1,966 matches
-
o nouă poarta din fier forjat. În 2007 de la această poartă până la intrarea bisericii s-a realizat o alee din dale de piatră. În curte, în fața bisericii, spre sud, se află și mormintele preotului Cilă Marin și al soției sale. Clopotnița este construită în sec. XIX și nu se cunoaște de către cine. Este așezată separat de biserică, spre sud-vest, prevăzută și ca intrare în curtea bisericii. Este construită pe două nivele din cărămidă subțire la nivelul inferior și din cărămidă groasă
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
la nivelul inferior și din cărămidă groasă la nivelul superior. Nivelul superior are ferestre mari construite din stâlpi de lemn cu capiteluri. Acoperișul este construit din tablă neagră vopsită. Clopotul cântărește 500 Kg și a fost adus în anul 1924. Clopotnița a suferit stricăciuni în urma cutremului din 1940 la nivelul superior (preot Marin Cilă). În anul 1997 (preot Nicolae Ion) este tencuită cu praf de piatră. În anul 2004 este zidită poarta de acces prin clopotniță și se realizează pe perete
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
fost adus în anul 1924. Clopotnița a suferit stricăciuni în urma cutremului din 1940 la nivelul superior (preot Marin Cilă). În anul 1997 (preot Nicolae Ion) este tencuită cu praf de piatră. În anul 2004 este zidită poarta de acces prin clopotniță și se realizează pe perete pictura Buna-Vestire și cei doi arhangheli (Pictor preot Mihai Dragu). În anul 2008 clopotnița este din nou restaurată. Casa parohială a fost contruită între anii 1932-1934 și are o suprafață de 109 mp. Se află
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
În anul 1997 (preot Nicolae Ion) este tencuită cu praf de piatră. În anul 2004 este zidită poarta de acces prin clopotniță și se realizează pe perete pictura Buna-Vestire și cei doi arhangheli (Pictor preot Mihai Dragu). În anul 2008 clopotnița este din nou restaurată. Casa parohială a fost contruită între anii 1932-1934 și are o suprafață de 109 mp. Se află în curtea bisericii, în strada Plevnei, numărul 2 cu fața spre sud la o distanță de 7 m față de
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
inscripționată pe ușile împărătești, este „1880, Fevrua. 28”. Biserica cunoaște în existența ei mai multe refaceri radicale, adică reconstrucții din temelii, ceea ce explică controversele legate de anul construirii ei. Biserica este contruită din lemn de stejar, tip navă cu turla clopotniță. Pridvorul este sprijinit pe stâlpi de lemn legați între ei în arce frânte. Pe fațadă se află icoana de hram. Cea mai veche icoană din biserică se află în pronaos și îl reprezintă pe Sfântul Ioan Botezătorul ținând în mână
Biserica de lemn din Ponoarele () [Corola-website/Science/320162_a_321491]
-
portocalie, prinse de bârne cu șipci de culoare cărămizie. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Accesul în lăcașul de cult se face pe o ușă aflată pe latura de vest. Din pridvor se urcă în clopotniță. Monumentul are plan triconc, cu absida altarului, absidele laterale și pridvorul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă la intrarea în pridvor și cu trei ferestre (una în axa absidei altarului și două în absidele laterale). În interior
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
momente importante în evoluția sa. O primă etapă poate fi considerată perioada de timp în care a fost construit naosul și absida decroșată a bisericii. Acoperită cu un acoperiș de șindrilă, deasupra intrării în naos se poate observa o mică clopotniță ce are practicată o deschizătură mai mare pe latura de nord și una mai mică pe latura de vest. O a doua etapă poate fi considerată cea în care a fost construit pronaosul, puțin mai lat decât naosul bisericii. De
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
grinzilor din care a fost construit pronaosul. Acoperișul care acoperă naosul și pronaosul este unul comun. La fel ca și în cazul naosului, un turn-clopotniță este amplasat în partea de vest a pronaosului. Acesta este de dimensiuni mai mari decât clopotnița de deasupra naosului. Având pereții tencuiți, biserica avea intrarea prin pronaos pe latura de nord. Atât naosul cât și pronaosul erau luminate printr-o fereastră.
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
bolții, și prin acoperișul arhaic păstrat sub cel actual. Biserica se încadrează într-un ansamblu arhitectural religios tradițional bine păstrat, alcătuit din incintă cu pietre pentru pomeniri și sfințiri, cimitir cu cruci de piatră, lemn și fier din diferite epoci, clopotniță din 1992, portițe de lemn, dintre care una din 1790, și casă parohială din 1903 pe locul celei inițiale din 1801. La acest ansamblu se pot adăuga crucile de hotar și de drum păstrate din veacuri uitate în locuri de
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
cărei biserică se ruinase. Aici, așezată în noua locație a fost resfințită de patriarhul Teoctist în anul 1956. Sub aspect constructiv, biserica a cunoscut mai multe etape în evoluția sa. Inițial, biserica avea o formă simplă, fără pridvor și turn clopotniță. Planul ei este determinat de forma dreptunghiulară a spațiului interior precum și de absida semicirculară nedecroșată. Se remarcă consolele, bogat împodobite prin crestături. Se presupune că inițial, naosul și pronaosul erau acoperite de o singură boltă comună, dar ulterior aceasta a
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
altă etapă, probabil în urma unor lucrări de renovare din secolul al XIX-lea a fost adăugată prispa, mai largă în dreptul întrării în biserică ce se face pe latura de sud, prin pridvor. Deasupra părții lărgite a prispei este amplasat turnul clopotniță, care prin forma lui aduce aminte de biserica de lemn din Săcalu de Pădure, localitate învecinată cu localitatea de origine a bisericii. Decorul pictat al bisericii, așa cum poate fi văzut în zilele noastre este rezultatul muncii a mai multor zugravi
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În anii 2011-2012, pereții de bârne au fost replacați cu scânduri de tip lambriu, dispuse vertical și tratate împotriva incendiilor și cariilor. La nord-vest de biserică se află un turn clopotniță cu două etaje, construit din cărămidă, ce datează din aceeași perioadă cu biserica. este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost
Biserica de lemn din Măzănăești () [Corola-website/Science/320319_a_321648]
-
al construcției. Lăcașul a fost pictat pe interior în tehnica tempera de către Radu Ghenghea, iar în anul 2003 a fost resfințit. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. La vest de biserică se află un turn clopotniță cu etaj, construit de asemenea din lemn. Biserica de lemn din Lucăcești este construită în totalitate din bârne de stejar și se sprijină pe un soclu de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați
Biserica de lemn din Lucăcești () [Corola-website/Science/320318_a_321647]
-
construită în anul 1794 de Ioan Frătescu și frații săi, cu hramul „Sfinții Îngeri”. Este construită din lemn, cu tencuială de mortar care datează din 1835, la fel ca și icoanele împărătești. Forma bisericii este de tip navă, cu turlă clopotniță și cu pridvor sprijinit pe stâlpi de lemn îmbrăcați în tencuială. Este acoperită cu șiță. Inscripții: ,la Proscomidie pomelnicul popii Nicolae Sălișteanu: Nicolae ereu (preot), Maria erita (preoteasă), Maria, Gheorghe...”. Pe icoanele Sfânta Paraschiva și Sfântul Gheorghe se află inscripția
Biserica de lemn din Seliștea, Mehedinți () [Corola-website/Science/320312_a_321641]
-
la 30 octombrie 1983 a avut loc resfințirea bisericii de către episcopul-vicar Pimen Suceveanul al Arhiepiscopiei Iașilor, acest fapt fiind atestat și de pisania amplasată pe peretele din interiorul pridvorului. În imediata apropiere a bisericii, înspre vest, se află un turn clopotniță construit tot din lemn. El a fost refăcut din temelie în perioada 1980-1982 tot din lemn, fiind căptușit în exterior cu șindrilă fasonată cu model și acoperit cu tablă zincată. În clopotniță se află trei clopote: două clopote mari și
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
a bisericii, înspre vest, se află un turn clopotniță construit tot din lemn. El a fost refăcut din temelie în perioada 1980-1982 tot din lemn, fiind căptușit în exterior cu șindrilă fasonată cu model și acoperit cu tablă zincată. În clopotniță se află trei clopote: două clopote mari și mai noi și unul de dimensiuni foarte mici. Acest clopot cântărește 167 kg și are imprimată inscripția: "„GEGOSSEN VON ANDREAS GEIB IN CZERNOWITZ 1879”" ("„Turnat de Andreas Geib la Cernăuți, în 1879
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
paroh Eudoxie Antonovici (născut în 1886). Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În anul 1949 a fost construită în centrul satului o biserică nouă. În imediata apropiere a bisericii, înspre sud-vest, se află un turn clopotniță construit tot din lemn. El a fost tencuit și văruit în culoarea galben-pal. Biserica de lemn din Românești este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pereții din bârne sunt
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
fost construită în centrul satului, în apropierea bisericii de lemn, o biserică de zid cu hramul "Sfinții Împărați Constantin și Elena", sărbătorit la data de 21 mai. În imediata vecinătate a bisericii de lemn, înspre sud, se află un turn clopotniță construit din zidărie. este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați la partea inferioară cu scânduri vopsite în
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
puternic și raidul a fost amânat. La primele ore ale zilei de 23 februarie, localnicii au început să fugă din Béxar, de teama iminentei sosiri a armatei mexicane. Deși rapoartele nu l-au convins, Travis a pus un soldat în clopotnița bisericii San Fernando—cel mai înalt punct din oraș—pentru a urmări semne ale unei armate inamice. După câteva ore, iscoadele texane au raportat prezența armatelor mexicane la în afara orașului. Se făcuseră puține pregătiri pentru un eventual asediu. Un grup
Bătălia de la Alamo () [Corola-website/Science/320298_a_321627]
-
ai bisericii au fost tencuiți. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară, având două ferestre pe laturile de est și de vest. Deasupra sa se înaltă zvelt turnul clopotniță, placat cu tablă și având ferestre în toate cele patru puncte cardinale. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, cu trei laturi inegale. În acest spațiu se află două ferestre: una dreptunghiulară în axa contraabsidei și o alta
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
în pragul de sus al ușii de vest, îngropat sub tencuială. Dimensiunile îi sunt modeste: laturile lungi de 8m, înălțimea de 1,70m, iar forma arhaică, o navă dreprunghiulară cu partea de vest și est nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Clopotnița, de peste pronaos, cu foișor în console și coif, a fost adăugată târziu (secolul XIX), ca și șopronul, de formă poligonală, înconjurat cu palanc, rostuit pentru mărirea spațiului. În elevația interiorului s-a folosit modelul obișnuit, pentru pronaos (tavan drept) și
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
satul Feregi, de dimensiuni modeste, poate fi datată după mijlocul secolului al XVII-lea. Pereții, ridicați din bârne de stejar, înscriu tipul arhaic al unui dreptunghi, cu altarul în continuarea navei, poligonal cu trei laturi. Deasupra pronaosului se ridică o clopotniță scundă, cu foișor simplu și coif învelit cu tablă. Acoperișul, în pante abrupte, a fost învelit în ultimele decenii cu țiglă. La exterior bârnele au fost învelite cu șiță ornamentală, vopsită. La interior biserica a fost tencuită, iar în anul
Biserica de lemn din Feregi () [Corola-website/Science/321083_a_322412]
-
mormintele altor membri ai familiei sale. În decursul timpului, edificiul a fost reparat de câteva ori (în secolele XVIII și XIX). Iconostasul bisericii datează din anul 1736. În secolul al XIX-lea, la vest de biserică a fost construită o clopotniță în formă de zvoniță cu trei arcade. După cum atestă o placă amplasată în peretele vestic al edificiului, în soclul din dreapta intrării, o reparație a fost efectuată și în iunie 1982. (""Ultima reparație iunie 1982"") În anul 1998 s-a constatat
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
două morminte au fost descoperite obiecte de inventar și anume: resturile unui veșmânt de stofă cu găitane de fir, respectiv o monedă de 15 para din timpul domniei sultanului Ahmed al III-lea (1703-1730). În curtea bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, formată dintr-un perete din stâlpi de zid cu trei arcade în care atârnă clopotele. Ea a fost construită în secolul al XIX-lea. Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite numai
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
sultanului Ahmed al III-lea (1703-1730). În curtea bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, formată dintr-un perete din stâlpi de zid cu trei arcade în care atârnă clopotele. Ea a fost construită în secolul al XIX-lea. Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei: Biserica Sfânta Treime din Siret, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani (Suceava), Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți (Milișăuți), Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]