1,791 matches
-
numelor acestor sate. Când au năvălit lituanienii, ei au înconjurat detașamentul slav lângă unul din sate. Noaptea, combatanții slavi au trimis iscoade care se identificau imitând sunetele cucului. Asta a dat numele satului - Kuk. Apoi, prin drumul descoperit de iscoade, combatanții au pătruns târâș la noua poziție (unde apoi a apărut satul Upolzî), l-au învins pe dușman (Vâbiti) și apoi au chefuit (Ugoșea). În sat se găsește moșia principilor Vasilcikov care a aparținut acestora până la Revoluția din Octombrie. În perioada
Vîbiti () [Corola-website/Science/309616_a_310945]
-
din secolul XIX-lea în răzmerițe atunci ocazionate printre valahii aromâni de la sud de Dunăre": aceste legende se referă la lucrarea "Excursii în Rumelia și Morea" (Zürich, 1863, 2 Vol.) a principesei Dora D'Istria, deși pasajul cu așa-zișii "combatanții valahi cu steaguri purtând acronimul SPQR" (Senatus Populusque Romanus) nu figurează în lucrările acestei autoare.
Steagul aromânilor () [Corola-website/Science/309664_a_310993]
-
ultimă instanță una și aceeași identitate "valaha" respectiv română, a locuitorilor lor, reflectată în simboluri princiare personale sau statale. Simbolurile statate ale Valahiei nord-dunărene par a coincide cu cele personale ale primului domn al ei Basarab, al cărui coif de combatant pe care stă așezată pajura apare pe monezi, și devin proeminențe începând în anii 1310' deși tragându-și originea inițial mai devreme de acea dată, în Țară Făgărașului. Aceasta prezumtiva origine comună -cel puțin la nivel coloristic- a stemelor Basarabeștilor nord-dunăreni
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
în științele politice la Universitatea din Haifa S-a căsătorit la 22 ani cu Ada Tzafrir, profesoara din învățământul special, ca și mama sa. În anul 1968 a fost încorporat în armată în cadrul nucleului Yaalon al forței de tineret agricol combatant „Nahal” și s-a înrolat voluntar în unitățile de parașutiști ale acestei forțe. A făcut apoi un curs de comandanți de companie de infanterie, în cadrul căruia l-a cunoscut pe Nehemia Tamari, care i-a fost comandant și i-a
Moșe Iaalon () [Corola-website/Science/310174_a_311503]
-
Nehemia Tamari, care i-a fost comandant și i-a influențat în mod deosebit carieră militară. Tamari a comandat și prima operație la care a participat dincolo de frontieră, pe teritoriul Iordaniei, unde au organizat o ambuscadă contra unui vehicul de combatanți palestinieni. Yaalon l-a admirat pe Tamari, dar a refuzat propunerea acestuia de a face cursul de ofițeri, si, după ce s-a distins că comandant de companie și că sergent de pluton în 1971, s-a eliberat din serviciul militar
Moșe Iaalon () [Corola-website/Science/310174_a_311503]
-
în acțiunea de la Karame (Iordania) contra unităților Organizației de Eliberarea Palestinei. În aprilie 1973, în fruntea unui batalion parașutat al Nahal (Tineretul agricultor-militar) a luptat în acțiuni militare împotriva forțelor palestinene din Liban. În aprilie acelaș an a fost între combatanții care au luat parte la acțiunea de comando "Primăvara tinereții" care a avut drept scop uciderea mai multor comandanți ai OEP la Beirut, responsabili de organizarea multor acțiuni de teroare contra cetățenilor israelieni. În cursul Războiului de Yom Kippur în
Amnon Lipkin-Șahak () [Corola-website/Science/310173_a_311502]
-
a înrolat în armată ca voluntar în unitățile de parașutiști, făcând parte din batalionul 890. Îb armata i-a fost schimbat din greșeală numele de familie din Shimron în Shomron (numele ebraic al Samariei). După parcurgerea etapelor antrenamentelor că parașutist combatant, a fost trimis la un curs de ofițeri de infanterie, în cadrul căruia a participat la operații de represalii contra fedainilor palestineni. luând parte la raidul asupra postului de poliție A-Rahwa,la Operația Gulliver - raidul asupra postului de poliție iordanian Rharandal
Dan Shomron () [Corola-website/Science/310176_a_311505]
-
Botoșani), într-o familie cu șase copii (cinci băieți și o fată) , Petre Ciopron a absolvit Școală de Cântăreți Bisericești din Iași. Odată cu începerea primului război mondial, a fost înrolat la 1 noiembrie 1916 în Regimentul 29 Infanterie Dorohoi, fiind combatant pe front. A fost rănit la 29 iunie 1917 în luptele de la Oituz, fiind decorat ulterior cu “Crucea comemorativa”, cu baretele Oituz și Carpați. După terminarea războiului, s-a călugărit la 21 mai 1921 la Mănăstirea Slatina, cu numele de
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
(n. 29 iunie 1892, comuna Făcăeni, județul Ialomița; d. 27 iunie 1962, Jilava) a fost un celebru avocat și un om politic român, care a îndeplinit și funcții executive în Guvernul României. A fost combatant în primul război mondial, rănit la Turtucaia. În cel de-al doilea război mondial a fost concentrat ca magistrat militar. După instalarea guvernului comunist a fost întemnițat în două rânduri, prima dată timp de 8 ani, fără să fi fost
Aurelian Bentoiu () [Corola-website/Science/309241_a_310570]
-
Editura "Tibiscus", Uzdin, Serbia, 2012) „Eseurile lui Adrian Dinu Rachieru, polemice în esență, reprezintă de fapt o atentă examinare analitică a comentariilor contradictorii privind receptarea lui Eminescu azi, căutând o linie de mijloc între pozițiile atât de antagoniste (pasionante) ale combatanților. Eseurile îndeamnă la cumpătare și deopotrivă la rigoare, la cunoașterea, înainte de toate, în profunzime a întregului operei eminesciene.” • "LITERATURĂ ȘI IDEOLOGIE" (Editura "Excelsior Art", Timișoara, 2013) „Sociolog ca pregătire universitară, cu o erudiție organic asimilată, cunoscător, ca puțini alții, al
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
de recrutare. El a atribuit această scutire medicală unor pinteni calcaneeni la ambele picioare într-o biografie din 2015. Născut în 1946, numele său figura în loteria din 1969 care selecta bărbații născuți între 1944 și 1950 pentru recrutarea viitorilor combatanți în războiul din Vietnam. Însă în decembrie 1969 Trump a primit un număr mare norocos în loteria de recrutare, care de asemenea l-a scutit de serviciul militar. Trump are cinci copii din trei căsătorii și opt nepoți. Primele sale
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din Cluj, obținând diploma de licență în specialitatea istoria literaturii române cu teza: "Hyperion demonic". Între anii 1942-1944 urmează cursurile Școlii de ofițeri în rezervă din Arad. În perioada septembrie-noiembrie 1944 a fost combatant în cel de-al Doilea Război Mondial. Revenit acasă după război, a lucrat ca profesor suplinitor la Școala Normală din Cluj (1945-1946), profesor titular la Liceul Ortodox din Cluj (1946-1948) și profesor la Școala Pedagogică din Cluj (1948-1956), îndeplinind o
Eugen Todoran () [Corola-website/Science/308876_a_310205]
-
liber în opera lui Henția sunt lucrările în acuarelă, cea mai reușită dintre ele fiind cea intitulată "Întâlnirea" în care se poate vedea colegialitatea de arme ruso-românească, care în imaginea realizată este simbolizată de strângerea de mână dintre cei doi combatanți ecveștri în fața ostașilor. În momentul în care pictorul a ajuns să-și definească viziunea trecând la pictura în ulei pe pânze relativ reduse ca dimensiune, se vede un pictor stăpân pe mijloacele sale de expresie în fixarea plină de avânt
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
o poziționeze cu fața în vânt, pentru a micșora viteza de înaintare la aterizare. Modul în care aterizează o parașută este influențat de mai mulți factori: greutatea încărcăturii, forța și direcția vântului etc. Parașutele sunt folosite în scop militar de către combatanți pentru lansarea personalului, încărcăturilor sau pentru reducerea vitezei aeronavelor. În acest scop se folosesc următoarele tipuri de parașute:
Parașută () [Corola-website/Science/309281_a_310610]
-
timp, au fost formate în ultimele luni de război, în rândurile lor fiind admiși în special soldați ai Legiunii Letonă care se mai aflau încă pe teritoriul naționale, dar lor li s-au alăturat și numeroși civili. În Letonia, numărul combatanților activi, care luptau cu arma în mână, a atins un vârf de 10.000 - 15.000 de luptători, în vreme ce numărul total al celor care se opuneau regimului sovietic a fost de până la 40.000. (Există alți autori care dau alte
Frații pădurii () [Corola-website/Science/310420_a_311749]
-
RSS Moldovenească, unde este numit ca profesor de științe administrative la Institutul Politehnic din Chișinău. Citat ca martor în procesul politic Șoltoianu-Usatiuc, a refuzat să colaboreze cu autoritățile sovietice. Alexandru Usatiuc-Bulgar (n. 1915) era un cetățean sovietic din RSSM, fost combatant al Armatei Române în cel de-al doilea război mondial. El s-a prezentat la 12 iunie 1970 la Consiliul de Stat al R.S. România, cerând să fie primit în audiență de Nicolae Ceaușescu. Nereușind să fie primit, a lăsat
Mircea Druc () [Corola-website/Science/305055_a_306384]
-
din cele mai mari concentrări de forțe din Primul Război Mondial: 9 armate, 80 de divizii de infanterie și 19 de cavalerie totalizând 974 de batalioane, 550 de escadroane, 923 de baterii de artilerie. Efectivele umane cifrau 800.000 de combatanți și 1.000.000 rezerve. În momentul declanșării operațiunii situația frontului în zona Mărăști-Nămoloasa era următoarea: Armata a 2-a română era poziționata între dealul Arșiță Mocanului și satul Răcoasa având în flancul drept Armata a 9-a rusă și
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
de centru-dreapta datorită temerilor față de amenințarea bolșevică. În ianuarie 1920, în ciuda prestigiului, Clemenceau este înfrânt de Deschanel, datoreita nemulțumirilor față de atitudinea să la Conferință de Pace. Deschanel este succedat în același an de Al. Millerand. Se formează asociații ale foștilor combatanți, victoriile obținute erau celebrate, se desfășurau ceremonii fastuoase în Alsacia și Lorena. Ioana d'Arc este canonizata prin bunăvoința Papei, iar Artistide Briand a refăcut legăturile cu papalitatea, anticlericalismul fiind depășit. Situația economică era însă dificilă, șomajul și falimentul erau
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
apărarea drepturilor omului. Peste câțiva ani, unii dintre prizonierii de război eliberați din lagărele sovietice, întorși în țările lor devenite socialiste, au fost din nou arestați și au mai stat câțiva ani în închisorile comuniste din acele țări din cauză că fuseseră combatanți în război împotriva Uniunii Sovietice. Numeroși deținuți au fost arestați și condamnați fiindcă au fost martori ai crimelor săvârșite în țările înrobite de armata sovietică. Foarte des groparii, sanitarii, medicii care, în virtutea profesiei, vedeau crimele sovietice erau apoi arestați, condamnați
Greva de la Vorkuta () [Corola-website/Science/306048_a_307377]
-
al PCR. Părinții săi au fost István Fóris și Anna Kocsis. Familia era înstărită și poseda o fabrică de cărămizi și țigle. Școala elementară a absolvit-o în Tărlungeni, după care a urmat liceul comercial din Brașov. Foriș a fost combatant voluntar în Primul Război Mondial. După război, a aderat la Partidul Comuniștilor din Ungaria și a activat în cadrul regimului Republicii Sovietice Ungare. În 1919, Foriș s-a reîntors la Brașov. În 1921 a aderat la nou înființatul Partid Comunist Român
Ștefan Foriș () [Corola-website/Science/306158_a_307487]
-
principilor germani. În 1813, Napoleon a inițiat o campanie în statele germane pentru aducerea lor înapoi pe orbita franceză; Războiul de Eliberare ce a urmat a culminat cu marea bătălie de la Leipzig, denumită și Bătălia Națiunilor. Peste 500.000 de combatanți au dus lupte grele de-a lungul a trei zile, aceasta fiind cea mai mare bătălie terestră europeană din secolul al XIX-lea. Lupta a avut ca rezultat o decisivă victorie a Coaliției dintre Austria, Rusia, Prusia, Suedia și Saxonia
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
(10 octombrie 732), adesea numită bătălia de la Poitiers, (în arabă بلاط الشهداء Balâ al-Shuhadâ’) "Curtea Martirilor" a avut loc lângă orașul Tours, aproape de granița dintre teritoriul Franc și regiunea independentă Aquitania. Combatanții au fost francii și burgunzii sub conducerea lui Charles Martel împotriva unei armate invadatoare a califatului Umayyad, în frunte cu Abdul Rahman Al Ghafiqi, governatorul general al provinciei al-Andalus. Francii au fost victorioși, Abdul Rahman Al Ghafiqi a fost ucis
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
Abdul Rahman Al Ghafiqi, governatorul general al provinciei al-Andalus. Francii au fost victorioși, Abdul Rahman Al Ghafiqi a fost ucis, iar Martel și-a extins influența înspre sud. Detalii legate de bătălie, inclusiv locul exact al desfășurării și numărul de combatanți, nu se pot determina din sursele care au supraviețuit. Cronicarii secolului al IX-lea, care au interpretat rezultatul bătăliei ca fiind rezultatul judecății divine în favoarea sa, i-au dat lui Charles porecla "Martellus" ("Ciocanul"), probabil amintind de Iuda Macabeul ("Ciocanul
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
astăzi. Sursele istorice păstrate, atât islamice cât și creștine, sunt similare în unele detalii și contrastează în altele. Majoritatea istoricilor presupun că cele două armate s-au ciocnit la încrucișarea râurilor Clain și Vienne, între Tours și Poitiers. Numărul de combatanți de ambele părți nu se cunoaște. Unele estimări apreciază că umayyazii aveau circa 80.000 de oameni, iar francii în jur de 30.000. Istoricul Edward J. Schoenfeld respinge estimările vechi de 60-400.000 umayyazi și 75.000 franci, susținând
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
să-l detroneze pe fratele său Artaxerxes, regele persan. Peregrinările lui Xenofon în această memorabilă campanie sunt descrise de el însuși, cu savoare și multe detalii prețioase, în "Anabasis", ca un „jurnalist — am spune reporter — mai mult decât ca un combatant". După alte multe peripeții, vădindu-se de mai mult timp un filospartan declarat, atenienii l-au exilat în 399, anul în care maestrul său a băut cucută. Fiind luat sub protecția spartani-lor, aceștia îi dăruiesc, cam în aceiași timp, un
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]