10,974 matches
-
și pianistul Thomas Duis au fost protagoniștii unui recital extraordinar alcătuit din lucrări aparținătoare literaturii muzicale franceze. Alături de binecunoscute Sonată L 140 de Debussy a figurat ampla Sonată pentru vioară și pian op.23 scrisă de Louis Vierne , un mare compozitor, organist (la Nôtre Dame de Paris) și profesor (la Schola Cantorum )care a trăit între 1870 - 1937, binecunoscut în lumea organistică. Se pare că lucrarea a făcut parte din repertoriul enescian, iar dificultățile, mai ales cele pianistice pun la grea
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
lungă lucrare din repertoriul standard și care timp de aproape 100 de minute ne-a pregătit despărțirea de acest minunat eveniment. Cristian Mandeal a reprezentat cea mai potrivită alegere pentru a da viață acestei construcții de tip catastrofic după cum aprecia compozitorul Aurel Stroe, nu numai pentru că este un expert în Mahler pe care îl dirijează fără partitură, ci pentru că se simte extraordinar de confortabil pe plajele tematice uriașe pe care se desfășoară ideile compozitorului. Despre „programul” ei se spune că este
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
acestei construcții de tip catastrofic după cum aprecia compozitorul Aurel Stroe, nu numai pentru că este un expert în Mahler pe care îl dirijează fără partitură, ci pentru că se simte extraordinar de confortabil pe plajele tematice uriașe pe care se desfășoară ideile compozitorului. Despre „programul” ei se spune că este asemănător Genezei pentru că se desfășoară în șase mișcări asemenea zilelor Creației, iar partea a VII-a folosit-o ca final în următoarea simfonie ( Viața cerească ) glorificând prin vocea sopranei ( Jennifer Johnston-Cano ) viața angelică
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
melodice, s-a lăsat cuprins trup și suflet de acest câmp sonor, dăruind fiecărei note atenția cuvenită. Totul a demonstrat că stăpânește lucrarea dincolo de partitură și că dezvoltă discursul conform unui mod de frazare și accentuare în acord cu gândirea compozitorului. Finalul, cu virtuozitatea-i clasică, a fost abordat cu siguranță, suplețe și de ce nu? grație. Un violoncelist carismatic provenit din cea mai pură școala franceză, un dirijor care trăiește în Franța și un frumos text enescian... Prezența Simfoniei I-a
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
creația lui Elgar nu este chiar atât de mediatizată; Variațiunile Enigma și eventual Concertul pentru vioară , sunt lucrările care apar a fi mai cunoscute dacă s-ar face un sondaj în rândul celor care formează publicul ascultător. Pe cei doi compozitori îi desparte mai mult de jumătate de secol și în timpul când ecourile Romantismului german și francez se făceau auzite din plin în Europa continentală, Anglia abia se pregătea să intre în așa-zisa Renaștere târzie. Oricare ar fi fost
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
de -al doilea concert susținut de faimoasa orchestră engleză Saint Martin in the Fields condusă chiar de cel care a înființat-o în 1959, Sir Neville Marriner, a propus un inspirat concert Mendelssohn, alcătuit din cele mai cunoscute lucrări ale compozitorului. Noaptea, fiind vorba iarăși despre ciclul concertelor midnight , a început cu cele 4 acorduri sumbre ale Uverturii Ruy Blas , intonate cu mult dramatism de către excelentul compartiment al suflătorilor, urmate de intervențiile metalice ale coardelor, într-un consens timbral, care, deja
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
moment absolut genial al construcției concertului. Toate cadențele, de la cea mare, din partea I-a și cele mai micuțe, integrate în text s-au desfășurat cu mare virtuozitate. Și dacă nu fusese de ajuns, solistul a oferit un bis scris de compozitorul belgian Eugène Ysaÿe, Chant rustique , o temă cu variațiuni din ce în ce mai complexe nu numai tehnic dar mai ales muzical, motiv pentru solist să-și demonstreze întreaga bravură pe un text aparținător stilistic universului francez deosebit de rafinat. Pentru
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Dorobanțu, Carmen Trandafir și Daniel Iordăchioae - nouă corifei ai unei muzici ușoare românești pline de sensibilitate și melodicitate, la care spectatorii de toate vârstele aderă cu toată ființa. Prin melodiile lor cele mai cunoscute au fost reprezentați în concertul respectiv compozitori cum ar fi Gherase Dendrino, Nicolae Kirculescu, George Grigoriu, Florin Bogardo, Vasile Veselovschi, Horia Moculescu, Marius Țeicu, Ionel Tudor, George Natsis, Dumitru Lupu, alături de cântece, de asemenea de mare succes, semnate de unii dintre interpreți, cum ar fi Marina Voica
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
PEKKA JALKANEN sau despre „simfonismul scandinav de inspirație românească” Marin MARIAN Elemente biografice Compozitorul Pekka Jalkanen s-a născut în 1945, într-o familie în care moștenirea protestantă a întregii Finlande însemna disciplină, autocontrol, trudă, calm și generozitate. Și totodată, într-o zonă (regiunea Rauttalampi, centrul Finlandei) în care poezia peisajului plin de lacuri
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
carierei a fost unul dintre primii promotori al minimalismului în Peninsula Scandinavă - iar opera sa pentru copii, Tirlitan, poate fi „acuzată” ca ilustrând fenomenul (cu toate că apropierea de limbajul muzical infantil favoriza sau presupunea inclusiv conceptual această apropiere). Doar că ulterior compozitorul a devenit tot mai mult preocupat de găsirea unor limbaje egal universale și arhaic- primordiale, ca și ale unor texturări melodice și polifonice de tip antic, ascunse însă în discurs și stil postexpresionist, modern și chiar postmodern. Oricum, rezultanta este
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
compunând muzică, trăind doar din și pentru muzică. A scris trei opere, muzică de scenă, foarte multe partituri orchestrale și camerale, piese de solo instrumental, numeroase coruri. „Copiii și țiganii m-au învățat cum să scriu muzică” - a mărturisit odată compozitorul, iar expresia a rămas să-l definească în citările și comentariile multor muzicologi finlandezi. Pentru români, însă, aceste cuvinte amintesc mult de Enescu și Menuhin, cu declarațiile lor atât de similare. Căci Pekka Jalkanen a vizitat România rurală în anul
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
ale Edenului de peste Tibru și Eufrat, numai că a încorporat acolo foarte mult din inspirația de sursă ori de factură românească. De altminteri, această inspirație sau reflexie evident românească caracterizează și alte lucrări, mai ales orchestrale și camerale, ale compozitorului finlandez. La fel ca mai toți compozitorii finlandezi, Pekka Jalkanen a scris mult și pentru kantele, instrumentul emblemă a culturii finlandeze. Desigur, către finele secolului 19 și mai ales la începutul secolului 20, acest instrument rural - de 3, 5 sau
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
numai că a încorporat acolo foarte mult din inspirația de sursă ori de factură românească. De altminteri, această inspirație sau reflexie evident românească caracterizează și alte lucrări, mai ales orchestrale și camerale, ale compozitorului finlandez. La fel ca mai toți compozitorii finlandezi, Pekka Jalkanen a scris mult și pentru kantele, instrumentul emblemă a culturii finlandeze. Desigur, către finele secolului 19 și mai ales la începutul secolului 20, acest instrument rural - de 3, 5 sau 7 corzi întinse peste o cutie de
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
în 2003 și având audiția absolută în 2004, este o lucrare pentru flaut și pian, având trei părți: I - Zâne, II - Iele (ritm liber, doinit) și III - Soare (ritm dansant, foarte energic). Nu numai toate titlurile sunt originale, folosite de către compozitor chiar în limba română, dar pentru această piesă Pekka Jalkanen a preluat informații și elemente melodic-tematice chiar dintr-o sursă românească (mai exact, din lucrarea eruditului Vasile Tomescu, Musica Daco-Romana). Desigur, mitul incestului evitat, din balada Soarele și Luna, s-
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
încât caracterul său monodic și liric să răzbată cu claritate peste prezentarea sa omofonă, urmând apoi să fie variaționalizat treptat, tot mai puternic, prin descompuneri sau texturări polifonice, cu virtuozitate dramatică. După cele trei tratări ale temelor din manuscrisul medieval, compozitorul prezintă și variaționalizează un bocet ingrian (monodie tragică, aparținând unei vechi etnii autohtone, din Finlanda începutului de secol 20). Așadar, cele patru secțiuni- episoade ale lucrării parafrazează fragmente vechi, de tradiții imemoriale, toate având însă în comun modul frigian. Asocierea
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
aparținând unei vechi etnii autohtone, din Finlanda începutului de secol 20). Așadar, cele patru secțiuni- episoade ale lucrării parafrazează fragmente vechi, de tradiții imemoriale, toate având însă în comun modul frigian. Asocierea cântărilor bizantine cu bocetul scandinav se datorează convingerii compozitorului că originile runelor cântate ale Kalevalei (epopeea finică) s-ar afla în tradiția ortodoxă a „credincioșilor de rit vechi”. Concert pentru kantele și coarde datează din 1997 și este o lucrare pentru orchestră camerală mare. Deși lucrarea este ușor secționabilă
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
solo absolut, prelung. O lucrare foarte dificilă, dar de-a dreptul mirabilă. Texturile heterofonice sunt aici perpetue și dense. Scările și motivele de modalism localizează sursa de inspirație a acestei muzici atât în antica Grecie cât și în folclorul românesc. Compozitorul a mărturisit că ecouri ale qanun-ului arab și ale țambalului românesc pot fi auzite în concert, egal transferate corzilor clasice și harpei finlandeze kantele. Microintervalele sunt „comandate” mereu acestui instrument; modul frigian la-si-do-re diez-mi-fa-diez-sol este fundamental, dar variat cromatic, iar
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
concert, egal transferate corzilor clasice și harpei finlandeze kantele. Microintervalele sunt „comandate” mereu acestui instrument; modul frigian la-si-do-re diez-mi-fa-diez-sol este fundamental, dar variat cromatic, iar toate acestea în maniere dinamice, care ne amintesc chiar de George Enescu. În acest concert, compozitorul impune acordarea harpei kantele în seria cvintelor pitagoreice și în „scara” specifică armonicelor (la-mi-si-fa diez ascendent și, descendent, re-sol-do). „Kantele o reprezintă pe Gaia”, pretinde compozitorul, care a încorporat în această piesă toate ideile și visele sau fantasmele sale referitoare
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
acestea în maniere dinamice, care ne amintesc chiar de George Enescu. În acest concert, compozitorul impune acordarea harpei kantele în seria cvintelor pitagoreice și în „scara” specifică armonicelor (la-mi-si-fa diez ascendent și, descendent, re-sol-do). „Kantele o reprezintă pe Gaia”, pretinde compozitorul, care a încorporat în această piesă toate ideile și visele sau fantasmele sale referitoare la rădăcinile sau matricile vieții, ale sensibilității umane și ale limbajului muzical. Intitulat Svjatyj Bozhe, imnul pentru voci mixte (datând din 2006), n-ar avea, aparent
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
bizantin la modul cel mai subtil al cuvântului, iar „slava veche” a textului său este și slavona celor mai pregnante culturi (scrise și vorbite) de până spre finele secolului 19 de pe teritoriul României actuale. Iată și de ce am oferit compozitorului traducerea românească a textului și ligaturile necesare interpretării piesei și în românește. Editura Fennica a tipărit și distribuie acum acest imn cu text în ambele versiuni, iar revista „Muzica” îl reproduce aici și în ideea de a trezi interesul (către
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
Mureș, iar pe 20 mai 2011, în Palatul Cantacuzino din București, au avut loc mai multe evenimente înscrise sunt titlul general Simfonism scandinav de inspirație românească. Ele au constituit primele întâlniri ale publicului din România cu lucrările muzicale ale acestui compozitor cu totul special. Așadar, prime audiții naționale, cu toate că lucrările compozitorului Pekka Jalkanen au fost deja cântate în Finlanda și în multe alte locuri din lume. Mai mult sau mai puțin coincident, Vecernie pentru kanetele solo a fost cântată și într-
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
București, au avut loc mai multe evenimente înscrise sunt titlul general Simfonism scandinav de inspirație românească. Ele au constituit primele întâlniri ale publicului din România cu lucrările muzicale ale acestui compozitor cu totul special. Așadar, prime audiții naționale, cu toate că lucrările compozitorului Pekka Jalkanen au fost deja cântate în Finlanda și în multe alte locuri din lume. Mai mult sau mai puțin coincident, Vecernie pentru kanetele solo a fost cântată și într-un concert din Canada exact între cele două performări ale
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
a impresionat puternic, pentru noi fiind un mare privilegiu (și realizare) s-o avem în două concerte. Desigur, ea și cu instrumentul său au dominat evenimentele din România. Am spus la plural, fiindcă la Târgu Mureș, după o conferință a compozitorului Pekka Jalkanen, pe care am organizat-o în Sala Studio a Universității de Arte Teatrale, Eva Alkula a oferit studenților și profesorilor și un workshop, în care a prezentat și a demonstrat posibilitățile tehnice și interpretative oferite de kantele-ul contemporan
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
Târgu Mureș și de la Palatul Cantacuzino din București, Eva Alkula a cântat Vecernie pentru kantele solo și lunga și dificila sa partitură din Concert pentru kantele și orchestră de coarde. Lucrarea din urmă s-a cântat în versiunea pe care compozitorul finlandez a efectuat-o pentru kantele și cvartet de coarde, partea corzilor fiind acoperită de „Cvartetul Tiberius”, care este și Cvartetul de Stat al Filarmonicii din Târgu Mureș. Format din Molnár Tibor (vioară), Lokodi Károly (vioară), Molnár József (violă), Zágoni
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
al IV-lea, forță în gradarea echilibrată a sentimentelor. Toate acestea au contribuit la realizarea unui personaj credibil de care ea se simte profund atașată artistic, conferindu-i acea aură de personalitate puternică pe care i-a imprimat-o genial compozitorul francez. O mai așteptăm cu nerăbdare și în viitoare spectacole ale Operei pentru că este o prezență cu totul specială pe scenă. L-a avut ca partener în rolul lui Don José pe tenorul rus din Moscova, Ruslan Udin, un tânăr
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]