3,274 matches
-
eticheta produsului (lapte, brânză, carne, vin) se leagă de un peisaj armonios, cu aer pur, apă cristalină, de respectul pentru animale... La Umhausen (Tirol, Austria), un antreprenor a investit într-o instalație de spălare a lânii pentru producția de textile (ciobanii renunțau adesea la cantități mari de lână din cauza cheltuielilor mari cu spălatul într-o localitate din altă țară). Instalația a fost montată pe albia unui râu a cărui apă avea duritatea zero iar lâna putea fi spălată doar cu apă
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
vândă nici un mânz în afara țării. Hergheliil e voievo dului erau atât de bine păzite, încât nici un om străin nu se pu tea apropia de grajd la mai mult de o bătaie de săgeată. Viața paznicilor hergheliilor era asemenea cu a ciobanilor de munte. Iarna dormeau pe zăpadă înveliți în cojoace cu glugă. Rânduielile îngrijirii și înmulțirii hergheliilor erau hotărâte chiar d e domn. Măria Sa în persoană îi învăța pe îngrijitori cu ce grăunțe să hrănească mânjii și caii învârstă, din ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
producțiile din domeniul civilizației răspund necesităților vieții practice. Dar sunt forme de cultură care n-au nici o utilitate practică și totuși spiritul omenesc le plăsmuiește mai departe, cu toate că e conștient de gratuitatea lor sau, mai bine zis, tocmai de aceea. Ciobanul din Carpați taie din codru creanga de corn și-și cioplește toiagul. E o unealtă practică, neîndoios. Dar acest toiag, până în cele din urmă, apare înflorit de atâtea crestături meșteșugite încât ne putem întreba: cărei nevoi practice răspunde această simcelire
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vieții păstorești, rătăcitoare între munte și mare. În arta noastră folclorică, dorul e geneza doinei. Izolat în singurătatea înfiorătoare a muntelui, departe de sat și de ai lui, geniul păstoresc a ridicat sentimentul nostalgiei la proporțiile unui mit grandios. Chipul ciobanului asemuit în umbra din lună nu e altceva decât portretul proiectat în cosmos al acestui sentiment de singurătate și de înstrăinare; iar doina, cu nesfârșitele ei inflexiuni melodice și cu pătrunzătoarele-i nuanțe cromatice de o prăpăstioasă melancolie, nu e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cosmos al acestui sentiment de singurătate și de înstrăinare; iar doina, cu nesfârșitele ei inflexiuni melodice și cu pătrunzătoarele-i nuanțe cromatice de o prăpăstioasă melancolie, nu e altceva decât sublimarea muzicală a distanței. Doina e strâns legată de mitul ciobanului din lună și nu putem înțelege toată adâncimea ei afectivă decât considerând-o în complexul acestui simbol cosmic al singurătății și al înstrăinării. În structura ei melodică, alcătuită din modulații înscrise într-o monotonie dominantă, jelania durerii de a nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dorit, e semnificată prin monotonia dominantă. Tristețea și gravitatea acestui cântec, care e imaginea cea mai tipică a nostalgiei, vin parcă din zădărnicia oricăror strădanii de-a înfrânge captivitatea unui destin fără ieșire Chipul, care apare mereu pe cer, al ciobanului din lună dă un accent aproape tragic acestui sentiment al singurătății și al înstrăinării. Legat de ideea paradisului, sentimentul nostalgiei capătă o perspectivă dincolo de lume și dincolo de moarte. Din omenesc cum era, el devine un sentiment fundamental religios al supranaturalului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și în mediul rural, având ca protagoniști bărbați, femei, copii, bătrâni în ipostaze de agresori sau victime. Printre personajele textelor dramatice își făceau loc polițiști și medici ca reprezentanți ai unor instituții ale statului. Ocupațiile personajelor mergeau de la cerșetor la cioban, casnică, vânzătoare, mecanic auto și întreprinzător. Desigur, un eșantion redus, la scară mică, dar nu lipsit de o anume „reprezentativitate” în raport cu sentimentele și mentalitățile sociale care însoțesc sau premerg manifestările violente din diferitele familii românești. Discuția care a urmat spectacolului-lectură
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
azi pe alocuri - o problemă a părinților. Viorel Ilișoi, unul dintre cei mai apreciați ziariști de reportaj din România, povestește că pe mama lui n-au lăsat-o părinții să se mărite cu cine voia, au dat-o după un cioban cu stare. După ani de bătăi și cu trei copii în brațe l-a lăsat pe soțul legal și s-a dus la cel pe care-l iubise demult, văduv acum și tată a patru copii 12! Vintilă Mihăilescu, în
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
bunei speranțe - nu tematic, dar prin echilibrul instabil între însușirile și deficiențele dramatice - este Simion cel Drept. Dedicată lui Lucian Blaga „în veșnicie”, piesa intenționează să fie un recviem pentru satul românesc, iar în figura, memorabilă, a lui Simion Albu, ciobanul dârz, profilat în fața casei sale înconjurate amenințător de blocuri, S. sintetizează semnificațiile dramei. Densitatea textului vine din perfecta susținere a temei - stingerea vetrei strămoșești - pe conflictul dintre acest ultim mohican al ruralității și partizanii tot mai numeroși ai „progresului” istoric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
mituri folclorice - Miorița și Meșterul Manole. Singurătatea artistului ca ființă de excepție, un „ales”, fatalitatea cu rezonanțele ei de descântec („Trecea nesimțind/ În inimă cum/ Trandafir de fum/ Negru se tot suie/ Fără cărăruie,/ Negru înflorește/ Nalt, împărătește”) din Baladă, Cioban murind, Manole vorbește zărilor, și, deopotrivă, reînvierea unui etos eroic, ce nu apune odată cu moartea lui Avram Iancu sau a lui Horea, Cloșca și Crișan, din Crăișor de munte, Trei umbre, noaptea, restituie emoții adevărate în marginea emoției colective, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
Întotdeauna o explicație mulțumitoare (În vreme ce În cazul miturilor povestite de poeți o astfel de explicație putea fi refuzată). Că așa stau lucrurile ne-o dovedește bine următorul pasaj: Ammonios este gata să nu dea cîtuși de puțin crezare istorioarei despre ciobanul Coretas 1, istorioară care-i slujise drept argument lui Lamprias și pe care o socotește „o fabulație și o invenție gratuită” (mythos, plasma kenon), tocmai pentru că se află În contradicție cu practicile ritualice delfice. În sfârșit, reproșul din ultimul paragraf
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
simulat), al cărei pivot îl constituie dorul de necunoscut. Sufletul ciocârliilor (1974) extinde și aprofundează viziunea romantică. L. a semnat și câteva cărți de proză: Vioara albă (1963), Bucolica (1966) și Lăutarii (1972), ultimele două fiind nuvele inspirate din viața ciobanilor și a lăutarilor. Talentul lui L. se exprimă cu deosebire în arta cinematografică, în filmul poetic, pe subiecte frecvent „exotice”, de un dramatism-limită, din lumea țiganilor, a oamenilor de artă, a combatanților ș.a. SCRIERI: Zbucium, Chișinău, 1956; Chemarea stelelor, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287850_a_289179]
-
XXI-lea, însă nu trebuie să uităm că acei români au migă lit, șlefuind lingvistic și tematic Miorița, care este mai mult decât s-a spus , este motivul morții violente pentru devenire: moartea privită cu seninătate poate fi justificată la ciobanul moldovean numai și numai ca transmitere de putere și bogăție asupra baciului muntean și ardelean și prin această jertfă pentru dăinuire, Miorița se aseamănă cu Mașterul Manole. Privită astfel, „Miorița e pătrunsă de suflul optimismului genuin popular și a atitudinii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o pădurice. Acolo se țin judecățile păstorilor sau tot acolo are loc logodna dintre păstori și fetele din sat, care vin la stână sustrăgându-se voinței părintești. Căsătoria În biserica de brazi de munte era efectuată sumar, fie de un cioban bătrân, fie chiar de un preot.” La căsătorie, tânărul mergea la brad ca să-l anunțe ritualic de nuntă. Flăcăii din ceata tânărului alegeau bradul, Îi cereau iertare că-l taie, și Îi spuneau că fac aceasta ca „să țină loc
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
fiind adesea mai împovărată decât a birnicilor propriu-ziși, pentru că depindeau de bunăvoința sau asprimea stăpânilor lor. Pe ei, catagrafiile îi înregistrează ca slugi, argați și alți „breslași tocmiți", „cu hac" la boieri. Tocmiți cu „hacu", adică la munci sezoniere, precum ciobanii și vierii, în virtutea meseriei avute, erau și bejenarii, fugarii de peste hotarele țării sau de pe la alte moșii din țară dar și căpătăerii sau oamenii fără căpătâi fiscal, cei care se deplasau prin țară, de la un loc la altul. Ei nu plăteau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sumară; aceștia erau negreșit aceia din hoți care, își căpătaseră o faimă mai mare în popor, prin crimele mai multe și mai îngrozitoare ce le comiseseră. Între aceștia din urmă fură Ion sin Iftimi Chetrariu zis și Petreanu și Gavril Ciobanul zis și Buzatu. Amândoi fusese de mai multe ori prinși și scăpați; dar la urmă se luară măsuri mai strașnice spre a se asigura justiția țării de persoana lor, și după o zăcere de câteva săptămâni, încătușați în fiare grele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vieriu, Rotariu, Morariu (Vieru, Rotaru, Moraru); 2. Formarea numelor de familie din porecle și supranume este un alt procedeu folosit, spune cercetătorul: Ion Șchiopu (de la defectul său fizic de a fi șchiop); Ion Ciobanu (de la meseria acestuia de a fi cioban); Ion Mutu (de la faptul că nu putea vorbi sau era prea tăcut); Ion Minciună (de la porecla pe care o purta individul); Ion a Floarei putea deveni în timp Ion Afloarei; Ion a Savei lui Tiron putea rămâne Ion Tiron, ceea ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Faptul că D. Cantemir nu s-a sfiit să-l numească pe Marcus Acilius Aureulus ajuns în anul 268 Împărat dac al Romei - păstrându-și titlul până în vremea lui Aurelian, „hatmanul călărimii Aureulus Dacul", consfințindu-i originea de familie ca cioban din Carpați, nu-i numai un act de responsabilitate istorică, ci și de chemare la restudierea istoriei daco-romane. De altfel, istorici care cu 30 de ani în urmă negau dacismul unor daci ajunși împărați ai imperiuluiRegalian ori Galerius, astăzi, Romula
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
curte, nemontat, și care are înscris pe el, anul 1669, a fost numit "Buciumul lui Duca Vodă", pentru că avea când era montat un sunet ce se auzea în îndepărtare. Tradiția spune că, acest clopot s-ar fi aflat la un cioban din Dorna, care, după ce i s-a luat clopotul, și-ar fi părăsit turma și, ar fi venit și el la Cetățuia. Auzindu-l sunând, a rămas paralizat. De atuncea i s-a mai spus "Clopotul ciobanului", a fost coborât
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
aflat la un cioban din Dorna, care, după ce i s-a luat clopotul, și-ar fi părăsit turma și, ar fi venit și el la Cetățuia. Auzindu-l sunând, a rămas paralizat. De atuncea i s-a mai spus "Clopotul ciobanului", a fost coborât în curte și n-a mai fost montat ca să i se audă sunetul. În biserică se află reînhumat Duca Vodă, ctitorul ei. În această mănăstire a fost instalată, în anul 1682, o tigografie în care se tipăreau
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
a domnitorului Petru Șchiopul. Petru Șchiopul a domnit mai Întâi, în Muntenia (1560-1568), dar a fost mazilit și întemnițat de turci, după care, prin intervenția și banii mamei sale, Doamna Chiajna (fiica lui Petru Rareș și soț ia lui Mircea Ciobanul), a fost eliberat și a ajuns în două rânduri pe tronul Moldovei (1574 1579 și 1582-1591). Încă din anul 1579, Petru Șchiopul a zidit mai pe vale o bisericuță (mănăstire), dar care s-a dărâmat nu după mult timp, în urma
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
vrem de mii de ani să Încreștinăm păcatul. Dar se vede că este o manoperă greu de realizat. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Noi romănii am demonstrat prin submiturile noastre fondatoare cît de greu este să Încreștinăm păcatul. Meșterul Manole, Ciobanul mioritic au dat greș și s-au sinucis ontologic și abisal. Cu astfel de modele Întemeietoare nu mă mai mir de existența noastră pusă sub semnul Încercării perpetue, dar niciodată finalizată. Astăzi corpul nostru mistic mai produce mituri care vor
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
vreo două, trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La flăcăi stinge lumina, Alde noi, umplem grădina. Cu ciubote se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-o videa De departe mi-o-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La flăcăi stinge lumina, Alde noi, umplem grădina. Cu ciubote se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-o videa De departe mi-o-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-ai venit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pe oameni să renunțe la creșterea animalelor: „Bărbatul meu spunea că nu-i om gospodar cel ce n-are cinci-șase oi în ogradă. Ei, mie nu-mi mai trebuie. Mai bine cumpăr decât să dau bani la primărie și la ciobani” (femeie, 67 de ani). Să notăm, pe de altă parte, și pesimismul sătenilor în ceea ce privește posibilitatea de a câștiga din alte activități decât din cele agricole. Lipsa calificărilor pentru alte meserii, dar și potențialul economic redus al zonei contribuie la acest
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]