2,440 matches
-
doctorat, antologie de texte îngrijită de Mircea Popa și Viorica Sâncrăian, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Ștefănescu-Goangă, Florian, 2002b, Cetatea universitară. Corespondență, volum editat de Mircea Popa și Viorica Sâncrăian, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. UNESCO, 1985, Le développement de l’éducation des adultes. Aspects et tendances, Paris. Văideanu, George, 1987, „Universitarii și didactica universitară”, în Forum, 3. Văideanu, George, 1988, Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București. Serviciul Social - o școală de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
poate fi lăsată pe seama statului, „din cauza concepției capitalist-burgheze care stăpânește ordinea noastră social-economică”. Sarcina propagandei cooperatiste trebuie atunci încredințată cooperatorilor înșiși, ca și asociațiilor culturale, „deoarece cooperația este un puternic instrument cultural și social de educație. Educația cooperatistă, credea economistul clujean, este una din cele mai bune și mai complete educații sociale, înrâurirea ei asupra maselor este una din cele mai fericite și mai repezi” (Ghiulea, 1927, p. 8). Fraza următoare ar putea figura în orice lucrare de pedagogie contemporană: „Educația
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să-și satisfacă stagiul militar, la Dej, și câteva luni bune n-a mai călcat prin Cluj! Așa că lumina văzută de Alexa Visarion pe fața nevăzută a lunii, s-a fâsâit! Așa că... Mersî, Alexa Visarion! D.R. POPESCU ...Pe scena Naționalului clujean piesa lui D. R. P. a avut șansa unei montări inedite. Regizorul Alexa Visarion a conceput spectacolul în conformitate cu substanța textului ca o dezbatere de idei, un examen lucid de conștiință într-un contact nemijlocit cu publicul spectator. Pentru a obține
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
doar) ale cronicarilor. În ultima vreme se discută tot mai mult despre necesitatea de a intelectualiza teatrul. Din păcate, în planul spectacolului acest efort (nobil, altfel) se traduce printr-o excesivă și stearpă vânturare a unor concepte extraartistice. Spectacolul Naționalului clujean reprezintă, însă, răspunsul pozitiv. Avem într-adevăr de a face cu o intelectualizare, dar este vorba de o intelectualizare care vine dinăuntrul spectacolului, din adâncurile sale, ca să mă exprim și eu mai poetic, și care pe scenă se transformă într-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fișa personală de lucru a regizorului, fișă destul de compactă în raport cu "anii de meserie" puțini, această piesă ocupă un loc preferențial. Montată în urmă cu două stagiuni la Arad, cu Constantin Adamovici în rolul titular, iată piesa revine pe scena Naționalului clujean, entuziasmând critica și publicul. Revine piesa și nu spectacolul. (...) Marea calitate a montării Unchiului Vanea pe scena clujeană, coeficientul ei artistic, rezidă în complexitatea viziunii. Decorul din nou Vittorio Holtier direcționează prin materiale, obiecte, culori și așezarea lor în scenă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
loc preferențial. Montată în urmă cu două stagiuni la Arad, cu Constantin Adamovici în rolul titular, iată piesa revine pe scena Naționalului clujean, entuziasmând critica și publicul. Revine piesa și nu spectacolul. (...) Marea calitate a montării Unchiului Vanea pe scena clujeană, coeficientul ei artistic, rezidă în complexitatea viziunii. Decorul din nou Vittorio Holtier direcționează prin materiale, obiecte, culori și așezarea lor în scenă, privirea noastră asupra lumii cehoviene; un decor cu dublu focar; privit dintr-o parte scaune albe de grădină
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Peter Netzer și chiar inclusiv în acest sens al unei anticipări estetice și etice ar fi meritat o soartă mult mai bună. (Ioan Pop-Curșeu) 2010 STEAUA FĂRĂ NUME M. Sebastian Teatrul Național "Lucian Blaga" Cluj-Napoca Întors cu emoție pe scena clujeană la invitația Teatrului Național, regizorul Alexa Visarion propune publicului o versiune scenică a textului Steaua fără nume, care interpretează varianta dramaturgului Mihail Sebastian. Textul nu are o desfășurare prin subiect, ci o desfășurare prin stările personajelor, deci e într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
profesorul Miroiu, personaj pe care îl descrie ca fiind foarte complicat, dar în același timp foarte clar pentru el însuși. Regizorul Alexa Visarion s-a declarat sedus de trupa de actori, care deja sunt certitudini ale scenei de teatru: "Publicul clujean va avea ocazia să vadă un spectacol construit pe jocul actoricesc și nu pe artificii scenice. "Eu îl joc pe profesorul Udrea, e prietenul cel mai bun al profesorului Miroiu, cel care îl sprijină, îl ajută în toate, este alături de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
e o catedrală de sensuri, de rosturi... După plecarea din țară a lui Vlad Mugur, Teatrul Național din Cluj era orfan... Făceam armata acolo, la trupă, și cei din teatru, Silvia Ghelan, Valentino Dain au ținut să lucrez pe scena clujeană, până nu demult celebră prin spectacolele lui Vlad, iar acum prabușită în anonimat. Am lucrat un D.R. Popescu O pasăre dintr-o altă zi, spectacol interzis după vizionare. Trebuia să găsesc altceva. Și atunci am propus deschiderea stagiunii următoare, 73-74
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fi aceea că incriminările nominale (sabotorii puși în mișcare de mașina infernală a cenzurii) din jurnal au rămas fără urmări semnificative în actualitatea postdecembristă, aparenta polarizare civică amintind mai degrabă de nisipurile mișcătoare. Incompatibil cu altitudinea ideatică a istoricului literar clujean, i se pare lui Gelu Ionescu hățișul "intervențiilor" umilitoare făcute și de Mircea Zaciu, consiliat sau nu, pentru aparția propriilor scrieri, de vreme ce s-a recurs la înduplecarea, de obicei fără rezultate, a unor cinici funcționari de partid ("nulitatea numită Gogu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
operei lui Dumitru Radu Popescu, o monografie; în 1985, îi apare la Editura Junimea, volumul "Poezia poeziei de azi". După 1990, și-a sporit notorietatea prin câteva acte de voință și reprezentare, biografice și bibliografice: devine titularul unei noi edituri clujene ("Clusium"), redebutează ca poet, călătorește în Europa, face exerciții de exorcism muzical al senescenței și morții ("Dimineța amurgului" 1994, "Școala morții" 1997, "Defăimarea bătrâneții" 1998), se mută la Târgul Jiu, publică studii de poetică și prozodie ("Ritm vertical", 2001). Această
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pe porțiuni, adevărata viața publică și secretă a teatrului național în a doua jumătate a secolului trecut. Politicul își permitea (în deceniile 6-9) o imixtiune dăunătoare în artă. Dacă n-ar fi tragice de-a dreptul, unele amintiri ale regizorului clujean ar putea părea, treimiiștilor, comice: un gîndac efemer la cîrma ideologică a anilor '60, un oarecare Florea (pe care, culmea!, l-am cunoscut în '74, în casa lui Lazăr Vrabie!), l-a întrebat cu aroganță pe Mugur "cui folosește un
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
un testament artistic. Ion Vartic, Marta Petreu, Roxana Croitoru ș. a. ne-au oferit un volum cutremurător prin subtext (eroul lui Will dispare odată cu regizorul), dar și interesant prin propunerile, chinurile, dubiile, întristările, renunțările și efuziunile creatorului. Filmul devenirii importantei reprezentații clujene e seducător. Pentru spectatori, interpreți și alți oameni de teatru. O să punctez aici întîmplări, soluții, sfaturi, propuneri, idei care mi s-au părut antologice: Horatio ar trebui să fie... un cîine! (regizorul a renunțat foarte greu la idee!); Hamlet, Laertes
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Acum însă, se vede foarte clar că alta era cifra lui existențială și artistică: 22. Căci s-a născut într-o zi de 22 și a murit tot într-o zi de 22. Chiar și legătura lui specială cu teatrul clujean stă, în mod ciudat, sub semnul aceleiași cifre. Astfel, a fost numit director într-o zi de 22 iunie, data nașterii sale. După cum, reîntors în Național în ultimul lui an de viață, a început să lucreze la Hamlet din 22
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Maitreyi Devi", în "Internațional Journal on Humanistic Ideology. Studies Into the Nature and Origin of Humanistic Ideas", vol. 4, no. 2, Autumn-Winter 2011, topic: "Mircea Eliade's Legacy at 25 Years After His Death", edited by Mihaela Gligor, Presa Universitară Clujeana/Cluj University Press, 2011. 12) Scarlat, Cristina, În India, pe urmele lui Mircea Eliade și ale lui Mircea Eliade, convorbire cu Adelina Patrichi, în volumul Mircea Eliade, hermeneutica spectacolului, Convorbiri, l, Editura Timpul, Iași, 2008. 13) Tranchant, Marie-Noëlle, "Nicolas Klotz
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Maitreyi Devi", în "Internațional Journal on Humanistic Ideology. Studies Into the Nature and Origin of Humanistic Ideas", vol. 4, no. 2, Autumn-Winter 2011, topic: "Mircea Eliade's Legacy at 25 Years After His Death", edited by Mihaela Gligor, Presa Universitară Clujeana/Cluj University Press, 2011, pp. 90-91. 26 Mircea Eliade, La Nuit Bengali, Paris, Gallimard, 1950, traducere: Alain Guillermou. 27 Maitreyi Devi, Dragostea nu moare, Editura Românul, București, 1992, traducere: Ștefan Dimitriu și Theodor Handoca. După ediția în limba engleză, "Is
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
mașinismului în textele camilpetresciene: "Insolită aici (în Suflete tari, n.n.) într-o lume de texte citite și trăite, imaginea mașinismului; dar ea o luminează pe cea precedentă."23 Ca un excurs, credem că replica lui Andrei Pietraru, citată de criticul clujean (Cu o semnătură se realizează destinul unui om, cu un ac întors poți porni toate roțile și nicovalele dintr-o uzină..."24), s-ar fi pretat la o succintă comparație cu pictura lui Fernand Léger, în care oamenii apar reprezentați
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
69 acesteia. În final, biblioteca i-a fost trimisă la Sibiu, acțiune încheiată în 194222. Dar la 29 martie 1943, Lapedatu a donat biblioteca sa compusă din 8000 de volume în valoare de 2.500.000 lei, Bibliotecii Centrale Universitare Clujene. Singura clauză mai specială a fost ca aceasta să-i poarte numele. La 23 septembrie 1943, Alexandru Lapedatu s-a adresat rectorului Universității ,,Regele Ferdinand I“ la Sibiu, precizându-și donația bibliotecii sale pe seama Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, refugiată
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
69 acesteia. În final, biblioteca i-a fost trimisă la Sibiu, acțiune încheiată în 194222. Dar la 29 martie 1943, Lapedatu a donat biblioteca sa compusă din 8000 de volume în valoare de 2.500.000 lei, Bibliotecii Centrale Universitare Clujene. Singura clauză mai specială a fost ca aceasta să-i poarte numele. La 23 septembrie 1943, Alexandru Lapedatu s-a adresat rectorului Universității ,,Regele Ferdinand I“ la Sibiu, precizându-și donația bibliotecii sale pe seama Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, refugiată
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
1993. Gyémánt, L., Transilvania între 1690-1790, în "Istoria României. Pagini transilvane", Centrul de Studii Transilvane, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1994. Hașdeu, Bogdan Petriceicu, Ioan Vodă cel Cumplit, București, 1969. Heppner, Harald, Contribuții la istoria României și a românilor, Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca, 2002. Herlea, Al., Studii de istorie a dreptului. I. Organizarea de stat, ediție îngrijită, note și comentarii de Val. Șotropa, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1983. Idem, Vechile legislații transilvane, I; Approbatae Constitutiones, 1653, în MA, XXI (1976), nr. 7-9, pp.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Feneșan, op. cit., pp. 39, 97-118; E. Zöllner, Istoria Austriei. De la începuturi până în prezent, ed. a VIII-a, vol. I, traducere de Adolf Armbruster, Edit. Enciclopedică, București, 1997, pp. 231-240; H. Heppner, Contribuții la istoria României și a românilor, Presa universitară clujeană, Cluj-Napoca, 2002, pp. 14-16. 731 Documente privitóre la istoria românilor, culese de E. de Hurmuzaki, II/3, doc. 401. 732 J.N. Kovachich, Specimen cognitionis decreti comitialis Ludovici I. Magni Regis Hungaricae, ex originali authentico Telekiano exemplari desemptum, Impress. in Officina
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
râurile importante.<footnote P. Calanter, O. Șerban, A. Dragomir (2011), „Aspecte economice și de mediu privind alternative energetice pentru un aer curat - centrale eoliene”, în volumul dedicat conferinței internaționale „Aerul și apa - componente ale mediului”, Universitatea Babeș-Bolyai, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, pp. 61-67. footnote> Zona alpină este socotită ca fiind una de excludere datorită climatului său dur, cu perioade lungi de temperaturi scăzute și îngheț, în cadrul acesteia fiind totodată amplasamente în care se poate cu greu construi o centrală eoliană
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Development, Gembloux, Belgia Calanter, P., Șerban, O., Dragomir, A. (2011), „Aspecte economice și de mediu privind alternative energetice pentru un aer curat - centrale eoliene”, în volumul Conferinței Internaționale „Aerul și apa componente ale mediului”, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană, pp. 61-67 Central Intelligence Agency (2011), CIA World Factbook, https://www.cia.gov/library/ publications/the-world-factbook/ Comisia Europeană (2004), An Energy Policy for Europe, Bruxelles Comisia Europeană (2004), Stimulating Technologies for Sustainable Development: An Environmental Technologies Action Plan for the
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
e resimțită ca manifestare a libertății demiurgice a spiritului, ci ca nesubstanțialitate. Din acest punct de vedere, atitudinea eminesciană se apropie mai mult de cea a lui Hegel decât de cea a teoreticienilor romantici ai ironiei" (ibidem, pp. 71-72). Cercetătoarea clujeană susține prezența unor elemente hegeliene în gândirea emines ciană, în ciuda infirmărilor pe care le aduce G. Călinescu. Autorul Istoriei literaturii române... remarca faptul că, dacă maniera lui Schopenhauer este vizibilă pretutindeni la Eminescu, aceea a lui Hegel rămâne complet străină
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
and with an introduction by David Sohn. New York: Bantam Books, 1964. Peter J. Sorensen. William Morgan, Free-Masonry and "The Cask of Amontillado". Poe Studies 5 (1972). Grotesc și arabesc Edgar Allan Poe De mai bine de două decenii, remarcabilul anglist clujean Liviu Cotrău s-a angajat într-o muncă monumentală care, în alte țări, este de obicei preluată de echipe întregi de filologi, dotate cu mijloace de cercetare și documentare dintre cele mai complexe aceea de a traduce și edita integral
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]