4,185 matches
-
despre Liviu Rebreanu (datată 1985) un fragment edificator. Evocarea a avut loc la „Muzeul Literaturii Române” din Iași. Odată cu textul semnat de doamna Puia Florica Rebreanu, îți parvine, alăturat, textul meu - tot de nuanță evocatoare (cum se cuvine în momente comemorative). Dacă veți propune un onorariu pentru fiica scriitorului - iată adresa: P[uia] F[lorica] R[ebreanu] - B-dul Dr. Gheorghe Marinescu, 19, Et. II, Ap. 11cod. 76248, Buc[urești]. Of[iciul] p[oștal] 35. Poate în vederea viitoarelor eventuale colaborări ar trebui
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
preocupat de lărgirea orizontului cunoștințelor sale. A fost conducător de doctorat la peste treizeci de fizicieni, care și-au susținut teza de doctorat sub îndrumarea lui. Participând la cel de-al doilea război mondial a fost decorat cu medalia „Crucea comemorativă a celui de-al doilea Război mondial”. Înzestrat cu deosebite calități intelectuale, mereu activ și plin de vitalitate, cu sufletul deschis către ceilalți, spre a-i înțelege și a-i ajuta, era apreciat de către colegi și iubit de către studenți. Cu
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
șefi de misiuni, mass-media. Au fost prezentate trei expoziții: documente din arhiva MAE, fotografii cu sediile unor ambasade și lucrări de artă din patrimonial național, proprietate MAE, un volum de documente diplomatice, s-a editat o serie de 7 timbre comemorative cu figurile marilor noștri miniștri de externe și o medalie jubiliară (pregătisem și o galerie "completă" a miniștrilor de externe, pe care nu am expus-o, împotmolindu-ne la Ana Pauker). Revăd și astăzi din când în când cu plăcere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de Stat (1951ă, premiul „Gheorghe Țițeica” al Academiei (1981ă, două premii ale Ministerului Învățământului pentru activitate științifică (1961 - gr.II și 1963 - gr.Iă. A mai primit: diploma Societății Naționale de Cruce Roșie (1937ă pentru ajutorarea sinistraților în 1935-1936, Insigna comemorativă a Societății de Matematică și Fizică din România (1959ă, medalia jubiliară a Universității Al.I.Cuza Iași (1960, 1972ă și altele. A încetat din viață la 28 iunie 1999, în vârstă de 92 de ani, fiind înhumat în cimitirul Eternitatea
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
să amintesc cu câtă greutate obținuse România literară dreptul de a scoate un asemenea număr, cu câte „indicații” fusese bombardată, câți colaboratori nedoriți, scriitori și pseudoscriitori compromiși, fusese ea obligată să accepte etc. Era evident pentru oricine că un număr comemorativ Eminescu nu putea decât să indispună, să supere cuplul. Drept urmare, tot ce s-a putut face, prin ordin și presiuni de sus, pentru ca, stricând cât mai mult cu putință acest număr, măcar să se atenueze indispoziția și supărarea celor doi, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
această nobilă profesie și că voi îmbrățișa domeniul artei, unde voi avea multe de pătimit, până la realizarea visului de a nu rămâne aura mediocritas! Participând, așadar, în bătrâna Capelă (de la poarta școlii, ctitorită de domnitorii Carol și Elisabeta), la slujba comemorativă oficiată de un sobor de preoți, în frunte cu părintele Dragoș Bahrim (închinată pomenirii numelor ctitorilor, directorilor și profesorilor plecați dintre noi), ochii mi s-au umezit, mental simțindu-i, aievea, în preajmă, prezenți la emoționantul eveniment. Parcă îi revedeam
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
din care 64 % români, ucraineni 13,8 %, ruși 13 %. Societatea Culturală Ginta Latină Împreună cu filialele din Basarabia a desfășurat activități culturale și a Înălțat simboluri memoriale la Edineți jud. Hotin (Prof. Mircea Guțu) printre care o troiță și o placă comemorativă așezată la fostul Seminar Teologic românesc. În orașul Bălți, pe zidul Catedralei orașului o placă reamintește opera cultural religioasă a Mitropolitului Visarion Puiu și tot la Bălți s-a luat inițiativa unui așezământ memorial-monastic (Dr. Vasile Pruteanu, C-tin I.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și un stejar amintit de izvoare ca semn de hotar din vremea domniei lui Ștefan cel Mare. De ziua Eroilor, a fost sfințită troița de la Cimitirul Ostașilor Români din Lețcani, refăcută de Societatea „Ginta Latină” care a așezat o placă comemorativă și a făcut demersuri pentru refacerea și protejarea cimitirului. În luna iunie a apărut numărul 3 al Buletinului „Ginta Latină”; la Muzeul Unirii din Iași au conferențiat: Prof. Teohar Mihadaș - Cluj Napoca - AromâniiKurzii Balcanilor, Prof. Al. Andronic - Românii de peste Nistru și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de devotat și harnic În difuzarea culturii naționale. I-am apreciat zelul și abnegația, dăruirea În educarea elevilor săi. I am admirat generozitatea În spinoasele demersuri de a restaura Casa Memorială Vasile Stroescu, ridicarea unei troițe maramureșene, așezarea unei plăci comemorative În onoarea profesorilor și elevilor de la fostul seminar teologic, aducerea de manuale din țară, participarea În fiecare an la manifestările Gintei Latine de la Iași. Redau câteva prevederi din Proiectul Chartei de Înfrățire Între Liceul de Artă din Iași Octav Băncilă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
El nu aparține doar prezentului său, el rămâne port drapelul generației de astăzi, actual În conjunctura istorică pe care o parcurgem. Alecu Mateevici a dat suflet și speranțe cercurilor de basarabeni la Întâlniri familiale și În mod deosebit la datele comemorative. La 16 martie 1978 la 90 ani de la naștere au participat mulți basarabeni Împreună cu Nina Mateevici fiica poetului după care un grup a plecat la Chișinău să depună o coroană de flori În amintirea ilustrului dispărut. După un deceniu la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Cluburilor UNESCO din România” a căror lucrări s au desfășurat la PÎrîul Rece. 27.03 „Sărbătoarea Unirii”, Basarabiei: a) Parastas În memoria participanților la lupta pentru unire. b) Momente religioase la Casa lui C. Stere și Pan Halippa. c) Adunarea comemorativă În Sala „Henry Coandă” de la Palatul Culturii. Au susținut comunicări Prof. Dr. Gh. Buzatu și Prof. Al. Andronic. d) Refacerea troiței din fața Catedralei din Chișinău. În lunile aprilie - iulie: Organizarea de Filiale a Societății „Ginta Latină”. Participarea la manifestările organizate
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
În cărți și Îmbrăcăminte destinate elevilor școlilor din Hăncești - Basarabia. 30.IV Membrii societății au participat la lucrările sesiunii științifice organizate de TRAFIL cu prilejul vizitei la Iași a profesorului Ion Inculeț din Canada. 1.V Participare la dezvelirea plăcii comemorative din Str. Pojărniciei și la parastasul de la Biserica Bârnova. 9.V Am fost prezenți la programele culturale ocazionate de: Sărbătoarea liliacului de la Casa memorială „Mihail Sadoveanu” Parada militară (Bd. Independenței) și comemorarea de la Cimitirul Eroilor Iași. Moment de reculegere la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Copou. Buletinul „Ginta Latină”, publicație trimestrială Începe să apară În formă de ziar, sub titlul „Curierul Ginta Latină”. 9-12.VI Reorganizarea Secției de Tineret și a formațiunii Cercetașii Naturii. 14.VI Audiență la Mitropolia Moldovei cu propunerea ca alături de placa comemorativă Închinată lui Al. Ipsilante În incinta Mănăstirei Trei Ierarhi, să fie așezată Încă o placă În memoria lui Tudor Vladimirescu. Nu se obține un rezultat favorabil. Sunt invitați să-și expună punctul de vedere Prof. Al. Andronic, Acad. Prof. Ghoerghe
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de pictură a plasticianului basarabean Tudor Macarie, pelerinaj la Casa Inculeț și casa Stere. S-a inaugurat casa memorială de la Bârnova Ion Inculț, s-a oficiat Te Deum În memoria marelui luptător, a fost dezvelit un bust și o placă comemorativă. Au vorbit: Prof. Șt. Oprea, prefectul județului conf. Dan Gâlea, Prof. I. Ungureanu, ministrul Culturii, ing. I. Amihăiesei, dr. Vlad Bejan. 1-IV conferință de presă cu tema: Situația Învățământului și culturii la românii sud dunăreni. 23-IV Festivalul pe poezie la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
vote un mare profesor rumanez de la Universitatea din Iași, lu cui lumele fost-a Theodor Burada. Cesta profesoru fost-a un mare patriotu și ămnat-o printru tate locurile Delegații Fundației Ginta Latină care au vizitat regiunea au dus două plăci comemorative pentru a fi așezate la Jeieni În amintirea Prof. Traian Cautemi și la Sușniewitza În memoria lui Andrei Glavina. S-au obținut două burse de studii dar autoritățile locale nu au autorizat folosirea lor. Revista Curierul Ginta Latină a publicat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Copou. 26.III Festivitate Ia Casa Memorîală Ion Inculeț de la Bârnova. 27.IIIAniversarea Unirii Basarabiei 14.IV Simpozion În orașul Bălți, Universitatea „Alecu L Russo” cu tema: „Episcopul Visarion Puiu” si dezvoltarea cultural administrativă a orașului Bălți. Așezarea unei plăci comemorative la Catedrala orașului, ctitoria Episcopului Hotinului Visarion Puiu. Serviciu Divin la Cimitirul fără Cruci locul lagărului de exterminare a 40.000 de prizonieri români și din alte armate. Arborarea tricolorului la Sediul Asociația Românilor din Republica Moldova. 9.V Evocarea momentelor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ștefănescu. Construcția este azi schimbată, așa că vechea ei formă e de nerecunoscut. Adăpostește un leagăn de copii; mai demult a fost spital. Lângă conac, în fostul parc care nu mai este, se înalță un frasin monumental. Sub el, o placă comemorativă ne amintește că aici Delavrancea a compus nemuritoarea sa trilogie Apus de soare, Viforul și Luceafărul. Pe numele său adevărat Barbu Ștefănescu, scriitorul era rudă cu proprietarul de la Goești care, între anii 1908-1909, i-a dat scriitorului ospitalitate. Deși probabil
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ridicându-se din acea plămadă a poporului bucovinean din care răsar și vor răsări întotdeauna adevărații luminători ai inimii și ai minții. Necrologuri și cuvinte de tristețe la înmormântarea mitropolitului Nectarie Cotlarciuc Dintre necrologurile susținute la înmormântarea mitropolitului reținem „Cuvântul comemorativ” al lui Ion I. Nistor și cel al Înaltpreasfințitului patriarh Miron, ținute în Catedrala de la Cernăuți. Iată câteva cuvinte memorabile ale profesorului Ion Nistor: „îngerul morții s-a pogorât să curme subit firul unei vieți greu încercate și să împărtășească
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Mi se pare că această povestioară nu-i lipsită de savoare. Pentru a adăuga cîteva linii la acest portret, putem nota că în asprimea luptelor politice, revolverul, cuțitul și bomba sînt argumente folosite curent, iar Sofia este bogată în plăci comemorative: Aici a fost asasinat cutare, deputat, ministru sau primar". Acest obicei, al adversarilor politici, de a se suprima între ei era un motiv de îngrijorare pentru diplomații ce frecventau Clubul Union, alături cu notabili bulgari. Li se întîmpla, cînd plecau
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
prima sa formă atestată documentar (pe care o cunoaștem azi), denumea măștile din ceară ale strămoșilor purtate în jurul catafalcului, la înmormântarea unui nobil sau chiar a împăratului roman (deja cunoscutul nouă funus imaginarium, despre care am pomenit mai devreme). Funcția comemorativă pe care a avut-o semantismul originar al cuvântului (asupra căruia vom mai reveni) va fi preluată în schema generală a imaginarului creștin, acolo unde va reprezenta doliul penitent (deplângerea sacrificiului christic și glorificarea lui, în așteptarea iertării păcatului adamic
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în cadrul ceremonialului imperial (funerar, dar, repetăm, și de glorificare), cheia de boltă a "imaginarului" (indiferent dacă ne referim aici la cortegiul de măști sau la lumea interioară, populată de imagini, a mentalului colectiv). Contemplativă (aici, mai curând în sensul de comemorativă) sau senzitivă, imaginația stimulează amintirea, care definește, până la urmă, sufletul. Pentru că timpul o degradează, memoria, diferențiată și din această cauză de actele inteligenței, dar și de activitatea senzitivă, are nevoie de forme care să o ajute în menținerea amintirilor. Aici
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sa cunoaște, precum la romani mai târziu, două registre în care se manifestă: unul privat, în care i se deplânge absența (póthos), unul public, în care i se păstrează prezența în memoria colectivă (kléos). Dacă poezia comemorativă, în spiritul mimēsis-ului, glorifica atât relația eroului cu cetatea sa, cât și calitățile care îi certificau valoarea excepțională în cadrul civic, realizându-i imaginea de "memorat" prin lógos (Vernant, Figure 53-62), ansamblul figurativ funerar, prin diferite modalități, căuta să
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ori), se poate spune că, în mod legitim, moștenitorul a urmărit doar glorificarea tatălui. În absența unui funus imaginarium (oricum legătura cu Roma nu avea sens, iar cea cu Bizanțul nu avea conținut), a devenit însă posibilă așezarea de plăci comemorative sau de posibile amplasamente funerare simbolice pentru cei 12 apostoli. Prin acest "cortegiu" sacral imobil, non-figural, proiectat totuși cu prudență pentru mausoleu și nu pentru procesiunea publică, înmormântarea împăratului Constantin I a tins către modelul unei apoteoze pseudo-christice. În analiza
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pe care îl susține el însuși, penitent și îndurerat. Văd în această relație, între aristocratul păgân și creatorul creștin, o parabolă vizuală a imaginarului, pe care am vrut să-l înțeleg mai bine. Ambii caută să controleze trecutul, prin omagierea comemorativă, cu speranța de a controla și propria lor imagine din viitor. De la rigoarea și interiorizarea nobilului roman, la dramatismul grupului statuar renascentist − nu întâmplător, conceput pentru a fi chiar monumentul funerar al artistului −, în principal imaginarul a fost cel care
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
linia secționării craniului, fu probabil pentru unii dovada grozavă că Eminescu murise ucis, așa cum Hanrieta însăși, țintuită departe, crezu.” (Idem, ibidem; la fel, text neschimbat). Se bazează pe amintirile de peste 10 ani ale lui S. Secula, publicate în Familia, numărul comemorativ Eminescu din iunie 1899: „...Capul și aproape fruntea întreagă îi erau învălite într-un bandaj negru, în urma secționării ce i s-a făcut pentru a i se scoate și cântări creierul”. Din motive stilistice, bandajul cel larg devine un fel
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]