4,004 matches
-
demonstra cît de bine au cunoscut suveranii Pontifi adevărul, despre care am tot vorbit, că servitutea și corupția Clerului au izvorît din implicarea acestuia în treburile lumești. Pe scurt, Papa, printr-un act de mărinimie fără seamăn, propune ca să renunțe Clerul la feude și la toate onorurile seculare și în schimbul acestui abandon să-i fie restituită întreaga sa libertate; propoziții sublime, ținînd seama de starea în care se găsea Biserica, de care scriitorii istoriei bisericești nu au ținut seama îndeajuns; și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
le facem dreptate; iar viitorul o va face, dîndu-le strălucirea celor mai luminoase fapte ale istoriei Bisericii. Deși sublimul și frumusețea conținute de propunerea lui Pascal, demnă de Apostoli, o făceau să pară stranie și absurdă în ochii contemporanilor săi, Clerul din Germania a fost oripilat să o audă și s-a grupat împotriva Papei, îndreptîndu-se spre împăratul care era deja de partea sa prin legăminte; la ce altceva ne puteam aștepta? Iată, încă o dată, cum fascinația Clerului produsă de bunurile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ochii contemporanilor săi, Clerul din Germania a fost oripilat să o audă și s-a grupat împotriva Papei, îndreptîndu-se spre împăratul care era deja de partea sa prin legăminte; la ce altceva ne puteam aștepta? Iată, încă o dată, cum fascinația Clerului produsă de bunurile trecătoare a împiedicat pentru a treia oară, cel puțin, pacea între preoțime și imperiu; iar imperiul s-a rupt de ascultarea față de Biserică pentru a da ascultare și a deveni servul Clerului corupt, înșelat și orbit de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Iată, încă o dată, cum fascinația Clerului produsă de bunurile trecătoare a împiedicat pentru a treia oară, cel puțin, pacea între preoțime și imperiu; iar imperiul s-a rupt de ascultarea față de Biserică pentru a da ascultare și a deveni servul Clerului corupt, înșelat și orbit de fumul vanei adulări, cu care acest tip de Cler, care nu mai putea să-și vîndă nici demnitatea, nici libertatea, știa să-și cîștige semenii prin flatare. Imperiul a fost, așadar, un simplu pretext și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
treia oară, cel puțin, pacea între preoțime și imperiu; iar imperiul s-a rupt de ascultarea față de Biserică pentru a da ascultare și a deveni servul Clerului corupt, înșelat și orbit de fumul vanei adulări, cu care acest tip de Cler, care nu mai putea să-și vîndă nici demnitatea, nici libertatea, știa să-și cîștige semenii prin flatare. Imperiul a fost, așadar, un simplu pretext și accesoriu în marea luptă; Clerul corupt a reușit în viclenia sa să atragă imperiul
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de fumul vanei adulări, cu care acest tip de Cler, care nu mai putea să-și vîndă nici demnitatea, nici libertatea, știa să-și cîștige semenii prin flatare. Imperiul a fost, așadar, un simplu pretext și accesoriu în marea luptă; Clerul corupt a reușit în viclenia sa să atragă imperiul în propria sa cauză, să se lupte pentru sine în numele dreptului imperiului și cu ajutorul acestuia. Dar să-l ascultăm pe Pascal. El i-a scris împăratului în această manieră: "Este consfințit
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în care se face totul pentru ca ei să dispară de pe fața pămîntului!! Și nici monarhii nu-și dau seama??? 101. Tematica pe care o susțin, deci "așa-numita luptă a preoțimii imperiului nu a fost altceva decît o luptă între Clerul depravat care refuza reforma și Biserica ce dorea reforma", lumina din lumină creștea cu fiecare pas al istoriei acelei Contese: este de ajuns să deschidem la întîmplare cronicile vremurilor; să luăm orice, fără excepție, ori de unde ar proveni și ce
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
deoparte esența chestiunii și s-au concentrat asupra accesoriilor de procedură sau au uitat cauza pentru care s-a pornit lupta și toți erau prinși în aceste bătălii. Combatanții și conducătorii lor erau Papi și Suverani, dar cauza luptei era Clerul. Papii se luptau să redea străvechea virtute și demnitate a Clerului; conducătorii se luptau să sprijine viciul Clericilor. Suveranii se reduceau, astfel, la stadiul de mercenari în serviciul păturii ecleziastice care se ascundea, ca întotdeauna în spatele altora. 102. Ce trebuia
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sau au uitat cauza pentru care s-a pornit lupta și toți erau prinși în aceste bătălii. Combatanții și conducătorii lor erau Papi și Suverani, dar cauza luptei era Clerul. Papii se luptau să redea străvechea virtute și demnitate a Clerului; conducătorii se luptau să sprijine viciul Clericilor. Suveranii se reduceau, astfel, la stadiul de mercenari în serviciul păturii ecleziastice care se ascundea, ca întotdeauna în spatele altora. 102. Ce trebuia să se întîmple mai departe? Să se lase Capul Bisericii înspăimîntat
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Clericilor. Suveranii se reduceau, astfel, la stadiul de mercenari în serviciul păturii ecleziastice care se ascundea, ca întotdeauna în spatele altora. 102. Ce trebuia să se întîmple mai departe? Să se lase Capul Bisericii înspăimîntat de forța brută de care dispunea Clerul corupt? Trebuia ca urmașii Sfîntului Petru să-și piardă curajul din cauza dificultăților cu care se confruntau sau să nu se mai îngrijească de însănătoșirea muribundei Biserici care le fusese încredințată? Ar fi putut suveranii Pontifi să dea dovadă de o
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o prevedere 236; care în momentul în care nu a fost obținută a condus la scăderea respectului datorat maicii tuturor, Bisericii, și fapte ostile s-au exercitat împotriva acesteia. În Anglia, Eduard al III-lea anula prevederile ponti-ficale237. În Franța, Clerul galican emitea decrete de unul singur și prin acestea impunea legi Papei, iar Carol al VI-lea în 1406 îmbrățișa acele decrete ca fiind legile Statului. Dacă, suferind presiuni din toate părțile să abolească rezervările papale, Conciliul de la Constanța s-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
XVI-lea; acestea i-au găsit pe principi leneviți și indiferenți în stima și iubirea lor față de Sfîntul Scaun, căci, deși erau scandalizați, nu erau dispuși să îl susțină; și se bucurau să vadă că apar îndrăznețe rebeliuni în rîndul Clerului însuși împotriva Papilor și cereau eliberarea de vechiul și greul jug. Această libertate, totuși, era numai un alt nume pentru licență și implica mai mult decît puteau să perceapă conducătorii; era independența față de rațiunea firească pozitivă prin revelație; era acel
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
care a mai rămas în aceste vremuri ale Bisericii cu măsura primelor veacuri; mă mulțumesc de a face o comparație între modul de gîndire al primilor Prelați din secolul al IX-lea, secol de adormire, ca să zicem așa, în care Clerul lipsit de vigoare era aproape sufocat de servitutea față de suverani. Și, totuși, în acel secol, libertatea era cunoscută încă și era consistentă. Vom vedea acum care era modul de gîndire al secolului următor, în care Biserica s-a scuturat de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
îl invalidăm și sub pedeapsa cu excomunicarea să fie considerat total ineficient și fără autoritate." O sentință asemănătoare este dată următoarei cauze: "De aceea este condamnat, căci el conține un privilegiu ca acela care este ales în mod canonic de către Cler și de popor, să nu fie învestit dacă nu a fost consacrat mai înainte de rege. Ceea ce este împotriva Sfîntului Spirit și a instituției Canoanelor"246. Astfel, acei Părinți și întreaga Biserică de atunci considerau că este intolerabil ca un Episcop
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nu fie învestit dacă nu a fost consacrat mai înainte de rege. Ceea ce este împotriva Sfîntului Spirit și a instituției Canoanelor"246. Astfel, acei Părinți și întreaga Biserică de atunci considerau că este intolerabil ca un Episcop, deși ales legitim de Cler și de popor, să mai aibă nevoie de consim-țămîntul și învestitura principelui pentru a putea fi consacrat. Or, cum ar fi privit ei dacă Pascal ar fi distrus libera alegere canonică, privilegiindu-l pe împărat într-atît încît numai cel pe
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a făcut-o Biserica din secolul al XII-lea asupra numirilor regale poate fi dedusă dintr-un alt fapt care s-a petrecut sub Inocențiu al II-lea. Odată mort Arhiepiscopul de Bourges, Luis al VII-lea lăsa deplină libertate Clerului și poporului din acea Biserică să-și aleagă Prelatul; singura condiție pe care o punea era de a nu-l alege pe Pietro di Castra și jurase că nu-l dorește ca Episcop. Alegerea s-a îndreptat chiar asupra acestuia
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
bun Episcop!? 114. Un alt principiu de neîncălcat al Bisericii referitor la alegerea Prelaților a fost ca întotdeauna "să fie ales un Sacerdot cunoscut, iubit și dorit de toți cei pe care va trebui să-i păstorească"253; deci de Clerul și de populația din dioceza căreia îi este destinat. Poate să fie vorba despre o persoană care să aibă mari calități, acest lucru nu este de ajuns ca să fii Episcop într-o dioceză, în conformitate cu vechile și sfintele principii ale Bisericii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
alt principiu trainic al Bisericii, o normă plină de înțelepciune și caritate a fost dată deoparte. 115. Un al treilea principiu neschimbat al Bisericii a fost acela ca "Episcopul să fi fost de mai multă vreme Sacerdot înscris în rîndurile Clerului din dioceza care trebuie guvernată și nu să fie adus din alt loc"254. Cel care a trăit și îmbătrînit, să zicem așa, în dioceză, cunoaște lucrurile, per-soanele, nevoile și mijloacele potrivite pentru a le satisface; este cunoscut și stimat
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să zicem așa, în dioceză, cunoaște lucrurile, per-soanele, nevoile și mijloacele potrivite pentru a le satisface; este cunoscut și stimat pentru marile servicii pe care le-a făcut; este deja un bătrîn părinte al acelui popor, vechi confrate al acelui Cler, și în lumina virtuților sale, i se datorează respect pentru osteneala sa și este prețuit pentru felul în care trăiește unind oamenii care i se închină cu reverență. Și acest principiu atît de luminos și evanghelic este abandonat prin numirile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
a Religiei, care este atît de mare, nu va putea să-i presteze vreun serviciu principelui, pentru că atunci cînd un intermediar devine parte, prin însuși acest lucru încetează a mai fi intermediar. Principele va avea astfel o susținere politică în Cler, în măsura în care acesta devine o parte a nobilimii, în măsura în care numără în rîndurile sale proprietari puternici și prin bogățiile sale are multe legături de rudenie civile; dar forța proprie Bisericii, forța Evangheliei, și care are un efect de neînvins, forța pe care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
contra principilor, stare în care nu poate fi menținut un tron prea multă vreme, și nu mai poate să se susțină astfel nici pe sine. Aceasta este ceea ce am observat că s-a întîmplat în Franța în zilele noastre. Acel Cler nu a putut stăpîni mînia rebeliunii căreia i-a căzut victimă împreună cu regele acelei națiuni, tocmai din cauza lipsei în acel Stat a solidarității între Cler și principe, tocmai pentru că acel Cler a fost ales de principele însuși. Mare și înspăimîntătoare
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Aceasta este ceea ce am observat că s-a întîmplat în Franța în zilele noastre. Acel Cler nu a putut stăpîni mînia rebeliunii căreia i-a căzut victimă împreună cu regele acelei națiuni, tocmai din cauza lipsei în acel Stat a solidarității între Cler și principe, tocmai pentru că acel Cler a fost ales de principele însuși. Mare și înspăimîntătoare lecție! Era totuși cult, era totuși pios, era totuși eroic acel Cler cutezător care, fără să se umilească, a căzut sub tăișul ghilotinei; și, totuși
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
s-a întîmplat în Franța în zilele noastre. Acel Cler nu a putut stăpîni mînia rebeliunii căreia i-a căzut victimă împreună cu regele acelei națiuni, tocmai din cauza lipsei în acel Stat a solidarității între Cler și principe, tocmai pentru că acel Cler a fost ales de principele însuși. Mare și înspăimîntătoare lecție! Era totuși cult, era totuși pios, era totuși eroic acel Cler cutezător care, fără să se umilească, a căzut sub tăișul ghilotinei; și, totuși, nu a putut să facă nimic
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
împreună cu regele acelei națiuni, tocmai din cauza lipsei în acel Stat a solidarității între Cler și principe, tocmai pentru că acel Cler a fost ales de principele însuși. Mare și înspăimîntătoare lecție! Era totuși cult, era totuși pios, era totuși eroic acel Cler cutezător care, fără să se umilească, a căzut sub tăișul ghilotinei; și, totuși, nu a putut să facă nimic pentru acea națiune care nu era insensibilă nici la vocea creștinismului, nici față de generozitatea virtuții. Marile calități nu au fost de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
căci el propovăduia o Religie regală, galicanismul avea ca păcat originar ascultarea de rege; a fost îndeajuns atît ca să devină simbolul tuturor oprobriilor, al tuturor amărăciunilor care i s-au pus pe seamă; acea ură nu a fost ură împotriva Clerului, a fost ură împotriva regelui care persecuta și Clerul și, prin Cler, Religia. 119. Să mai facem și o altă reflecție. Pentru un cuceritor, pentru un aventurier care încearcă să uzurpe tronul, eu înțeleg foarte bine că este de preferat
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]