1,605 matches
-
desen animat din acei ani), care era un personaj preluat din folclorul românesc, personajul Haplea era un personaj care a intrat în folclor datorită popularității benzilor desenate și figurii sale de naiv contemporan. Peripețiile lui Haplea și ale familie sale - Coana Frosa, Hăplina și Hăplișor - au apărut in mai multe reviste pentru copii, între anii 1924 și 1970. Un alt desenator, Pascal Rădulescu, a ilustrat, între anii 1938 și 1940, "Peripețiile lui Haplea" pe textul lui Nicolae Batzaria, semnat cu pseudonimul
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
care se dovedește a fi Lozul cel mare, devenind milionari. Loteria și-a făcut reclamă, iar noi ne-am realizat filmul. În afară de noi mai jucau: Vasiliu Birlic, Nora Piacentini, N.Gărdescu, Sili Vasiliu, Richard Rang, nu lipseau nici mama mea, coana Eugenia și nici tatăl lui Vasilache. Studiourile noastre au fost: Cișmigiul, Grădină Icoanei, Lacul Snagov și Ateneul Popular de pe strada Română`. Printre șlagărele scrise și compuse de N. Stroe este sufficient să ne amintim de `Trurli Trurli`, `Du-mă acasă
Nicolae Stroe () [Corola-website/Science/306233_a_307562]
-
se numără: A interpretat un număr de 13 personaje din opera marelui dramaturg Ion Luca Caragiale. Amintim rolurile: Crăcănel și Candidatul în "D-ale carnavalului", Spiridon și Rică Venturiano în "O noapte furtunoasă", Brânzovenescu și Dandanache în "O scrisoare pierdută", Coana Efimița în "Conu Leonida față cu reacțiunea", Lefter Popescu în "Două loturi", Costăchel Gudurău în "Telegrame". Despre Caragiale, Birlic avea să spună: Birlic era conștient de faptul că arta căreia i se închină este perisabilă: Simțind că se apropie momentul
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
rubricii „Cântece noui”, unde debutează, printre alții pe Ștefan Augustin Doinaș, Ion Caraion și Ion C. Pena. După moartea lui Cazavillan, în 1903, soția sa a moștenit averea familiei și a devenit, implicit, proprietara celui mai mare cotidian al Capitalei. „Coana Tudorița” s-a recăsătorit în 1909 cu Nicolae Dumitrescu Câmpina, acesta preluând directoratul ziarului până la divorțul acestora, în 1914. În perioada interbelică (1918-1943) ziarul a fost condus de Stelian Popescu și a avut o orientare de centru-dreapta. După naționalizarea din
Universul (ziar) () [Corola-website/Science/314553_a_315882]
-
corp și 2 procese: procesul stâng, lung și procesul drept, scurt. Are o culoare roz pală și un contur incizat. Canalul hepato-enteric se varsă în duoden. Sistemul respirator este alcătuit din cai respiratorii și plămăni. Căile respiratorii: narine, fose nazale, coane, faringe, laringe, trahee și bronhii extrapulmonare. Laringele este format dintr-un cartilaj cricoid, tiroid, aritenoid. Aici se găsesc corzile vocale cu rol în fonație. Traheea este formată din inele cartilaginoase incomplete dorsal și se continuă cu 2 bronhii extrapulmonare. Plămănii
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
og ekstraktionssolvent af tungt naphthadestillat.] DE: Extrakte (Erdöl), schweres naphthenhaltiges Destillat Lösungsmittel, aromatisch konzentriert; Aromatenextrakt aus Destillat (behandelt) [Aromatisches Konzentrat, hergestellt durch Zusatz von Wasser zu schwerem naphthenhaltigen Destillatlösungsmittelextrakt und Extraktionslösungsmittel.] EL: EN: Extracts (petroleum), heavy naphthenic distillate solvent, arom. cone.; Distillate aromatic extract (treated) [An aromatic concentrate produced by adding water to heavy naphthenic distillate solvent extract and extraction solvent.] FR: extraits au solvant de distillat naphténique lourd (pétrole), concentré aromatique; Extrait aromatique de distillat (traité) [Concentré aromatique obtenu par
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
Fălticineanu. "București 500" a fost conceput în două acte, dintre care primul redă pitorescul orașului în epocile anterioare, iar al doilea prezintă Bucureștiul contemporan. Din primul act fac parte cântecele: clopotului, al poștalionului, al surugiului, al haimanalei, al păpușarului, al Coanei Chirița, al lui Barbu Lăutaru, al Bătăii cu flori de la Șosea, al fălcii umflate, al societăților de binefacere, al pianului mecanic etc. Actul al doilea cuprinde: Cărți poștale ilustrate, Cântecul Ateneului și cel al tobei, Cântecul pentru fruntași în muncă
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
regia Sanda Manu, 1984 Sora Flinn - „Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Ken Kessey, regia Horea Popescu, 1983 Prezentatorul - „Ploșnita” de Vladimir Maiakovski, regia Horea Popescu, 1982 Fata - „Cheile orașului Breda” de Ștefan Berceanu, regia Sanda Manu, 1981 Calipsița - „Coana Chirița” de Tudor Mușatescu, regia Horea Popescu, 1981 Inocenția - „Gimnastică sentimentală” de Vasile Voiculescu, regia N.Al. Toscani, 1980 Teatrul Municipal Baia Mare: 1978 - 1981 Paulina - „Vasile Lucaciu” de Dan Tărchilă, regia Ioan Ieremia Dufy - „A cincea lebădă” de Paul Everac
Magdalena Cernat () [Corola-website/Science/315409_a_316738]
-
Oneghin” R.Ion Cramitru ONB. Turandot-Puccini R. Ștefan Neagrau ONB. SPECTACOLE OPERA COMICĂ PENTRU COPII 1998-2009 „Directorul de teatru”Mozzart. „La serva padrona”Pergolessi. „Pimpinone”Telleman. „Cântată Cafelei”Bach. „Bastiennsi Bastienne”Mozzart. „Farmacistul”Telleman. .„Bărbierul din sevilla”Rossini. „Telefonul” Menotti. „Coana Chiriță”Muzical. „Față din casă”Muzical. „Livietta și Pungașul”Purcel. „Frumoasă și bestia”Balet. „Meșterul Copelius”Balet. „Minunița și vrăjitoarea”Balet. „Pygmallion”Balet. „Oblio”Balet. „Față rău păzita”Balet. SPECTACOLE DE BALET 1984-2009. „Peer Gynt”, regia și coregrafia Mihaela Atanasiu
Viorica Petrovici () [Corola-website/Science/321383_a_322712]
-
țigani. Casa logofătului Cantacuzino-Pașcanu era cunoscută ca una dintre cele mai renumite din vremea aceea, atât datorită arhitecturii, cât și prin sindrofiile și partidele de cărți care erau organizate aici. Domnitorului Grigore Ghica (1849-1856) a fost un obișnuit al casei, coana Profira fiind mătușa sa. Dupa moartea logofătului, logofeteasa se mută și vinde casa lui Grigore Cozadini, care o trece apoi fratelui său Dimitrie Cozadini. Începând cu anul 1875, palatul lui Dimitrie Cozadini devenea reședință domnească temporară, Carol I și invitații
Casa Cantacuzino-Pașcanu din Iași () [Corola-website/Science/326393_a_327722]
-
, pe numele ei „de scenă” Chirița Bârzoi, este personajul principal și eponim al unei serii de comedii scrise de Vasile Alecsandri. În aceste piese, coana Chirița este soția lui Grigore Bârzoi și mamă a trei copii: Aristița, Calipsița și Guliță. Acțiunea comediilor se concentrează în jurul protagonistei, care este o moșiereasă de la țară, incultă și grosolană, care dorește să pară o aristocrată educată, cu preocupări mondene
Coana Chirița () [Corola-website/Science/327604_a_328933]
-
din țară a lui Mihai Comăneșteanu, boierul Dinu Murguleț o mărită pe fiica sa, Tincuța, cu fostul arendaș Tănase Scatiu. Căsnicia celor doi este un lung șir de necazuri pentru Tincuța, nevoită să îndure zilnic mojiciile soțului ei. Mama ei, coana Sofița, murise între timp, iar Dinu Murguleț căzuse la pat, bolnav de reumatism. Revăzându-l pe Mihai după câțiva ani, Tincuța își dă seama că-l iubește, lucru remarcat de verișorul ei, Matei Damian, și de soția lui, Sașa. Între
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
autor spre romanul social, fiind prezentat conflictul ce opune două clase sociale: boierii de viță veche reprezentați de Dinu Murguleț, iubitor a pământului și a țărănimii, și burghezia rurală (arendașii lacomi și dornici de înavuțire) reprezentată de Tănase Scatiu și coana Profira, care nu are sentimentul apartenenței față de pământ și îi exploatează pe țărani pentru a obține cât mai mult profit. Scriitorul credea în rolul istoric al boierimii autohtone, care a păstrat și transmis urmașilor cele mai înalte virtuți morale ale
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
unele completări au fost executate în aprilie 1976 la Ciocănești. Filmul a purtat titlurile intermediare "Zodia leului" și "Neamul Comăneștenilor" și are o durată de 120 de minute. Rolurile principale au fost interpretate de Victor Rebengiuc (Tănase Scatiu), Eliza Petrăchescu (coana Profira), Vasile Nițulescu (Dinu Murguleț), Ioana Ciomârtan (coana Diamandula), András Csiky (Matei Damian; dublat de George Oancea), Cătălina Pintilie (Sașa; dublată de Valeria Seciu), Dan Nuțu (Mihai Comăneșteanu), Cristina Nuțu (Tincuța; dublată de Mariana Mihuț), Rodica Tapalagă (Aglaia), Carmen Galin
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
la Ciocănești. Filmul a purtat titlurile intermediare "Zodia leului" și "Neamul Comăneștenilor" și are o durată de 120 de minute. Rolurile principale au fost interpretate de Victor Rebengiuc (Tănase Scatiu), Eliza Petrăchescu (coana Profira), Vasile Nițulescu (Dinu Murguleț), Ioana Ciomârtan (coana Diamandula), András Csiky (Matei Damian; dublat de George Oancea), Cătălina Pintilie (Sașa; dublată de Valeria Seciu), Dan Nuțu (Mihai Comăneșteanu), Cristina Nuțu (Tincuța; dublată de Mariana Mihuț), Rodica Tapalagă (Aglaia), Carmen Galin (surdomuta Sița), Corina Constantinescu (Sofia), Mitică Popescu (Lefter
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Rolul titular a fost interpretat de actorul Victor Rebengiuc. Satul Ciulniței de la marginea Bărăganului, aflat pe valea Ialomiței, a fost stăpânit încă din vremuri vechi de familia boierească Murguleț. Moșia fusese împărțită mai demult boierului Dinu Murguleț și surorii sale, coana Diamandula, și se învecina cu moșia Comănești - administrată de Sașa Comăneșteanu (fiica boierului revoluționar Costică Comăneșteanu) - și cu moșia Balta - administrată de fostul arendaș Tănase Scatiu, urmașul unui vătaf. Aflată pe patul de moarte, coana Diamandula îl cheamă acasă pe
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Dinu Murguleț și surorii sale, coana Diamandula, și se învecina cu moșia Comănești - administrată de Sașa Comăneșteanu (fiica boierului revoluționar Costică Comăneșteanu) - și cu moșia Balta - administrată de fostul arendaș Tănase Scatiu, urmașul unui vătaf. Aflată pe patul de moarte, coana Diamandula îl cheamă acasă pe fiul ei, Matei Damian, ce plecase cu șapte ani în urmă pentru a urma studii de medicină în străinătate. Ea îl roagă cu limbă de moarte să rămână pe pământul strămoșesc, să-l ajute pe
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
mai originale din literatura română, ce întruchipează „eternul feminin”. Formația sa ideologică de junimist l-a îndreptat pe autor spre romanul social, fiind prezentat conflictul ce opune două clase sociale: boierii de viță veche reprezentați de Dinu Murguleț și de coana Diamandula, iubitori ai pământului și ai țărănimii, și burghezia rurală (arendașii lacomi și dornici de înavuțire) reprezentată de Tănase Scatiu și coana Profira, care nu are sentimentul apartenenței față de pământ și îi exploatează pe țărani pentru a obține cât mai
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
fiind prezentat conflictul ce opune două clase sociale: boierii de viță veche reprezentați de Dinu Murguleț și de coana Diamandula, iubitori ai pământului și ai țărănimii, și burghezia rurală (arendașii lacomi și dornici de înavuțire) reprezentată de Tănase Scatiu și coana Profira, care nu are sentimentul apartenenței față de pământ și îi exploatează pe țărani pentru a obține cât mai mult profit. Personajele din "Viața la țară" întruchipează astfel de principii morale: Dinu Murguleț este boierul vechi, dușman al reformelor sociale, Matei
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
un echilibru social între clase, dar nu poate înlătura cauzele profunde ale conflictelor. Personajul are o adâncime analitică, fiind caracterizat printr-o sete de identitate. Autorul greșește în prezentarea conflictelor sociale, caricaturizându-i până la grotesc pe Tănase Scatiu și pe coana Profira, în timp ce țăranii sunt un personaj colectiv abia schițat. Comportamentul lor este dezorganizat, iar lipsa unor motivații clare face ca acțiunea lor să nu aibă forța acțiunii țărănești din "Răscoala" lui Liviu Rebreanu. Conflictele sociale din acest roman nu sunt
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
unele completări au fost executate în aprilie 1976 la Ciocănești. Filmul a purtat titlurile intermediare "Zodia leului" și "Neamul Comăneștenilor" și are o durată de 120 de minute. Rolurile principale au fost interpretate de Victor Rebengiuc (Tănase Scatiu), Eliza Petrăchescu (coana Profira), Vasile Nițulescu (Dinu Murguleț), Ioana Ciomârtan (coana Diamandula), András Csiky (Matei Damian; dublat de George Oancea), Cătălina Pintilie (Sașa; dublată de Valeria Seciu), Dan Nuțu (Mihai Comăneșteanu), Cristina Nuțu (Tincuța; dublată de Mariana Mihuț), Rodica Tapalagă (Aglaia), Carmen Galin
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
la Ciocănești. Filmul a purtat titlurile intermediare "Zodia leului" și "Neamul Comăneștenilor" și are o durată de 120 de minute. Rolurile principale au fost interpretate de Victor Rebengiuc (Tănase Scatiu), Eliza Petrăchescu (coana Profira), Vasile Nițulescu (Dinu Murguleț), Ioana Ciomârtan (coana Diamandula), András Csiky (Matei Damian; dublat de George Oancea), Cătălina Pintilie (Sașa; dublată de Valeria Seciu), Dan Nuțu (Mihai Comăneșteanu), Cristina Nuțu (Tincuța; dublată de Mariana Mihuț), Rodica Tapalagă (Aglaia), Carmen Galin (surdomuta Sița), Corina Constantinescu (Sofia), Mitică Popescu (Lefter
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Bayard și Dumanoir. La au fost montate și spectacole de operă, clădirea fiind cunoscută și sub numele de Teatrul de Operă. Pe scena teatrului au fost reprezentate pentru prima dată piesele lui Vasile Alecsandri având-o ca personaj principal pe Coana Chirița precum și, la 26 decembrie 1848, prima operetă românească, "Baba Hârca", libretul fiind scris de Matei Millo iar muzica compusă de Alexandru Flechtenmacher. Pe scena acestui teatru au fost jucate piese de teatru, opere și operete în limba română sau
Teatrul din Copou () [Corola-website/Science/331801_a_333130]
-
Clienții vin la Han în speță pentru „Mâncarea Berarului” cunoscută și ca „Rața pe varză”. Printre preparatele disponibile se numără gustări încântătoare de la platouri reci până la exclusivistul purceluș la proțap. Preparatele culinare poartă denumiri amuzante și totodată autohtone precum „Salata Coanei Mari” sau „Platoul Mincinoșilor”. Din 2011, a fost deschis cel de-al doilea restaurant Hanu’ Berarilor Elena Lupescu, care continuă tradiția restaurantului berărie. În fiecare zi, în ambele locații ale Hanului au loc reprezentații artistice. Localizare:
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
care îi salvează în timpul secetei, însă respirația branhială este cea predominantă. Au 1-2 plămâni alveolari, care se deschid printr-un conduct comun pe fața ventrală a esofagului. Oasele premaxilar și cel maxilar lipsesc. Coada, la reprezentanții actuali, este dificercă. Au coane (narine interne). Dinții se găsesc pe plăci dentare, situate pe pterigo-palatine (maxilarul superior) și pe spleniale (mandibulă). Există 3 genuri actuale ("Protopterus", "Lepidosiren", "Neoceratodus"), răspândite în apele dulci din Australia, Africa și America de Sud. Păstrează aproape aceleași caractere întâlnite la formele
Dipnoi () [Corola-website/Science/332110_a_333439]