1,699 matches
-
În plus, trebuie să fie posibilă aplicarea și slăbirea frânei de parcare așa cum se specifică în Anexa I punctul 2.2.2.10, atunci când remorca este cuplată la vehiculul de tractare. 2.5. În cazul autovehiculelor, presiunea din camera de comprimare a arcului, dincolo de care arcurile încep să comande frânele, acestea din urma fiind reglate cât mai corect posibil, nu trebuie să fie mai mare de 80% din nivelul minim al presiunii normale disponibile. În cazul remorcilor, presiunea din camera de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
a arcului, dincolo de care arcurile încep să comande frânele, acestea din urma fiind reglate cât mai corect posibil, nu trebuie să fie mai mare de 80% din nivelul minim al presiunii normale disponibile. În cazul remorcilor, presiunea din camera de comprimare a arcului, dincolo de care arcurile încep să comande frânele nu trebuie să fie mai mare decât cea obținută după patru acționări cu cursă completă de piston ale sistemului de frânare de serviciu în conformitate cu Anexa IV, punctul 1.3. Presiunea inițială
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
Motorul diesel este un motor cu ardere internă în care combustibilul se aprinde datorită temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, și nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, așa cum ar fi bujia în cazul motorului cu aprindere prin scânteie. Motorul lucrează pe baza ciclului Diesel. Numele motorului a fost dat după inginerul german Rudolf Diesel la sugestia soției
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
lui Diesel a fost ca motorul său să utilizeze o gamă largă de combustibili, inclusiv praful de cărbune. Diesel și-a prezentat invenția funcționând în 1900 la "Expoziția Universală" (World's Fair) având drept combustibil ulei de alune (vezi biodiesel). Comprimarea unui gaz conduce la creșterea temperaturii sale, aceasta fiind metoda prin care se aprinde combustibilul în motoarele diesel. Aerul este aspirat în cilindri și este comprimat de către piston până la un raport de 25:1, mai ridicat decât cel al motoarelor
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
fiind metoda prin care se aprinde combustibilul în motoarele diesel. Aerul este aspirat în cilindri și este comprimat de către piston până la un raport de 25:1, mai ridicat decât cel al motoarelor cu aprindere prin scânteie. Spre sfârșitul cursei de comprimare motorina (combustibilul) este pulverizată în camera de ardere cu ajutorul unui injector. Motorina se aprinde la contactul cu aerul deja încălzit prin comprimare până la o temperatura de circa 700-900. Arderea combustibilului duce la creșterea temperaturii și presiunii, care acționează pistonul. În
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
raport de 25:1, mai ridicat decât cel al motoarelor cu aprindere prin scânteie. Spre sfârșitul cursei de comprimare motorina (combustibilul) este pulverizată în camera de ardere cu ajutorul unui injector. Motorina se aprinde la contactul cu aerul deja încălzit prin comprimare până la o temperatura de circa 700-900. Arderea combustibilului duce la creșterea temperaturii și presiunii, care acționează pistonul. În continuare, ca la motoarele obișnuite, biela transmite forța pistonului către arborele cotit, transformând mișcarea liniară în mișcare de rotație. Aspirarea aerului în
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
densitatea aerului și conduce la un randament mai bun. În timpul iernii, când afară este frig, motoarele diesel pornesc mai greu deoarece masa metalică masivă a blocului motor (format din cilindri și chiulasă) absoarbe o mare parte din căldura produsă prin comprimare, reducând temperatura și împiedicând aprinderea. Unele motoare diesel folosesc dispozitive electrice de încălzire, de exemplu bujii cu incandescență, ajutând la aprinderea motorinei la pornirea motorului diesel. Alte motoare folosesc rezistențe electrice dispuse în galeria de admisie, pentru a încălzi aerul
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
cealalată extremă, o injecție întârziată conduce la ardere incompletă și emisii vizibile de particule Motorul diesel modern este o îmbinare a creațiilor a doi inventatori. În mare, rămâne fidel conceptului original al lui Rudolf Diesel, adică combustibilul este aprins prin comprimarea aerului din cilindru. Însă, aproape toate motoarele diesel de azi folosesc așa-numitul sistem de injecție solidă, inventat de Herbert Akroyd Stuart, pentru motorul său cu cap incandescent (un motor cu aprindere prin comprimare care precedase motorul diesel, dar funcționează
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
Diesel, adică combustibilul este aprins prin comprimarea aerului din cilindru. Însă, aproape toate motoarele diesel de azi folosesc așa-numitul sistem de injecție solidă, inventat de Herbert Akroyd Stuart, pentru motorul său cu cap incandescent (un motor cu aprindere prin comprimare care precedase motorul diesel, dar funcționează oarecum diferit). În cazul injecției solide, combustibilul este adus la o presiune extremă cu ajutorul unor pompe și introdus în camera de ardere prin intermediul unor injectoare și a aerului comprimat, într-o stare aproape solidă
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
putere mare și erau foarte eficiente, marea problemă a motoarelor cu dublă acțiune era etanșeitatea camerelor de ardere. În anii 1930 s-a descoperit că montarea turbocompresoarelor era o soluție mai ușoară și eficientă. Motoarele diesel sau cu aprindere prin comprimare sunt în doi sau în patru timpi. Majoritatea motoarelor sunt în patru timpi, dar unele motoare mari funcționează în doi timpi, de exemplu cele de pe nave. Majoritatea locomotivelor moderne folosesc motoare diesel în doi timpi, cuplate la generatoare electrice ce
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
aer, dar straturile mai profunde sunt comprimate de greutatea straturilor superficiale de zăpadă. În decursul anilor, masa de zăpadă, căreia i se adaugă continuu alte straturi, suferă o transformare lentă devenind progresiv mai densă, cu cristale mai mari de gheață. Comprimarea în continuare a straturilor inferioare produce o mărire mai accentuată a densității, care produce structura caracteristică a ghețarului. Acesta, ajuns la o anumită "masă critică", va începe să se deplaseze lent, dar semnificativ în timp, sub acțiunea greutății sale determinând
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
cei care în octombrie 1960 au semnat, sub egida criticului Pierre Resteney, actul de înființare al noului realism. În scurtă vreme, acestora li se vor alătura Christo, Gérard Deschamps și Niki de Saint-Phalle. Activitatea lor artistică recurge adeseori la acumularea, comprimarea, îngrămădirea și împachetarea obiectelor de uz cotidian sau la prezentarea caricaturală, monstruoasă a unor personagii omenești. Permanenta oscilare între artă și viața cotidiană face ca această direcție să deschidă drumul la alte tendințe artistice. Spre sfârșitul anilor șaizeci, hiperrealismul va
Pop art () [Corola-website/Science/298051_a_299380]
-
inițială de intrare (de obicei presiunea atmosferică), până la presiunea de refulare, superioară. Principalele caracteristici tehnico-funcționale ale unui compresor cu piston sunt presiunea de refulare și debitul. Raportul dintre presiunea finală și presiunea inițială a gazului comprimat se numește "raport de comprimare". Dacă acest raport este mai mic ca 3, nu se folosește termenul de "compresor", ci cel de "suflantă". Pentru a comprima gazul, compresorul lucrează după un ciclu termodinamic inversat (ciclu generator), consumând lucru mecanic. Compresoarele sunt mașini generatoare antrenate de
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
valoarea corespunzatoare a presiunii și evacuarea gazului la această presiune. Compresoarele volumice realizează presiuni până la 1000 bar, cu debite sub 500 m/min. Compresoarele volumice pot fi: Compresoarele cu piston sunt indicate pentru debite mici și presiuni mari. Raportul de comprimare pentru un cilindru variază între 3,5 și 6, raportul de comprimare total realizându-se prin comprimarea succesivă în mai multe trepte. Compresoarele cu piston de capacități mici se construiesc cu unul sau cu mai mulți cilindri verticali în linie
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
realizează presiuni până la 1000 bar, cu debite sub 500 m/min. Compresoarele volumice pot fi: Compresoarele cu piston sunt indicate pentru debite mici și presiuni mari. Raportul de comprimare pentru un cilindru variază între 3,5 și 6, raportul de comprimare total realizându-se prin comprimarea succesivă în mai multe trepte. Compresoarele cu piston de capacități mici se construiesc cu unul sau cu mai mulți cilindri verticali în linie sau în V, iar compresoarele industriale mari se construiesc cu mai mulți
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
cu debite sub 500 m/min. Compresoarele volumice pot fi: Compresoarele cu piston sunt indicate pentru debite mici și presiuni mari. Raportul de comprimare pentru un cilindru variază între 3,5 și 6, raportul de comprimare total realizându-se prin comprimarea succesivă în mai multe trepte. Compresoarele cu piston de capacități mici se construiesc cu unul sau cu mai mulți cilindri verticali în linie sau în V, iar compresoarele industriale mari se construiesc cu mai mulți cilindri orizontali. Un compresor monocilindric
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
sau cu apă). În cilindru este montat pistonul, care este etanșat față de cilindru cu niște segmenți. Cilindrul se termină cu carterul (o cutie care închide mecanismul de antrenare), iar la cealaltă extremitate cu chiulasa (un capac care închide camera de comprimare din cilindru). În chiulasă se află supapapele automate de admisiune și de refulare care realizează comunicarea dintre cilindru și galeriile de admisiune și de refulare. Pistonul este acționat de un mecanism bielă-manivelă. Clasificarea compresoarelor cu piston se poate face după
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
cilindru și galeriile de admisiune și de refulare. Pistonul este acționat de un mecanism bielă-manivelă. Clasificarea compresoarelor cu piston se poate face după mai multe criterii: Alte moduri de a clasifica compresoarele sunt: ul cu diafragmă sau membrană utilizează pentru comprimarea gazului o membrană flexibilă în locul unui piston convențional. Comprimarea gazelor are loc prin mișcarea membranei înainte și înapoi acționată de o tijă și un mecanism cu arbore cotit. Numai membrana și caseta compresorului sunt în contact cu gazul comprimat. Presiunea
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
este acționat de un mecanism bielă-manivelă. Clasificarea compresoarelor cu piston se poate face după mai multe criterii: Alte moduri de a clasifica compresoarele sunt: ul cu diafragmă sau membrană utilizează pentru comprimarea gazului o membrană flexibilă în locul unui piston convențional. Comprimarea gazelor are loc prin mișcarea membranei înainte și înapoi acționată de o tijă și un mecanism cu arbore cotit. Numai membrana și caseta compresorului sunt în contact cu gazul comprimat. Presiunea și volumul aerului produs depind de gradul de flexibilitate
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
Cele metalice, fiind mai rigide, produc un volum mai mic de aer la presiuni ridicate, pe când membranele flexibile, din materiale siliconice sau cauciuc, produc volume mari de gaz la presiuni mai scăzute. Compresoarele cu membrană sunt utilizate în special pentru comprimarea de gaze pure (hidrogen, heliu, oxigen) și gaz natural. Compresoarele rotative pot fi cu șurub, cu palete în rotor sau cu angrenaje. Un compresor cu șurub sau elicoidal este un tip de compresor de gaz care utilizează un mecanism de
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
condus, cu dinți de formă concavă. În timpul angrenării cele două rotoare se întrepătrund formând o linie continuă de angrenare de la partea de aspirație la cea de refulare. Spațiul dintre dinții rotoarelor devin din ce în ce mai mici de la aspirație la refulare, realizând astfel comprimarea gazului. Acționarea rotoarelor se face fie direct, fie prin intermediul unei perechi de roți dințate. Compresoarele cu șurub fără injecție de ulei pot fi folosite pentru un raport de comprimare de 3,5-4, iar compresoarele cu surub cu injecție de ulei
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
dinții rotoarelor devin din ce în ce mai mici de la aspirație la refulare, realizând astfel comprimarea gazului. Acționarea rotoarelor se face fie direct, fie prin intermediul unei perechi de roți dințate. Compresoarele cu șurub fără injecție de ulei pot fi folosite pentru un raport de comprimare de 3,5-4, iar compresoarele cu surub cu injecție de ulei pot realiza un raport de comprimare de 10-15, maxim 20, într-o singură treaptă. Compresoarele cu șurub se folosesc în diverse domenii cum ar fi stațiile de extractie petrol
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
fie direct, fie prin intermediul unei perechi de roți dințate. Compresoarele cu șurub fără injecție de ulei pot fi folosite pentru un raport de comprimare de 3,5-4, iar compresoarele cu surub cu injecție de ulei pot realiza un raport de comprimare de 10-15, maxim 20, într-o singură treaptă. Compresoarele cu șurub se folosesc în diverse domenii cum ar fi stațiile de extractie petrol și gaze naturale, stațiile off-shore, industria petrochimică, aplicații industriale, pompare gaze în conducte sau rezervoare de stocare
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
răcire. Când arborele se rotește, lamelele sunt supuse acțiunii forțelor centrifuge, astfel că sunt în contact permanent cu cilindrul interior, culisând în canalele din rotor, iar între rotor și cilindru se formează o cameră în care are loc aspirația și comprimarea gazului. Un compresor cu angrenaje sau rotativ cu rotoare profilate, este construit din două rotoare profilate, fiecare cu câte doi sau trei lobi, introduse într-un stator și între care este un spațiu de maxim 0,2 mm. Antrenarea sincronă
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
stator și între care este un spațiu de maxim 0,2 mm. Antrenarea sincronă a rotoarelor se face cu un angrenaj cu roți dințate. Când se rotesc, rotoarele profilate formează împreună cu statorul o cameră în care are loc aspirația și comprimarea gazului. Construcția elicoidală a rotoarelor contribuie atât la uniformizarea debitului, cât și la micșorarea zgomotului produs în timpul funcționării. În cazul compresoarelor dinamice compresia este obținută prin transformarea vitezei aerului aspirat prin intermediul unui rotor paletat. Compresoarele dinamice furnizează presiuni până la 25
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]