1,607 matches
-
scriitor propriu-zis, Duiliu Zamfirescu e onorabil, deși împins să pună în postură dezagreabilă personagiile care-i sunt antipatice. Astfel în Viața la țară Comăneștenii sunt prea boieri, prea deținători ai tuturor însușirilor umane, față de o clasă nouă simbolizată în bețiva coană Profiră. Țăranii, care sunt îmbrățișați cu ochi bun, vorbesc însă totdeauna autentic. Latura cea mai originală a romanelor este intenția de a nota intimitatea dintre sufletele fine, clipele de extaz erotic. Apare pentru întîia oară pagina analitică, oricât de exterioară
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a nevestei, deșeartă din "besactea" "sineturi" asupra cărora face zilnic aceleași observații. Iordache Iovu are un dulap mare de nuc din care scoate de două ori pe an, primăvara și toamna, "redingotele verzii, jiletcile spălăcite" și le întinde pe frânghii. Coana Anica are, când curăță un obiect, trei metehne: "Întîi îl pufuiește pentru colb cu scuturătoarea făcută din pene moi de clapon; pe urmă îl șterge, pentru lustru, cu o petică curată, și, al treilea, suflă asupra lui pe mai multe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Luați sama la heste cuvinte!” Femeia modistă (la modă!) Începe să devină ținta unor lungi poeme satirice, cum este acela, sub formă dialogată, localizată (după Ignacy Kraiki) de Costachi Stamati: Dialogul unui holtei cu un boiernaș avut, Însoțit cu o coană de Înalt neam. Femeia la modă e scandalizată de vorbele groase ale bărbatului și, cînd pleacă la țară, umple careta englezească de gavonoșe, șipuri, butelcuțe, capele, bonete, crinoline și festoane. Are pretenția să doarmă În odaie osebită și să primească
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
altfel), își amintește naratorul. Pentru scriitor, Bizu rămăsese o realitate pur imaginară, ocupând însă un loc mult mai însemnat în memoria afectivă decât amintirea concretă a lui Anton Klentze zis și Clenciu (fiul lui Fritz, bătrânul "armurier" neamț, și al "coanei Lina"), despre existența căruia aflase câte ceva numai din "crâmpeie de vorbe prinse în casă" (mai mult decât realitatea perceptibilă vizual, cuvântul joacă aici rolul de catalizator al memoriei și, implicit, al imaginației). Dar de văzut, pe Anton Klentze nu-l
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
porecla cap de bou" de la "beizadea" derivă antonomastic și "porecla" în cauză) și al unei "țiitoare" ajunse mai târziu nevasta armurierului și cunoscută tot sub un nume de împrumut ("deși-i uitasem numele, îmi mai aduceam aminte ca și de coana Lina"). Deghizamentul onomastic se datorează, nu-i greu de sesizat, unei interdicții magic-tabuizante, provenite probabil din credința că oamenii nu trăiesc, în timp, decât prin "poreclele" lor (numele sacru adoptat prin consens în comunitate și menit a desemna adevărata identitate
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a "naturii", pe când "artistul" iese de sub jurisdicția aceasta constrângătoare pentru a se naște a doua oară, în lumea spiritului și a voinței triumfătoare. De aceea, cum Anton Klentze zis și Clenciu e sortit să fie mereu "Bizu", băiatul mamei, al "coanei Lina", Lovinescu vrea să se despartă de această "umbră" a lui, să o "uite" definitiv spre a putea deveni, în sfârșit, un "erou" creator, adică un romancier în toată puterea cuvântului, cu personalitate distinctă. Nu întâmplător, dialogul dintre scriitor și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
agronomului, va fi fost și el cândva "Bizu", înainte de a deveni scriitor și de a se naște a doua oară, despărțindu-se de Moldova și de "dublul" său despărțire ce urmează să aibă loc chiar în cartea pe care băiatul "coanei Lina" o trăiește, fără a izbuti s-o scrie vreodată. Cu alte cuvinte, scriitorul își proiectează în Bizu doar identitatea psihologică, nu și pe aceea biografică stricto sensu. Și psihologia în cauză este, la rândul ei, puternic diferențiată în raport cu acel
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
face "nu din vanitatea de a publica, ci pentru sine, pentru a-și scurta lungile nopți de iarnă", asimilând "activitatea lui de înnegritor de hârtie cu activitatea bătrânului Fritz manifestată prin hărnicie fizică". Lipsit de orice altă semnificație, pentru băiatul "coanei Lina" scrisul constituie un simplu act mecanic, neavând drept scop decât "reducerea suprafeței de contact a sensibilității cu lumea exterioară la minimum cu putință", și nu o activitate creatoare propriu-zisă, care să conducă la realizarea de capodopere și la consacrarea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
veci". Dar gândul sinuciderii nu e determinat de cauze exterioare, de ostilitatea mediului. Răul se explică prin însăși configurația psihică "negativă" a omului fără însușiri care este Bizu. Ca atare, înainte cu mult de a suferi din cauza răutății celorlalți, băiatul "coanei Lina" se arată preocupat de "ideea morții", astfel că, ori de câte ori încerca să-și aducă aminte de primele impresii și licăriri ale conștiinței, se vedea "mic de o șchioapă, în poarta casei, cugetând tulbure asupra vieții". Așadar, "thanatofilia" eroului lovinescian se
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la condiția lor de viitoare schelete, de robi ai instinctului van ce perpetuează răul. Cu asemenea "filosofie" pesimistă pleacă în lume Anton Klentze, omul "fără însușiri". El se desparte de locurile copilăriei și de casa părintească abia după moartea mamei ("coana Lina"), când nefericitul armurier se simte obligat să-i asigure un viitor și să-l trimită la școală, la internat. De aici înainte, prozatorul înfățișează, succint, povestea vieții lui Bizu până la revenirea acasă, după terminarea studiilor. Liceul nu-l învață
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nr. 7, iulie 1937. 62 Gabriela Omăt semnalează geneza personajului Tanti Dora, identificat unui model real: Antoaneta Lovinescu, mama lui Anton Holban, sora criticului; mama lui Lovinescu din Bunica se pregătește să moară e de regăsit în Acord final drept "coana Raluca", sora Dorei și mama lui Mili vezi E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., pp. 632-634. 63 Idem, p. 633. 64 Vezi comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 514
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ale teatrului băcăuan au adus în atenția publicului spectator un program relativ bogat, cuprinzând atât piese franțuzești cât și piese românești, cele mai gustate fiind creațiile lui Vasile Alecsandri precum „Păcală și Tândală”, „Iorgu de la Sadagura”, „Piatra din casă” sau „Coana Chirița”. Datele arhivistice locale indică faptul că, în anul 1872, la Bacău a evoluat și trupa condusă de reputata actriță italiană Fanny Tardini, la care a fost sufleor și Mihai Eminescu. Directorul acestei trupe își construise în oraș „o baracă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
stângace a culturii apusene, pe poetul împotriva căruia a luptat atât dl Maiorescu! Dar Zița, cu limba ei împestrițată de franțuzisme, care vorbește cu dispreț despre "mitocanul de Țîrcădău", bărbatul ei! Nu vedeți în ea pe Gahița Rozmarinovici ori pe Coana Chirița a lui Alecsandri, pe femeia care a apucat să se "civilizeze" mai înainte de bărbați?! Vorbind de teatrul lui Alecsandri, am arătat cum femeile au fost mai primitoare de cultură străină decât bărbații. Și spuneam de pe atunci că "civilizația" pătrunzând
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
CELLCEPT 500 mg MYCOPHENOLATUM ROCHE PHARMA AG Cutie x 5 blist. x 10 compr.film. L04AA06 COMPR. FILM. 500 mg 344,80 387,10 7,7420 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 93 CELLCEPT 500 mg MYCOPHENOLATUM ROCHE PHARMA AG Cutie x 4 fla- PULB. PT. coane pulb. L04AA06 CONC. PT. 500 mg 172,40 193,55 48,3877 pt. conc. sol. SOL. PERF. perf. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 94 MYFORTIC 180 mg MYCOPHENOLATUM NOVARTIS PHARMA GMBH Cutie plianta x 12 blist. PA-Al- PVC/Al x L04AA06 COMPR. FILM. 180 mg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201244_a_202573]
-
x 5 blist. L04AA06 COMPR. FILM. 500 mg 344,80 387,10 7,7420 x10 compr. film. ────────────────────────────────────────────────────────���────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 154 CELLCEPT 500 mg MYCOPHENOLATUM ROCHE PHARMA AG Cutie x 4 fla- L04AA06 PULB. PT. 500 mg 172,40 193,55 48,3877 coane pulb. pt. CONC. PT. conc. sol. perf. SOL. PERF. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 155 MYFORTIC 180 mg MYCOPHENOLATUM NOVARTIS PHARMA GMBH Cutie plianta x L04AA06 COMPR. FILM. 180 mg 404,28 453,88 3,7824 12 blist. PA-Al- GASTROREZ. �� PVC/Al x10 compr. film
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201244_a_202573]
-
florilegiu al prozei argheziene"189, întrucât " oferă mostre pentru fiecare din tendințele ilustrate anterior"190, după cum preciza Dorina Grăsoiu în "Bătălia" Arghezi, grotescul este subsumat satirei bazată pe formula absurdului și domină numeroasele portrete-caricatură. Cel al Prezidentei, amintind de imaginea coanei Lucsița din La Moși, este printre cele mai virulente. Hidoșenia fizică este redată printr-un noian de comparații insolite care evidențiază ridicolul disproporțiilor, al dizarmoniei și al diformului prin corespondențele bizare dintre regnuri și care ancorează imaginile și situațiile într-
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de "eroii" din comediile și schițele lui Caragiale, primește diverse irizări, inclusiv foarte întunecate. Multe epistole ilustrează, astfel, chiar umorul negru, însă în varianta benignă, din lecția însușită de la autorul nuvelei Pastramă trufanda. De exemplu, în scrisoarea adresată unei anume coana Matilda, prin care vechilul o informează asupra pagubelor produse de război, "hazul de necaz" sau doar idioțenia inocentă, pune în umbră gravitatea contextului, evidențiabilă în derizoriul din inventarul "activelor" salvate: "S-au găsit de asemenea de numita Lină, o mulțime
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
primii explicații valabile privind perenitatea tipurilor caragialiene: "Prin generalizarea procedeului simplificării psihologice, nu există așadar, oameni cu pasiuni contradictorii, cu o viață complexă, ci păpuși reduse la o singură formulă energică: "Aveți puțintică răbdare", "Eu cu cine votez?", "Curat așa, coane Fănică.", "Rezon!", "Eu, familia mea de la patruzopt". Atât. Poți învârti manivela, dar e fără rezultat. Formulele sunt totuși puternice și, prin simplitate energică, prin repetiție sistematică, se întipăresc ca medalii imperiale; de aici, din acest proces psihologic, în parte, și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Jupân Dumitrache, Spiridon (din O noapte): vezi scenariile postume publicate de d. Șerban Cioculescu (Revista Fundațiilor regale, iunie 1939). Tipul cetățeanului: Catindatul, Ipingescu, Jupân Dumitrache, Conu Leonida, Cetățeanul turmentat. Tipul funcționarului: Ipistatul, Ipingescu, Pristanda. Tipul confidentului: Iordache, Spiridon, Chiriac, Ipingescu, Coana Efimița, Pristanda, Tipătescu, Brânzovenescu. Tipul raisonner-ului: Spiridon, Pristanda. Tipul servitorului: Un chelner, Spiridon, Safta, Un fecior".25 Se observă însă imixtiunea categoriilor sociale (cetățeanul, funcționarul, servitorul) cu cele caracteriale (demagogul) cu cele strict teatrale (raisonner-ul) și arhetipale (donjuan, încornoratul). Mai
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și simpaticul bărbier Mișu Fumuriu, personajul nuvelei P.N.V. din ciclul Nuvele bărbierești al lui Victor Papilian. Respectivul descendent al vicleanului Figaro amintește instantaneu de spiritualul Mitică, strămoșul său autohton, prin cameleonismul replicilor și prin șarmul neprețuitelor sale "găselnițe" de tipul: "Coane, să te rază frizerul, să te ducă șoferul și să te iubească vădana de treizeci de ani [...] Așa suntem noi, bărbierii de soi. [...] Avem vorba iuțită și râsul scurt ca chibriturile bune"41. Discursul ironic lasă târziu să se întrevadă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
spațiul Bucureștiului de la începutul secolului trecut. Problematica din titlu este dezvoltată dintr-o dublă perspectivă: cea a chiriașului nevoit să rătăcească prin tot orașul în căutarea unei locuințe decente și rezonabile ca preț, și cea a fostei sale gazde, proprietăreasa coana Tinca, surprinsă neplăcut după fiecare nou eșec în contactele cu mușteriii mereu imprevizibili. Fauna umană citadină în permanentă căutare a profitului necinstit este dezvăluită însă cu indulgență și amărăciune, ceea ce dizolvă satira, pe care simțul critic al autorului Momentelor a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
toate acestea, în esență, tema schiței caragialiene De închiriat dobândește amploare în romanul lui Damian Stănoiu pe aceleași coordonate ale comicului tangețial absurdului: căutând "mai binele", Liță Soare sfârșește prin a se convinge că l-a avut deja, întoarcerea la coana Tinca reprezentând singura soluție după un traseu inițiatic marcat de succesive dezamăgiri: de la frumoasa proprietăreasă care îl jecmănea sistematic supunându-l unui regim alimentar și termic insuportabil și inuman, la doamnele respectabile ce se dovedesc viclene codoașe, la autodeclarate "fete
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
datoriilor, asupra seninătății cu care soții sunt înșelați în propriile camere, asupra unei lumi corupte și desfrânate, reflectate cu obiectivitate. Ultimele replici din roman sugerează clar resemnarea și detașarea izbăvitoare în raport cu mizeria umană întâlnită la tot pasul: "Rea e lumea, coană Tincuțo!... -E dată dracului. Mai vrei un ceai?"103 Astfel, ceea ce reprezintă marca diferențiatoare față de viziunea caragialiană este, așa cum spuneam, dramul de înțelegere din privirea umoristică asupra lumii descrise, în care personajele lui Damian Stănoiu reușeșc să supraviețuiască fără a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
noi faliții noștri", "român imparțial" etc. sunt investite cu funcții satirice prin recunoașterea instantanee a contextului lor inițial, iar o anumită manieră de a vorbi este caracterizată prin referiri de tipul à la Rică Venturiano, à la Pristanda, à la Coana Veta etc. Așa se explică și de ce, de pildă, unui scriitor ca D.D Pătrășcanu, Tudor Vianu îi reproșa lipsa de originalitate și cantonarea într-un fel de stilizare ironică 132 sau notare exactă a schimburilor de replici din care
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ai mei. Ține minte Jenică că dacă faci una ca asta va arunc cu vitriol în biserică și num pasă cea fi să râdă una ca Ioneasca de mine care a și început dealde Lenuța și Frosânica să mă întrebe coană moașa ce mai face domnu Jenică la Bacău. Atâta îț spun Jenică.143 Așa cum precizam, Al. O. Teodoreanu se dovedește astfel un sârguincios "ucenic la clasicul" Caragiale, a cărui lecție de încondeiere și arhivare a vorbirii "moftologice" și-a însușit
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]