4,347 matches
-
fabrică de fer aice în țară ar aduci venit însămnat și sigur, dar încă mai mult să poati aștepta în viitorimi, după înființarea unei fabrice de cuie, cum și a unei atelii de unelte (lucrate prin puterea apii și a ciocanelor) spre producerea instrumentilor de agricultură, precum: sape, cazmale hârlețe, feră de plug, feră de mori, osii de trăsuri și multi alte unelti trebuitoare în toati zilele, de asemine, cuie di tot feliul, care într-o fabrică de fer, prin agiutoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
atunce pot să producă pietrele cubice de pave, tot cu acel preț de la Tarcău, când ei vor primi o plată cuvenită și pentru producerea pietrelor naturale de pave cu 4 fețe, care nu se cioplesc, ci se pregătesc numai cu ciocanul. Și pentru că: 1. Asemenea pietre naturale de pave cu 4 fețe, prin urmare, ele se pot așeza pe uliți cu o legătură nu mai slabă decât pietrele cubice de pave, care legătură lipsește bolovanilor de Bistrița, care, obicinuit, au o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Cantacuzino, I. 143 Cantacuzino, Lascăr 105 Cantacuzino, Nicolai 57 Castaing-Père, L. 144 Catargiu, Alecu 105 Catargiu, Constantin 79 Căliman, Gh. 63 Câmpeanu, M. 45 Celsius, Anders 214 Ciaki (Csaky), Emerich 248 Cihac (Cihak), Iacob 136, 156, 157 Cihodaru, C. 162 Ciocan, Constantin 145 Ciubotaru, Iuliu C. 17 Ciurea, D. 51 Codrescu, Th. 82, 141, 228 Cojocaru, I. 36, 44, 63, 83 Comte, Bois le, 18 Conachi, Costache 5, 14, 123-126, 133, 135, 236, 237, 256 Corivan, N. 27 Cornea, Paul 29
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întîmpla ca timpul linear să dispară din istoria omenirii, sau dacă un trickster s-ar amuza să încurce datele, cine ar mai fi în stare să reconstituie începutul, să identifice fără greș sursa de inspirație? Urmărind, să spunem, evoluția unui ciocan din epoca de piatră pînă în timpurile moderne, oricît de amestecate ar fi exponatele, refacerea unui parcurs progresiv nu ar fi prea dificilă. Dar în fața unor versiuni literare ale unei figuri mitice, ar mai fi la fel de ușor? Am mai putea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ne-locul, vidul plin dintre sine și sine, sau, la nivelul limbajului, dintre respirațiile triadei Dire-Dit-Dédire. În acest punct se situează, de altfel, o rezervă majoră pe care o avem față de traducerea în limba română a acestei triade. Traducătorii (Cristian Ciocan, Miruna Tătaru-Cazaban și Bogdan Tătaru-Cazaban) au optat pentru Rostire-Rostit-Nerostit, or atît limba franceză, cît și concepția însăși a lui Lévinas desigur, în măsura în care ne e perceptibilă ne îndreaptă mai degrabă spre formula Zicere-Zis-Dezicere (chiar dacă, la o primă vedere, e mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
toată complicata ei frumusețe, menită să încînte ochi și urechi (mai cu seamă din cele potențial aducătoare de premii). Djian e pe dos. El nu lucrează marmura cuvîntului cu dalta, nu o șlefuiește, nu o mîngîie, ci o lovește cu ciocanul, potrivit unui desen pe care îl are în minte, cu mare precizie însă, fără nici o eroare de proporții sau de linii, dar lăsîndu-i apoi toate asperitățile intacte, permițîndu-i să zgîrîie, să ardă pînă la incandescență, să provoace, să neliniștească. Oh
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
crâșme, naratorul, un anume Ispas, face cunoștință cu trei mineri, fiecare având de înfățișat propria poveste teribilă din subteran. Ion Vintilă este primul: "Băiam vro opt inși, afund, în sânul pământului. Și-ntr-o după-amiază ne pomenim, cum izbeam cu ciocanele, că înaintea noastră, în stâncă, încep deodată să bată din ciocane o mulțime de băieși. [...] Și făceau un vuiet ș-o larmă, și se auzeau bolovanii prăbușindu-se, de gândeam că are să se surpe tot muntele. Atunci, îngroziți, asudați de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
având de înfățișat propria poveste teribilă din subteran. Ion Vintilă este primul: "Băiam vro opt inși, afund, în sânul pământului. Și-ntr-o după-amiază ne pomenim, cum izbeam cu ciocanele, că înaintea noastră, în stâncă, încep deodată să bată din ciocane o mulțime de băieși. [...] Și făceau un vuiet ș-o larmă, și se auzeau bolovanii prăbușindu-se, de gândeam că are să se surpe tot muntele. Atunci, îngroziți, asudați de frică, plecarăm în grabă să ieșim. Și, cum fugeam, auzirăm deodată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
auzirăm deodată un glas strigând aspru și răgușit: "Hocmane! Hocmane!"". Ducându-se în grabă la hocman și amenințând cu boicotarea lucrului, acesta îi ironizează, crezându-i lași. Spre a le demonstra că nu au de ce să se teamă, hocmanul "luă ciocanul și sfredelul [...], se apropie de stâncă și începu a bate. N-a dat însă a doua oară cu ciocanul: un întreg colț de stâncă se prăbuși și-l făcu pe bietul om chisăliță". Cei ce se tem sunt, se înțelege
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
boicotarea lucrului, acesta îi ironizează, crezându-i lași. Spre a le demonstra că nu au de ce să se teamă, hocmanul "luă ciocanul și sfredelul [...], se apropie de stâncă și începu a bate. N-a dat însă a doua oară cu ciocanul: un întreg colț de stâncă se prăbuși și-l făcu pe bietul om chisăliță". Cei ce se tem sunt, se înțelege, cei înțelepți, deoarece au rămas în viață. Urmează istorisirea lui Petre a Rarului: "Odată [...], eu și cu alți cinci
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
al biroului". Cu toate că asaltul fizic încetase, coșmarul lui Costache continuă în imaginația care dictează asupra organelor de simț: "Brumă se sprijini de birou, respirând repede. Nu izbutea să răsufle adânc. Respira superficial și scurt. Inima îi bătea cu lovituri de ciocan. Avu din nou senzația unor pumni care izbeau în piept pe dinăuntru". Se liniștește abia după ce deschide fereastra și inhalează nocturnul aer rece. Abia acum realizează că adversarul său a murit: "două firișoare de sânge curseseră din nas și se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
limită ritualică. Survenirea, în chiar inima spațiului urban, a naturii, a depărtării orizontului, a pericolelor sau frumuseților stihiale conferă profunzime percepției, fluidizând formele obiectelor și relativizându-le înțelesurile pe care folosirea lor cotidiană le instituie: leii de bronz de la intrare, cu ciocane de ușă, devin colaci de salvare, clădirea galbenă a gării de pe Chausseestrasse este, pentru Benjamin, o fata morgana a dunelor de la Marea Baltică. Al patrulea ghid este, surprinzător, Parisul însuși. Am vorbit deja despre structura speculativă a experienței urbane. Benjamin o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este cuceritoare. O familie de „chinezi“, protestând în engleză în centrul Berlinului. Nu era vorba de tinerii exaltați, cu creastă multicoloră, din Noua Stângă, îngreunați de piercinguri și cercei, care își cumpără la un euro bucata insigne cu secera și ciocanul și fac gălăgie îm potriva masa crării balenelor, a creșterii taxelor de studii, a bombelor atomice și a discriminării sexuale. Nici de fețele sălbatice ale celor din Noua Dreaptă, care protestează împotriva primilor, respectând cu sfințenie principiul noncontradicției. Și unii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
când se prind frați de cruce și rostesc Împreună Tatăl nostru. Jurământul legăturii se face pe sabia vătafului. Ceiușul are după cap o traistă În care ține nouă buruieni cunoscute pentru virtuțile lor magico-medicale: leuștean, usturoi, pelin și altele: „cu un ciocan ceiușul rupe din aceste buruieni câte puțin și le aruncă asupra lor, iar blajul Îi atinge din când În când cu biciul spre a nu lăsa duhurie necurate să se apropie de ei (... După Înconjurarea movilei vievodul scoate sabia, ceiușul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
din aceste buruieni câte puțin și le aruncă asupra lor, iar blajul Îi atinge din când În când cu biciul spre a nu lăsa duhurie necurate să se apropie de ei (... După Înconjurarea movilei vievodul scoate sabia, ceiușul nageacul (bățul ciocan Împreună și sub ele trec călucenii Închipuind prin aceasta că de acum sunt scutiți de orice primejdii (... De acum călucenii trebuie să fie pretutindeni cel puțin câte doi Împreună ziua și nopatea (... Poporul crede că ei au puteri vindecătoare dacă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cu picioarele În pământ, „sărita” jucată tot roată, În care tinerii neprinși lovesc cu picioarele, ori „ciocana” la care participă și bolnavul sau ursul. Fiecare din aceste dansuri au unele caracteristici aparte, fiind Însoțite de gesturi rituale, de loviri cu ciocan, pocnete de bici și chiar focuri de pistol. A unsprezecea zi după Rusalii se reîntorc la movilă, joacă „dansul soarelui” pentru ultima dată, apoi după ce vătaful trage câte un foc de pistol pentru fiecare din ei, fug toți spre casele
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Suntem Stegari, S’au sculat și vin țăranii (probabil din beția de dinaintea „spectacolului” n.n.) și Braț la Braț cu tinerețea. S’a declamat poezia Vrem pământ de George Coșbuc, Nemții și fasciștii (probabil, foarte interesantă și „instructivă” n.n.) și Cântecul Ciocanului (bătut pe secere, completăm noi), apoi Împărat și Proletar de M. Eminescu dramatizată de Tov. Scherer Seli, adăugându-se încă 10 strofe (care? n.n.). A urmat apoi o scenetă umoristică de tov. Scherer Seli intitulată Lichelism Burghez (se putea altfel
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
strună. Pe timpul cât obligațiile de serviciu îl rețineau la Huși, la Vaslui tovarășii își dădeau în petic sau îi durea undeva de UTC și MTP, lucru care îl enerva la culme pe „guru” cu stea roșie în frunte și cu ciocanul și secera în geanta-i din piele de bou, ca și a proprietarului ei. După ce-și descrie în câteva cuvinte „prodigioasa” activitate hușeană (pioneri, gazete de perete, propagandă, șamd), lătrăul de partid se lamentează iarăși când vine vorba de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
n’au mers pe linia trasată de UTC”. Cu părere de rău, nu am găsit la dosarul cercetat și fapte concrete dar putem specula fără teamă că vom greși prea mult. Carnetele roșii ce aveau inserțiile însemnelor comuniste (secera și ciocanul) deveniseră adevărate stigmate ale trădării pentru marea majoritate a locuitorilor României, dar și ale fricii prin urmare, opinăm că simpla lor arătare provoca groaza printre comercianți și crâșmari care deveneau dintr-o dată foarte servili față de puștanii membri ai UTC, așa că
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe cercetări documentare) locuitorii Vasluiului nutreau profunde sentimente liberale, încă de la apariția acestui partid pe scena politicii românești (1875) așa că misia ticăloasă a bolșevicilor de înregimentare a tineretului sub faldurile și mai ticălosului și mincinosului steag roșu cu secera și ciocanul, devenise aproape imposibilă, de aici derivând numeroase frecușuri ce vor fi „rezolvate”, nu prea târziu, prin scoaterea în afara legii a PNL și PNȚ. Dar, până atunci, iată ce scria „la temă” tot Petru Bighiu în „Raportul de activitate pe luna
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ce s-a comis în ziua de 19 noiembrie a anului 1946. Oricine își poate închipui grupul de presiune format din 50 de tineri puși pe scandal, urlând pe străzi lozinci îndreptate împotriva „reacțiunii”, agitând steaguri roșii cu secera și ciocanul și purtând pancarte „mobilizatoare” de genul „Jos x-ulescu” sau „Sus y ulescu”. Prin urmare, opinăm că chiar și legea electorală din acele vremuri a fost încălcată grosolan de către „revoluționarii” ce aveau să ne conducă țara și destinele în următorii 43
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care unii și-au însușit-o abuziv în acele timpuri i-a îmbătat, la propriu. Păcat că mulți, nepermis de mulți oam t de suferit datorită acestor lichele ascunse, mișelește, în spate eag roșu, „împodobit” cu o secere și un ciocan! Arhivelor Naționale din Vaslui, ne dezvăluie numeroase surprize iar Istoria devine, dintr-o dată, un obiect extrem de interesant ale cărei file merită a fi parcurse și redate publicului larg. Zilele trecute, cu totul întâmplător, am cerut spre cercetare un dosar din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
osândă i-o va executa nevastă-sa, când va poposi acasă! Ajuns în Deleni, cotuna „din sus”, am avut ocazia fericită de a discuta cu doi martori ai morții celor 8 nemți. Toate detaliile ne-au fost povestite de Lucreția Ciocan (77 de ani) și Apostu V. Ioan (74 de ani). De fapt, lui nea Ion i-a povestit soția, deoarece el este venetic pe aici, de loc fiind din satul Viișoara (fostul Băsăști). Lucreția Ciocan avea 13 ani în 1944
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
au fost povestite de Lucreția Ciocan (77 de ani) și Apostu V. Ioan (74 de ani). De fapt, lui nea Ion i-a povestit soția, deoarece el este venetic pe aici, de loc fiind din satul Viișoara (fostul Băsăști). Lucreția Ciocan avea 13 ani în 1944 iar nevasta lui nea Ion, 9. Stăteau ascunse, împreună cu alți copii, în spatele unor boscheți aflați cam la 200 de metri distanță de tragedia la care urmau să ia parte. Cei 8 militari germani se ascunseseră
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în ceafă, deci pe la spate, și iată așa s-a consumat un alt episod al acelui război de „care pe care”. Cadavrele nemților au fost înmormântate pe locul masacrului unde se vor fi aflând și în prezent. După spusele Lucreției Ciocan, care locuiește la 10 metri vis a vis de minusculul cimitir ad-hoc al acestor militari germani, nimeni nu a efectuat săpături accidentale pe acest loc. Hambarul învățătorului a fost demolat în anii ’60 iar pe acest teren de aproximativ 10
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]