46,314 matches
-
Vest din Timișoara) și Conf.univ.dr. Sabin Drăgulin (Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir" din București). Aceste comunicări au fost publicate în revista Polis (vol. ÎI, nr. 3(5)/2014, pp. 71-82). Pe 1 octombrie 2014, a fost organizată dezbaterea Teatrul în România comunistă, invitat fiind actorul Ion Caramitru, Director al Teatrului Național din București. Coordonatorii acțiunii au fost Prof.univ.dr. Doru Tompea și Prof.univ.dr. Sorin Bocancea. "Am o notă de emoție pentru că ceea ce voi spune tinerilor nu va fi înțeles pe deplin, tocmai pentru că
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pentru că ceea ce voi spune tinerilor nu va fi înțeles pe deplin, tocmai pentru că nu au trăit acea perioadă și e mult mai complicat. Trăim cu toții într-o permanentă duplicitate, pentru că unei bune părți a României îi pare rău după societatea comunistă din trecut". Actorul a mărturisit că societatea comunistă l-a marcat în diferite feluri. "În primul rând, lipsa tatălui meu de acasă și, implicit, a întregii familii pentru că am fost singurul care nu am facut închisoare. Prima mea întâlnire cu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
înțeles pe deplin, tocmai pentru că nu au trăit acea perioadă și e mult mai complicat. Trăim cu toții într-o permanentă duplicitate, pentru că unei bune părți a României îi pare rău după societatea comunistă din trecut". Actorul a mărturisit că societatea comunistă l-a marcat în diferite feluri. "În primul rând, lipsa tatălui meu de acasă și, implicit, a întregii familii pentru că am fost singurul care nu am facut închisoare. Prima mea întâlnire cu Securitatea a fost la vârsta de 7 ani
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
eveniment de mare anvergură a avut loc pe data de 3 octombrie: dezbaterea Presă din România de la comunism la postcomunism (coordonatori: Prof.univ.dr. Doru Tompea și Prof. univ.dr. Sorin Bocancea), la care au participat foști conducători ai publicațiilor studențești din parioada comunistă și foști reprezentanți ai editorului acestora, Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România. Iată numele lor: Dumitru Constantin (Redactor șef la Alma Mater, Iași), Ioan Stoica (ex-președinte CUASC București), Andi Lăzescu (Redactor șef la Viață Politehnicii, Iași), Sorin Antohi (Redactor șef la
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fost Mihai Tatulici (Redactor șef adjunct la Alma Mater și Viața studențeasca, București), care a declarat în deschiderea dezbaterii: "Sunt foarte multe diferențe între presă de atunci și cea de acum. E libertatea de opinie, insă față de presă din perioada regimului comunist sunt și foarte multe dezavantaje, întrucât în acea vremea gramatică era respectată, iar limba română era mult mai cunoscută". În a doua parte a evenimentului, organizat și în contextul celei de-a doua ediții a Festivalului Internațional de Literatură și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Literatură și Traducere, a fost lansat și volumul De la presă studențeasca în comunism la presă postcomunistă, coordonat de Prof.univ. dr. Sorin Bocancea și editat la Editură Instititul European Iași. Volumul reunește mărturii ale celor implicați în presa studențeasca din România comunistă, multi dintre ei fiind oameni de presă și după căderea comunismului. Conf.univ.dr. Florea Ioncioaia, unul dintre prezentatorii volumului, a declarat: "Mi se pare foarte importantă mărturia acestor oameni, este pentru prima oară când citesc un astfel de volum de mărturii
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
influență foarte mare, pentru ca sistemul începe să construiască un mecanism de propagandă pentru a le face o imagine negativă, dar efectul este total opus". În următoarea perioadă apare "generația sputnică", caracteristică pentru sfârșitul anilor '50 și începutul anilor '60. "Societatea comunistă și cea occidentală devine sincronizata pentru prima dată, apare o antibirocrație și se înregistrează un mare avânt tehnologic". Ulterior se dezvoltă stilul "blatniak-șanson" sau muzică pușcăriașilor. "Muzică cântată de aceștia este una care se cântă la chitară, oamenii cântă, nu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de ziua mării revoluții bolșevice. Asistăm astăzi la un triplu eveniment, o cronologie a celor 45 de ani de Război Rece, completată cu inaugurarea unei biblioteci de memorialistica și cu mărturiile unor oameni care au fost deținuți politici ai regimului comunist". Prezentarea expoziției a fost realizată de scriitorul Romulus Rusan, Presedintele Fundației Academia Civică. Acesta a declarat: Este vorba de cadrul mondial al dezvoltării pe durata a 45 de ani, din 1945 și până în 1989, a Războiului rece. E foarte important
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de zone reci și zone calde. Acum, prin evenimentele din Ucraina și Orientul Mijlociu, începe să se refacă Războiul rece, un război care să făcut peste frontiere, prin propagandă și amenințări". La vernisaj au participat și foști deținuți politici în timpul regimului comunist. A urmat inaugurarea Bibliotecii de Memorialistica a Facultății de Științe Politice și Administrative, realizată la inițiativa Lect.univ.dr. Constantin Ilaș, care a declarat: "Ne-am gândit că este firesc ca studenții și profesorii să aibă un fond de documentare propriu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
coordonată de Lect.univ.dr. Constantin Ilaș, la care au participat scriitorul Romulus Rusan și patru foști deținuți politici: Tuțu Spirul, Gelu Simionescu, Dumitru Bazon și Dumitru Vacariu, care au povestit asistenței traumele prin care au trecut în închisorile și lagărele comuniste. Un alt eveniment marcat în cadrul proiectului a fost căderea Zidului Berlinului, prin evenimente realizate în parteneriat cu Centrul Cultural German Iași. Astfel, pe 27 noiembrie, a fost vernisata expoziția Zidul. O graniță în interiorul Germaniei, realizată de "Fundația Federală pentru Cercetarea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
alt eveniment marcat în cadrul proiectului a fost căderea Zidului Berlinului, prin evenimente realizate în parteneriat cu Centrul Cultural German Iași. Astfel, pe 27 noiembrie, a fost vernisata expoziția Zidul. O graniță în interiorul Germaniei, realizată de "Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste" împreună cu ziarele BILD și Die Welt. A prezentat Dr. Robert Grünbaum, Director adjunct al Fundației Federale pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste, Germania, care a declarat: "Mă bucur că sunt aici și că pot deschide acesta expoziție. Am sărbătorit deja la Berlin
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Astfel, pe 27 noiembrie, a fost vernisata expoziția Zidul. O graniță în interiorul Germaniei, realizată de "Fundația Federală pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste" împreună cu ziarele BILD și Die Welt. A prezentat Dr. Robert Grünbaum, Director adjunct al Fundației Federale pentru Cercetarea Dictaturii Comuniste, Germania, care a declarat: "Mă bucur că sunt aici și că pot deschide acesta expoziție. Am sărbătorit deja la Berlin 25 de ani de la 9 noiembrie 1989. Toate aceste imagini s-au întipărit în mentalitatea noastră colectivă. Acest Zid a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
perioada RDG-istă"), Prof. univ.dr. Dan Pavel ("Două aniversări: WW I & Berlin Wall"), Prof.univ.dr. Radu Carp ("Tranziția spre democrație: ce parametri sunt relevanți pentru România?"), Conf. univ. dr. Sabin Drăgulin ("Schimbarea realităților economice în Uniunea Europeană ca rezultat al invalidării regimurilor comuniste din Europa de Est. Cazul Italia") și Lect.dr. Alexander Rubel ("Nu au fost doar Berlin și Leipzig. Revoluția germană în provincie"). Ultimul eveniment din anul 2014 a fost lansarea lucrării Așa ne-am petrecut Revoluția, realizată de Sorin Bocancea și Mircea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
din eforturile anului 2014. În afară de cele trei lucrări apărute până la data realizării acestei prezentări - Bocancea Sorin (coord.), De la presă studențeasca în comunism la presă postcomunistă; Bocancea Sorin & Mircea Mureșan, Așa ne-am petrecut Revoluția; Alină Hurubean, Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată -, încă șase lucrări sunt în pregătire pentru a apărea la Editură Institutul European. RECENZII Femeia în comunism [Woman în Communism] Alină Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, Editura Institutul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Revoluția; Alină Hurubean, Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată -, încă șase lucrări sunt în pregătire pentru a apărea la Editură Institutul European. RECENZII Femeia în comunism [Woman în Communism] Alină Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, Editura Institutul European, 2015 Lucrarea Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, coordonată de Alină Hurubean, apărută la Editură Institutul European în 2015, face parte din seria După 25 de ani. Comunismul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
lucrări sunt în pregătire pentru a apărea la Editură Institutul European. RECENZII Femeia în comunism [Woman în Communism] Alină Hurubean (coord.), Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, Editura Institutul European, 2015 Lucrarea Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată, coordonată de Alină Hurubean, apărută la Editură Institutul European în 2015, face parte din seria După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (coord. Sorin Bocancea), studiile pe care le conține reprezentând contribuțiile participanților la Conferința
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
coordonată de Alină Hurubean, apărută la Editură Institutul European în 2015, face parte din seria După 25 de ani. Comunismul în Europa de Est (coord. Sorin Bocancea), studiile pe care le conține reprezentând contribuțiile participanților la Conferința națională "Statutul femeii în România comunistă" organizată la Iași, la 8 martie 2014. Aceste demersuri științifice oferă o perspectivă mai largă asupra statutului femeii și a dinamicii relațiilor de gen supuse condiționărilor istorice în regimul comunist. După cum ne anunță coordonatoarea, interogațiile pe care ele le formulează
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
reprezentând contribuțiile participanților la Conferința națională "Statutul femeii în România comunistă" organizată la Iași, la 8 martie 2014. Aceste demersuri științifice oferă o perspectivă mai largă asupra statutului femeii și a dinamicii relațiilor de gen supuse condiționărilor istorice în regimul comunist. După cum ne anunță coordonatoarea, interogațiile pe care ele le formulează au în vedere subiecte că: Ce a însemnat să fii femeie în România comunistă? Care erau reprezentările sociale despre femei/feminitate? Cum era viața cotidiană în comunism pentru femei și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
mai largă asupra statutului femeii și a dinamicii relațiilor de gen supuse condiționărilor istorice în regimul comunist. După cum ne anunță coordonatoarea, interogațiile pe care ele le formulează au în vedere subiecte că: Ce a însemnat să fii femeie în România comunistă? Care erau reprezentările sociale despre femei/feminitate? Cum era viața cotidiană în comunism pentru femei și pentru bărbați? Ce fel de egalitate promovau politicile publice? Ce fel de emancipare? Pe ce model de familie se bazau? Care erau relațiile de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Care erau relațiile de gen în viața publică și în viața privată/familială? Care au fost consecințele sociale ale politicilor pronataliste restrictive? Cum se definea raportul între stat și cetățeni? Care era identitatea politică a femeilor? A existat un feminism comunist în România? Ce conexiuni comparative putem face între România și alte țări comuniste? Care sunt încă legăturile și care sunt rupturile între comunism și postcomunism?" (p. 8). Volumul este organizat pe trei mari teme: "Emanciparea femeii și egalitatea de gen
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Care au fost consecințele sociale ale politicilor pronataliste restrictive? Cum se definea raportul între stat și cetățeni? Care era identitatea politică a femeilor? A existat un feminism comunist în România? Ce conexiuni comparative putem face între România și alte țări comuniste? Care sunt încă legăturile și care sunt rupturile între comunism și postcomunism?" (p. 8). Volumul este organizat pe trei mari teme: "Emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă. Distorsiuni și efecte perverse" (pp. 27-111), "Căsătoria, familia și politica
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Ce conexiuni comparative putem face între România și alte țări comuniste? Care sunt încă legăturile și care sunt rupturile între comunism și postcomunism?" (p. 8). Volumul este organizat pe trei mari teme: "Emanciparea femeii și egalitatea de gen în România comunistă. Distorsiuni și efecte perverse" (pp. 27-111), "Căsătoria, familia și politica demografică represiva a regimului Ceaușescu" (pp. 115-200) și "Identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social" (pp. 203-286). Prima parte grupează studiile Georgetei
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
gen ca armă ideologică și economică dar că ele nu urmăreau calitatea vieții femeilor, fiind utilizate doar ca mijloace de afirmare a superiorității regimului. În "Gen, revoluție și război. O analiză comparativa asupra emancipării femeii în Uniunea Sovietică și România comunistă" (pp. 51-82) Alină Ilinca și Liviu Marius Bejenaru evidențiază formalismul promovării egalității între femei și bărbați în timpul regimului comunist, faptul ca egalitatea nu a implicat afirmarea și respectarea egală a valorilor femeilor și a bărbaților, ci mai curând impunerea standardului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de afirmare a superiorității regimului. În "Gen, revoluție și război. O analiză comparativa asupra emancipării femeii în Uniunea Sovietică și România comunistă" (pp. 51-82) Alină Ilinca și Liviu Marius Bejenaru evidențiază formalismul promovării egalității între femei și bărbați în timpul regimului comunist, faptul ca egalitatea nu a implicat afirmarea și respectarea egală a valorilor femeilor și a bărbaților, ci mai curând impunerea standardului masculin și tratarea femeilor ca bărbați (p. 76). Pentru o maibună înțelegere a rolului femeii și a condiției acesteia
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
egalitatea nu a implicat afirmarea și respectarea egală a valorilor femeilor și a bărbaților, ci mai curând impunerea standardului masculin și tratarea femeilor ca bărbați (p. 76). Pentru o maibună înțelegere a rolului femeii și a condiției acesteia în societatea comunistă, în "Modelul femeii comuniste: Elenă Ceaușescu sau Ana Pauker?" (pp. 83-111), Radu Clit propune compararea profilul Elenei Ceaușescu cu celal Anei Pauker, pe de o parte, si, pe de alta, raportarea rolului primei la situația politică în care a trăit
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]