5,141 matches
-
slăbiciunile acesteia: „Tirană-i pofta n orișice ființă,/ și surghiunește buna cuviință.”1040 Devin apărători ai 1036 Charles A. Owen, op. cit., p. 305. (trad. n.) 1037 Ibidem, p. 306. (trad. n.) 1038 Ibidem. 1039 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 494. 1040 Ibidem, p. 495. 278 cauzei femeii, fie că este virtuoasă și calitățile ei nu sunt apreciate la adevărata măsură („Căci doar bărbații-și caută muieri/ De soi mai prost, părtașe-ntru plăceri,/ Decât nevasta, fie ea frumoasă,/ Cuminte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
drept firesc al omului, simt pentru prima dată trecerea timpului ca fiind ceva ireversibil: „Nu se mai trăiește într-un ritm lent, închistat. Viața nu mai e niciun moment efemer al 1041 Ibidem. 1042 Ibidem. 1043 Charles A. Owen, art. cit., p. 310. (trad. n.) 1044 Ibidem, p. 311. (trad. n.) 1045 Mihai Rădulescu, Dubla personalitate în Renaștere. Studiu monografic de antropologie stilistică, Editura Ramida, București, 1996, p. 18. 279 unei vieți eterne, și nicio continuă transformare, ce se prelungește firesc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
spre o lume dezordonată, dar firească și pitorească 1048 (aceea a demonicului, ilustrând mai mult dionisiacul sau epicurismul), doi termeni ce constituie, în cadrul abordării noastre, concepte de bază, asupra cărora am insistat în capitolul al doilea. 1047 Caleb Cushing, art. cit., p. 84. 1048 Walter Raleigh, Boccaccio, în „The English Review”, vol. 14, May, 1913, p. 212. 281 Situația femeii la sfârșitul Evului Mediu, după cum am încercat să evidențiem, cu precădere, în capitolul al treilea, nu era una privilegiată și, cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
poate fi decât apreciată. Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer au simțit care este elixirul vieții și au știut să-l transpună remarcabil în operele lor, de aceea spiritul lor va rămâne permanent vesel și tânăr.1060 1060 Walter Raleigh, art. cit., p. 212. 286 Bibliografie A. Surse primare 1. ***, Poeme epice ale Evului Mediu. Cântecul lui Roland, Tristan, Cântecul Cidului, Parsifal, traduceri de Sorina Bercescu, Victor Bercescu și Sevilla Răducanu, Editura științifică, București, 1978. 2. Alighieri, Dante, Sonete, traducere, studiu introductiv
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
au adoptat soluții din statele scandinave, în timp ce Slovacia, Cehia, Slovenia, Polonia sau Ungaria au adoptat soluții din Germania sau Austria. Acest aspect poate fi pus pe seama unor considerente de asemănare culturală între diferitele state europene<footnote Goran, P. (2009), op. cit, p. 113. footnote>. La fel cum în sectorul privat există influențe culturale care își pun accentul pe modul în care organizațiile și firmele se dezvoltă și interacționează cu alte organizații, la fel, specificul național este determinant în modul în care
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
pentru celelalte acțiuni. footnote>. Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicată ordonatorului principal de credite de către MFP, prin trezoreria statului, în limita căreia se pot efectua repartizări de credite bugetare și plăți. Efectuarea cheltuielilor bugetare <footnote Tabără, V. (2009), op. cit, pp. 98 și urm., 101-103. footnote> implică următoarele faze în procesul execuției bugetare: a) ordonanțarea cheltuielilor: fază în care se confirmă că livrările de bunuri și prestările de servicii au fost efectuate, sau alte creanțe au fost verificate și că
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
-le o aventură palpitantă și a creat-o pe Zaraza-femeia, o plauzibilă victimă a iubirii. Tot Cristian Vasile a cântat șlagărul Iubesc femeia care poate i-a sugerat scriitorului titlul faimoasei sale justificări: De ce iubim femeile. Zaraza înseamnă în spaniolă cit, material specific rochiilor și fustelor. Versurile lui Tagle Lara s-ar traduce precum că „mă țineam în urma unei fuste, în urma fustei, vai!”. Umblam deci după fusta ei! Un titlu muzical adoptă Tudor Mușatescu pentru cea mai cunoscută piesă a sa
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
stat de vorbă, l-am filmat printr-o întâmplare căutând un ziarist român, Mihai Sultana Vicol expulzat mai apoi. Pentru noi ziariștii era un interlocutor plăcut și charismatic: Am ghi rom nou ade tele ma din afi Ro păr pas cit de pe ânism ! Față d ea să aibă eze totul Jonathan Sc atunci am gația UE - Jonathan chile lui m isseleff juc âniei la irect, la V ucurești ș a obstinen e cât se a vreun ro la "voinț heele în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
p. 149. (9) M. Mauss, „Effet psychique sur l’idée de mort suggérée par la collectivité”, in Journal de psychologie, 1926, apud Edgar Morin, L’homme et la mort, Éditions du Seuil, Paris, 1970, p. 50. (10) Edgar Morin, loc. cit., pp. 50-51. (11) Jean Rousset, op. cit., p. 144. (12) Paul-Ludwig Landsberg, Eseu despre experiența morții, urmat de Problema morală a sinuciderii, Editura Humanitas, București, 1992, p. 92. Traducere de Marina Varzaca. (13) Ted Hughes and Frances McCullogh, eds., The Journals
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
un studiu extensiv (ba chiar și excesiv!), v. lucrarea clasică, din 1621, a lui Robert Burton, The Anatomy of Melancholy, London, G. Bell & Sons Ltd, 1920, 3 vol. (23) Vezi Supra, nota 1. (24) The Journals of Sylvia Plath, ed. cit., p. 98. (25) Ibidem, p. 279. (26) Vezi Supra, nota 18. (27) Baldine Saint Girons, „Suicide”, in Encyplopaedia Universalis, 1981, p. 358. (28) Émile Durkheim, op. cit., p. 261. (29) Pierre Moron, op. cit., p. 77. (30) Philippe Ariès, L’homme devant
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
propriul limbaj și propria identitate. Adică Însăși rațiunea de a fi. Note (1) Emanuel Swedenborg, Du ciel, apud Pierre Reboul, „De l’intimité à l’intimisme”, in Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 9. (2) Pierre Reboul, loc. cit., p. 10. (3) Jean Beauverd, „Problématique de l’intime”, in Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 1. (4) Ibidem, p. 19. (5) Charles Baudelaire, Curiozități estetice, Editura Meridiane, București, 1971, p. 123. Traducere de Rodica Lipatti, prefață de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
19. (5) Charles Baudelaire, Curiozități estetice, Editura Meridiane, București, 1971, p. 123. Traducere de Rodica Lipatti, prefață de Ludwig Grünberg. Traducătoarea spune „ceea ce este tainic În creier”, expresiv, Însă mai puțin relevant decât În originalul francez. (6) Jean Beauverd, loc. cit., p. 29. (7) Raphael Molho, „Regard intime et construction de soi”, in Intimité, intime, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 113. (8) Ibidem, p. 117. (9) Livius Ciocârlie, Fragmente despre vid, Editura Cartea Românească, București, 1992. (10) Raphael Molho vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
20) Bernard Cathelet, „Repli frileux”, in L’Intime, Éditions Autrement, Paris, nr. 81, iunie, 1986, p. 162. (21) Cu ciudatul său antonim - „for intim” -, care sugerează o dispunere „spațială”, a intimității, neglijând componenta temporală a acesteia! (22) Bernard Cathelet, loc. cit., p. 163. (23) Ibidem. (24) Oswald Ducrot, Tzvetan Todorov, Dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, Éditions du Seuil, Paris, 1972, p. 427. (25) Eric Marty, Op. cit, p. 159. (26) Ibidem. (27) Ibidem, p. 160. (28) Ibidem, p. 161. Imaginile
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dispunere „spațială”, a intimității, neglijând componenta temporală a acesteia! (22) Bernard Cathelet, loc. cit., p. 163. (23) Ibidem. (24) Oswald Ducrot, Tzvetan Todorov, Dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, Éditions du Seuil, Paris, 1972, p. 427. (25) Eric Marty, Op. cit, p. 159. (26) Ibidem. (27) Ibidem, p. 160. (28) Ibidem, p. 161. Imaginile eului: Arta (auto)portretuluitc "Imaginile eului \: Arta (auto)portretului" Desenul din covor Transcriere sistematică a Întâmplărilor și gândurilor unui autor, jurnalul intim este o grafie a minții
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și de care e generat. Note (1) Béatrice Didier, „Autoportrait et journal intime”, in Corps écrit, 5, P.U.F, Paris, 1983, p. 168. (2) Philippe Lacoute-Labarthe, Portrait de l’artiste en général, Bourgois, Paris, 1979. (3) Béatrice Didier, loc. cit., p. 171. (4) Petru Comarnescu, Jurnal (1931-1937), Institutul European, Iași, 1994, p. 14. (5) Ibidem, p. 181. (6) Katherine Mansfield, Moartea care mă apasă. Jurnal, Institutul European, Iași. Traducere de Luiza Pârvu, prefață de Dumitru Dorobăț, 1994, p. 45. (7
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
he gold-mantled Prince or russet-jerkined Peasant, that his Vestments and his Soul are not one and indivisible; the he is naked, without vestments, till he buy or steal such, and by forethought sew and button them”. (11) Petru Comarnescu, loc. cit., p. 149. (12) Eric Marty, L’écriture du jour. Le Journal d’André Gide, Éditions du Seuil, Paris, 1985, p. 15. (13) Béatrice Didier, op. cit., p. 182. (14) Jean Rousset, Narcisse romancier. Essai sur la première personne dans le roman
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Flaubert, Zola, James)”, in Littérature, nr. 80, 1990, p. 56. (23) Samuel Pepys, Jurnal. Traducere de Costache Popa și Ileana Vulpescu, cu o prefață de Zoe Dumitrescu Bușulenga, Editura pentru Literatură Universală, București, 1965, p. 205. (24) Jacques Neefs, loc. cit., p. 63. (25) Liviu Rebreanu, Jurnal, I, text ales și stabilit, studiu introductiv de Puia Florica Rebreanu, addenda, note și comentarii de Niculae Gheran, Editura Minerva, București, 1985, p. 18. (26) Jean Rousset, Le lecteur intime. De Balzac au Journal
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dată de percepția naivă fixată de către toponomastică. Geografii cei mai conștienți de metodologia științei lor au recunoscut caracterul subiectiv al noțiunii de regiune, care, în geografie, joacă un rol ce corespunde întocmai celui de intrigă în istorie" (Paul Veyne, op. cit, p. 64). 302 André Burguière, op. cit., p. 434. 303 Georgeta Smeu (coord.), Metodica predării istoriei României, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983, pp. 116-119 și pp. 119-123. 304 Gheorghe Tanasă, Metodica predării-învățării istoriei în școală, Editura "Spiru Haret", Iași, 1996
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu îngerii. Semănați mult în trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta!»”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, V, în col. cit., p. 529-530. footnote>. Continuând, mucenicul adaugă: „«Cum voi tăgădui, dar, pe Dumnezeu meu, Căruia m-am închinat din copilăria mea? Nu se va cutremura oare cerul de sus? Nu se vor întuneca oare din pricina mea stelele? Mă va mai Ține
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
și statornic în mărturisirea lui, răcorit și întărit doar de izvorul cel ceresc al apei vieții care Țâșnește din coasta lui Hristos (In. 8, 38; 19, 34)”<footnote Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 19-22, în col. cit., vol. 13, p. 184. footnote>. Fericita Blandina a fost spânzurată de un stâlp, fiind sortită să fie sfâșiată de fiarele sălbatice. Văzând-o „atârnată pe un fel de cruce și auzind-o rugându-se într-una, luptătorii creștini își sporeau
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
sfârtecaseră și coastele, dar el cuvânta cu măiestrie ca și cum ar fi dobândit mai multe guri și făcea de rușine pe vrăjmaș prin această străină înfrângere”<footnote Idem, Cuvântul al II-lea de laudă la Sfântul Mucenic Roman, I, în vol. cit., p. 406. footnote>. Același Sfânt Părinte, vorbind despre chinurile ce le-au îndurat martirii, subliniază că acestea au fost dureroase și groaznice, însă au Ținut o clipă, pe când odihna de pe urma chinurilor Ține veacuri fără de moarte. Sau, mai bine spus, chinurile
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
ochii ațintiți la împărțitorul de răsplăți. Iată, Fericitul Ștefan nu vedea ploaia de pietre, pentru că se uita la Hristos cu ochii credinței (Fap. 7, 55-58); în loc de pietre, număra răsplățile și cununile”<footnote Idem, Cuvânt la Sfinții Mucenici, I, în vol. cit., p. 450. footnote>. Așa au dat mărturie grăitoare și cei patruzeci de mucenici care se încurajau unul pe altul și ziceau acestea: „«Aspră-i iarna, dar dulce-i paradisul! Dureros e înghețul, dar plăcută odihna! Să suferim puțină vreme, și
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
mândru că poate mărturisi numele Mântuitorului și, în sfârșit, al treilea Ținea sus și tare că el nici n-a jertfit și nici nu va jertfi niciodată”<footnote Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, III, 1-4, în col. cit., p. 316, 317. footnote>. Ceva cu totul deosebit și de-a dreptul nemaiîntâlnit s-a petrecut în Edesa Mesopotamiei. În orașul acesta - ne istorisește Casiodor - se afla biserica apostolului Toma, nu mai puțin vestită decât împodobită. În ea, pentru respectul
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
oameni într-un timp așa de scurt. Spunându-i acestea i-a potolit mânia împăratului. Și în felul acesta cei din Edesa au scăpat de furia împăratului”<footnote Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a VII-a, capitolul XXII, în col. cit., p. 301-302. footnote>. Nici creștinii de neam nobil nu s-au dat înapoi de la supliciile martiriului. Același istoric - eruditul aristocrat roman creștin Casiodor - ne relatează că Hormisdas era un mare nobil la perși, care avusese pe tatăl său prefect. Când
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
judecau. De aceea creștinii ieșeau triumfători din sala de judecată, bucurându-se că au putut mărturisi pe Hristos, «făcându-i biruitori în Hristos» (II Cor. 2, 14)”<footnote Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a șasea, XLI, 23, în col. cit., p. 263. footnote>. Torturați pe nedrept și fără de milă, mucenicii iertau și cereau îndurare pentru cei vinovați de supliciile la care erau supuși. Chinuiți fiind, pentru ei mai dureroasă era osânda ce-i aștepta pe călăi, decât pieirea trupului lor
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]