KorAP: Find »[drukola/base=cofinanțare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...63 64 65 ...629 >

15,705 matches

Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778

comunitară. De asemenea, stimularea activității în domeniul agriculturii ecologice ar trebui inclusă în lista de priorități, deoarece România are capacitatea de a deveni competitivă în producția și comercializarea acestui gen de produse. După aderarea României la UE, asigurarea fondurilor de cofinanțare ar putea ridica o serie de probleme în cadrul componentei de dezvoltare rurală, ce presupune o contribuție națională obligatorie care să suplimenteze fondurile primite de la bugetul comunitar. În urma închiderii provizorii a capitolului 7 "Agricultura" în data de 4 iunie 2004, suma

[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788

fie de la Uniunea Europeană, fie de la F.M.I., fie din alte părți. Dar noi nu suntem capabili nici să atragem miliardele de euro care ne stau la dispoziție prin fondurile structurale, pentru că nu avem o cultură a proiectului și nici capacitate de cofinanțare. Care sunt proiectele noastre? Cu cîtă indecență ne ocupăm de înscăunarea a tot felul de politruci, în loc să lăsăm specialiștii să-și facă treaba în problemele importante ale acestei țări. Sute de ani s-a dus o dispută acerbă între economiștii

[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
cheltuieli de 10 miliarde euro. În 2008, s-a obținut și o creștere a veniturilor bugetare de la 31% la 35% din P.I.B., creștere bazată și pe fondurile oferite de U.E., dar condiționate de depunerea unor proiecte fezabile și de asigurarea cofinanțării. Nu avem încă suficiente astfel de proiecte, pentru că nu avem o cultură a proiectului, nu avem un proiect veritabil pentru România. 4.2. BRAND FĂRĂ ȚARĂ (THE LAND OF NO CHOICE) "Economia României" este o sintagmă improprie, pentru bunul motiv

[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
Corola-publishinghouse/Science/225_a_443

footnote> (ACB) este un instrument analitic, utilizat pentru a estima (din punctul de vedere al beneficiilor și costurilor) impactul socioeconomic datorat implementării anumitor proiecte. ACB reprezintă „principalul instrument financiar utilizat pentru formarea unei opinii documentate și luarea unor decizii în ceea ce privește cofinanțarea proiectelor de investiții din resurse financiare de la bugetul UE”<footnote http://www.fonduri ue.ro/res/filepicker users/cd25a597fd 62/Documente Suport/Studii/0 Studii Instrumente Structurale/ Pag.3 ACB/12 Beneficii ACB .pdf footnote>. Analiza cost-beneficiu este un instrument utilizat în determinarea eficienței economice, având ca

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
http://www.metodologie.ro/viabilitate financiara.ht m footnote>: analiza constă în urmărirea fluxului de numerar net din perioada de referință în fiecare an, care trebuie să fie pozitiv; eventualele deficite operaționale se pot acoperi din credite sau subvenții. Determinarea cofinanțării Cofinanțarea se determină prin intermediul metodei diferenței de finanțat și se aplică tuturor proiectelor generatoare de venituri nete din încasări de la utilizatori, cu excepția proiectelor care generează suficiente venituri financiare pentru a-și acoperi integral costurile operaționale sau care sunt supuse regulilor

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
www.metodologie.ro/viabilitate financiara.ht m footnote>: analiza constă în urmărirea fluxului de numerar net din perioada de referință în fiecare an, care trebuie să fie pozitiv; eventualele deficite operaționale se pot acoperi din credite sau subvenții. Determinarea cofinanțării Cofinanțarea se determină prin intermediul metodei diferenței de finanțat și se aplică tuturor proiectelor generatoare de venituri nete din încasări de la utilizatori, cu excepția proiectelor care generează suficiente venituri financiare pentru a-și acoperi integral costurile operaționale sau care sunt supuse regulilor ajutorului

Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457

rurală foarte săracă, numită Romanești, alcătuită din 400 de gospodării. Dacă ar dori să obțină un credit nerambursabil pentru a-și reabilita drumul de acces în comunitate, va trebui să „uite” de ofertele existente pe „piață”, care impun cerințe de cofinanțare în bani prea prohibitive și orientarea spre programe care permit, de pildă, ca proiectul să fie cofinanțat doar prin muncă. Să presupunem că membrii comunității reușesc să identifice un finanțator care le poate oferi un grant de 80 000 de

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
rambursabil sau nu -, se pot întrebuința mecanisme multiple de distribuție etică a resurselor: - elaborarea de hărți ale sărăciei și, eventual, prealocarea fondurilor în comunitățile identificate ca fiind cele mai sărace; - acordarea de granturi sau credite prin fixarea de cerințe de cofinanțare sau de returnare a împrumuturilor accesibile și celor „săraci” sau „foarte săraci”; - limitarea accesului unor comunități sau categorii de actori la proiecte/obținerea finanțărilor în mod repetat; - structură simplă a cererilor de finanțare; - agenți de dezvoltare locală (facilitatori, promotori locali

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
meniu de proiecte și de a decide asupra investițiilor în dezvoltarea locală. De regulă, meniul cuprinde proiecte de infrastructură, de servicii sociale și/sau proiecte generatoare de venituri, care sunt finanțate fie prin credite nerambursabile (dar cu anumite limite de cofinanțare în bani sau natură), fie prin microcredite. Totuși, indiferent unde au fost înființate, prevalează proiectele de infrastructură. Nici FRDS nu se abate de la această regulă; cererea de proiecte din comunitățile rurale sărace, din cele miniere afectate de restructurarea industrială sau

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Închiderea minelor și atenuarea impactului social” derulat prin CDE. Există organizații care permit returnarea (parțială) a unui microcredit în natură - de exemplu, fundația PACT (Parteneriat pentru Acțiune Comunitară și Transformare), după cum există granturi cărora le sunt asociate „praguri” semnificative de cofinanțare în bani. Se înțelege de ce este dificil de trasat o „limită tare” între grant și credit, cel puțin în anumite situații. Aproximativ 25% din fondurile sociale înființate de-a lungul timpului (1987-2006) au avut o componentă de microcredite. Nu există

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
de finanțare, contribuția locală în bani are o amploare scăzută: doar în 9% dintre proiectele de infrastructură (procentul este identic în cazul proiectelor AGV și SSC). Cea mai frecventă este contribuția în muncă (90%). Totuși, neatingerea pragului de 10% (drept cofinanțare a unui proiect) nu se regăsește doar în comunitățile mici, cu un număr redus de locuitori. S-ar putea formula două ipoteze: pe de o parte, nu a existat o valoare fixată de către FRDS a „zilei de muncă”, așa încât comunitățile

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Corola-publishinghouse/Science/194_a_137

cooperează cu BNR la elaborarea balanței de plăți externe, a balanței creanțelor și angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar și valutar; Finanțe publice 50 50  hotărăște măsurile necesare pentru administrarea și urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanțării în bani, rezultate din contribuția financiară externă acordată Guvernului României;  elaborează proiectul românesc de convenție pentru evitarea dublei impuneri și urmărește actualizarea acestuia în concordanță cu recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică;  enunță proiecte de acte normative cu privire la colectarea

Finanțe publice by Florin Franț (2013) [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
Corola-publishinghouse/Science/189_a_433

și implementarea unei metodologii bazate pe corelarea indicatorilor de analiză a eficienței proiectelor de investiții, 8 impuși de instituțiile europene responsabile pentru fondurile structurale, cu indicatorii utilizați de băncile comerciale, ca principale entități ce asigură, în prezent, în țara noastră, cofinanțarea proiectelor de investiții finanțate din fondurile structurale europene, se poate contribui substanțial la sporirea capacității de absorbție a fondurilor structurale europene de entitățile economice din România și asigurarea, pe această cale, a creșterii rolului finanțărilor din fonduri europene, în susținerea

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
ai proiectului de investiții, corelat cu un nivel convenabil al indicatorilor bancari, specifici practicii bancare din țara noastră, astfel încât o entitate economică din România să poată beneficia atât de finanțare nerambursabilă europeană, cât și de un credit bancar de tip cofinanțare. Prof. univ. dr. Ioan Trenca Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Introducere Integrarea europeană a venit cu noi provocări pentru întreaga societate românească, în special pentru promotorii proiectelor de investiții: companiile private dar și autoritățile publice

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
accesa cu succes programele de finanțare europene create special pentru ele. În același timp sistemul bancar a intenționat, și în unele cazuri a și creat, noi servicii care sunt dedicate entităților menționate mai sus, cu scopul sprijinirii dezvoltării, derulării sau cofinanțării proiectelor implementate din Fondurile Structurale Europene. Lipsa de experiență în domeniu manifestată la nivelul solicitanților de fonduri structurale, la nivelul autorităților de management, cât și la nivelul sistemului bancar la care se apelează spre finanțare creează impedimente serioase în vederea atingerii

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
problemă majoră este necorelarea indicatorilor economici și financiari solicitați de Comisia Europeană cu cei bancari, astfel încât beneficiarii contractelor de finanțare structurală europeană ajung în situația în care nu reușesc să acceseze produse bancare de creditare, prin care să-și asigure cofinanțarea sau să-și finanțeze fluxurile de numerar necesare implementării investițiilor finanțate. În acest context, prezenta lucrare urmărește aducerea unor contribuții la metodologia de analiză, selecție și finanțare a proiectelor de investiții din Fondurile Structurale Europene, un subiect de interes major

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
finanțării proiectelor de investiții din Fonduri Structurale Europene, în special de a examina corelarea indicatorilor de analiză a eficienței proiectelor de investiții impuși de Comisia Europeană în comparație cu indicatorii solicitați a fi realizați de sistemul bancar, ca principală entitate care asigură cofinanțarea proiectelor de investiții finanțate din Fondurile Structurale Europene. Demersul științific constă în identificarea, monitorizarea și evaluarea celor mai eficiente strategii de accesare a unei finanțări structurale europene, care să asigure nivelul cel mai bun al indicatorilor de referință a proiectului

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
nivelul cel mai bun al indicatorilor de referință a proiectului de investiții, corelat cu un nivel suficient de bun al indicatorilor bancari, astfel încât o entitate economică să poată beneficia atât de finanțare nerambursabilă, cât și de un credit bancar de cofinanțare. În acest context principalele ipoteze ale prezentei lucrări care vor trebui demonstrate ulterior sunt: ~ Capacitatea de absorbție a Fondurilor Structurale Europene poate fi crescută în cazul introducerii unei metodologii adecvate, cu efecte atât la nivelul solicitantului de finanțare, cât și

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
la nivelul solicitantului de finanțare, cât și la nivelul autorităților de management și sistemului bancar; ~ Există un nivel al indicatorilor financiari de analiză a eficienței proiectului de investiții care să asigure atât finanțarea acestuia din Fondurile Structurale Europene, cât și cofinanțarea lui din resurse financiare bancare; ~ Riscul în derularea și finalizarea cu succes a unei investiții finanțate prin Fonduri Structurale Europene poate fi redus prin utilizarea unor metode moderne integrate de management financiar și contabil introduse și aplicate în procesul de

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
clasificarea, analiza comparativă, analiza reprezentărilor grafice), metode de modelare economică și de previziune, utilizate în prezentarea modului în care principalii indicatori de eficiență financiară și cei bancari acționează asupra potențialului de finanțare a investiției și de accesare a creditelor de cofinanțare. Acestea sunt metode de analiză cantitativă și calitativă și vor fi utilizate în conformitate cu metodologia recomandată de Comisia Europeană, în special prin intermediul documentului: Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects - Structural Funds, Cohesion Fund and Instrument for Pre-Accession, (2008). Pentru realizarea

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
fi accesate prin proiecte specifice domeniului pentru care a fost elaborat programul, care, în funcție de cerințe, pot să aibă un termen lung/scurt de derulare, un număr mai mare sau restrâns de beneficiari eligibili și pot să conțină elemente de co-finanțare. Cofinanțarea este gândită în vederea implicării directe a receptorului în proiectul de finanțare, și prin aceasta a creșterii implicării sale cu impact direct asupra măririi eficienței utilizării fondurilor nerambursabile. Astfel, asistența financiară nerambursabilă a devenit un instrument economic-financiar esențial în vederea transferului național

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
fi accesate prin proiecte specifice domeniului pentru care au fost acestea elaborate și în marea majoritate a cazurilor au cerințe specifice: termen lung/scurt de derulare, un număr mai mare sau restrâns de beneficiari eligibili și pot conține elemente de cofinanțare; ~ după anii ’90 Comisia Europeană, direct sau prin țările membre, devine principalul organism furnizor de asistență externă nerambursabilă, atât prin programele sale de finanțare cu destinație internă, cât și prin cele destinate țărilor Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
în vederea evitării situației actuale, în care multe state au dificultăți în vederea accesării fondurilor europene cauzate de situația economică internă, s-a stabilit ca nivelul maxim de alocare să fie 2,5% din PIB și s-a stabilit reducerea „ratelor de cofinanțare la nivelul fiecărei axe prioritare din cadrul programelor operaționale la 75-85% în regiunile mai puțin dezvoltate și în regiunile ultraperiferice; 75% pentru programele europene de cooperare teritorială; 60% în regiunile de tranziție și 50% în regiunile mai dezvoltate” (Comisia Europeană, 2011b

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
a celei de mediu, urmate de POR și dezvoltarea resurselor umane. În următorul subcapitol vom descrie succint programele structurale de finanțare europeană prezente la nivelul României și ne vom concentra asupra acelor componente care utilizează sisteme de garantare sau/și cofinanțare bancară. 3.3.2. Caracteristicile principalelor programe de finanțare structurală din fonduri europene și ale structurii instituționale existente pentru implementarea acestora în România Așa cum am menționat și în subcapitolul anterior, programele operaționale sunt documentele aprobate de Comisia Europeană pentru implementarea

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
acoperire la depunerile de proiecte de mult peste 100% pe majoritatea acestor domenii de intervenție eligibile pentru sectorul privat. În același timp, aceste axe de finanțare încurajează și chiar impun utilizarea instrumentelor de garantare bancară sau de creditare bancară pentru cofinanțarea cheltuielilor și pentru derularea investiției. Din acest motiv în capitolele următoare vom studia doar proiecte de investiții propuse de companii private și depuse pe una din aceste axe. Concluzii Acest al treilea capitol face trecerea geografică și temporală de la descrierea

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]