, lumea întoarsă, extract prozastic sau construct filozofic, lasă loc României postrevoluționare, slab figurată, sub sceneria barocă: "Să-mi termin ideea! O țară care nu produce decât
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
de oameni, nu-și vând copiii și soldații!... Dacă între voi se află și... dintre cei care vor să facă tărăboi aici... pe mine să nu mă băgați în ciorba voastră! Comploturile politice, revoluțiile!... O, mai ales o revoluție în cimitir ar fi!... De râsul curcilor! Ce vă spuneam? Da, noi ne vindem și morții! Păi la Roșia Montană n-au fost scoși - cu ucaz de la Epsicopia Alba-Iulia! - morții din morminte, mutați... ca să ia canadienii lui pește aurul din Apuseni?! Vând
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
De râsul curcilor! Ce vă spuneam? Da, noi ne vindem și morții! Păi la Roșia Montană n-au fost scoși - cu ucaz de la Epsicopia Alba-Iulia! - morții din morminte, mutați... ca să ia canadienii lui pește aurul din Apuseni?! Vând morții, strămută cimitirele... N-o să mai avem nici morți, nici cimitire de vândut, în țara asta cimitir!..." (p. 436). Prin intermediul profesorului universitar Zeze Puțintelea zis Poponețea, romancierul și-a terminat ideea... Iată de ce codul roșu sub care sunt plasate scenele și dialogurile dilatate
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
ne vindem și morții! Păi la Roșia Montană n-au fost scoși - cu ucaz de la Epsicopia Alba-Iulia! - morții din morminte, mutați... ca să ia canadienii lui pește aurul din Apuseni?! Vând morții, strămută cimitirele... N-o să mai avem nici morți, nici cimitire de vândut, în țara asta cimitir!..." (p. 436). Prin intermediul profesorului universitar Zeze Puțintelea zis Poponețea, romancierul și-a terminat ideea... Iată de ce codul roșu sub care sunt plasate scenele și dialogurile dilatate ale romanului poate fi invocat și pentru această
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
Roșia Montană n-au fost scoși - cu ucaz de la Epsicopia Alba-Iulia! - morții din morminte, mutați... ca să ia canadienii lui pește aurul din Apuseni?! Vând morții, strămută cimitirele... N-o să mai avem nici morți, nici cimitire de vândut, în țara asta cimitir!..." (p. 436). Prin intermediul profesorului universitar Zeze Puțintelea zis Poponețea, romancierul și-a terminat ideea... Iată de ce codul roșu sub care sunt plasate scenele și dialogurile dilatate ale romanului poate fi invocat și pentru această proză, care e abundentă și complicată
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
categorie de poeți care introduc în peisajul și în lucrurile pe care le văd propria melancolie. Teoria clasică a celor patru umori încă mai funcționează. Mecanismul lui Sragher de a crea poezie este, de fiecare dată, același: privește cerul, stelele, cimitirele, pietrele funerare și se identifică, spiritual, cu ele. Caută profunzimea rătăcirilor filosofice, iar rezultatul poetic este, de cele mai multe ori, oarecare: "cum trece / timpul / trosnind / prin mine // doamne // cum își ascute / aripile albite / de ani / până secunda prinde/ lumina în suflet
Poeți de vânzare by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7429_a_8754]
-
roman satiric al Tranziției românești, prinsă în chenarul subțire al unei înmormântări de paradă. Să vedem o secvență din sordida ceremonie funebră dilatată pe sutele de pagini ale cărții: "- Aaaaa!... se auzi un vaier, aaaa!... Opt soldați intraseră pe poarta cimitirului, pe umeri cu sicriul mult așteptat!... Filofteia Năsturel își încordă privirile: Paraschiv trebuia să calce pe lângă propriul său coșciug!? Nu-l zări! Lumina... secetei... lucea metalic, fierbinte, destrămând orice iluzie! Filofteia, scăpată de mâna polițaiului Ioanea Păsulii, simți ceva cumplit
Cod roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7452_a_8777]
-
Dacă trecea lichidul roșu prin fusta de bumbac? Mâzgălea mormântul cu sânge - și rămânea și cu o pată roșie pe fund! Filofteia uită de Paraschiv! Uită de general, de... Ce era de făcut? Să se piardă printre pomii de la marginea cimitirului? Să pară zdrobită de emoție?! Sicriul soldatului o... prăbușise, sau ce?! Săraca! o să spună generalii cu peruci. Popa Cicerone, cu nasul său fin, deosebise mirosul de tămâie de mirosul sângelui putred! - Da, îi șopti doctoriței Ruxandra, du-te și dă
Cod roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7452_a_8777]
-
supra-discurs ironic; iar gesturile pe care le fac au o artificialitate marcată. Pe bune porțiuni ale cărții, logica romanului se vede substituită de logica pamfletului, iar umanitatea colorată, diversă a personajelor, de o serie nesfârșită a abjecților rurali și urbani. Cimitirul Buna-Vestire e un roman cu care Întoarcerea tatălui risipitor emulează, opera lui D.R. Popescu având un coeficient mai ridicat de romanesc, dar unul mai redus de artă. Cele două planuri, al logicii epice și al frazei care poate evolua - ca
Cod roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7452_a_8777]
-
literaturii universale din ultimii treizeci de ani. Până la șase ani, Iolanda, n-am cunoscut familia mamei mele nici mireasma castanilor pe care o aducea din Buraca vântul de septembrie, cu oile și iezii ce se cățărau pe Calçada în direcția cimitirului părăsit, însoțiți în clinchet de zurgălăi de un bătrân cu basc și de vocile morților. Chiar și astăzi, dragostea mea, întins în pat așteptând ca Valiumul să-și facă efectul, mi se întâmplă la fel ca în serile de vară
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
lotul României la Cupa Mondială din Mexic 1970. După retragerea din activitate, Augustin Deleanu a ocupat diverse funcții de conducere la Dinamo, ultima, în perioada 1990-1994, când a fost vicepreședinte al clubului. Înmormântarea fostului fotbalist va avea loc sâmbată, la cimitirul din Pipera.
Una dintre legendele fotbalului dinamovist a murit () [Corola-journal/Journalistic/79378_a_80703]
-
fost depus, miercuri, la ora 12.00, în tribuna oficială a stadionului „Ion Oblemenco". Va rămâne pe arena craioveană până joi seară, când va fi dus la capela Bisericii "Hârșu". Înmormântarea va avea loc vineri, la ora 12.00, la Cimitirul "Ungureni".
Corneliu Stroe, creatorul Craiovei Maxima, a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79360_a_80685]
-
într-un timp foarte scurt, și nu 3 ani cât ar fi durat în mod normal. Constantin Brâncuși a locuit 53 de ani la Paris, și a devenit celebru în lumea întreagă Prin sculpturile sale. Artistul este înmormântat acum în Cimitirul Montparnasse din Paris, dar a lăsat cu limbă de moarte să fie adus acasă, la Hobița, în Gorj.
Osemintele lui Constantin Brâncuşi vor fi repatriate by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79439_a_80764]
-
în loc să rămînă în armată se făcuse polițist. Îi plăcea ordinea, totuși detesta din adolescență spiritul cazon și anumite apucături de cazarmă. Deși nu-și prea folosea bastonul, îl leșinase odată în bătaie pe un tătar pe care-l prinsese în cimitir chinuind un copil căruia ii dăduse jos șălvăruții. Pe Portofel, distinsul hoț din trenuri, îl supraveghea ori de cîte ori venea prin oraș, dar era convins că nu-l va prinde niciodată încercîndu-și mîna prin buzunarele cuiva de aici. Iar
Croitoreasa de lux by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7944_a_9269]
-
a murit la vârsta de 74 de ani. Mării actori ai scenei românești și-au exprimat condoleanțele pentru cel care a educat generații întregi de artiști în teatrul studențesc Podul. Înmormântarea va avea loc sâmbătă, la ora 11.00, la cimitirul din Giulești, scrie ziarulmetropolis.ro. ”Teatrul românesc a pierdut un enorm pedagog. Un făuritor de Teatru. Sufletul Teatrului PODU. Un intelectual de mare rasă. Un artist excepțional. L-am respectat și iubit. Dumnezeu să-l odihnească pe Domnul Cătălin Naum
A murit regizorul și pedagogul Cătălin Naum, ”sufletul teatrului PODU” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79489_a_80814]