201,099 matches
-
unor afirmații peremptorii despre absența pluralului numelor proprii. Analiza distinge între mai multe valori ale pluralului (care nu pot fi determinate formal, ci doar prin distingerea funcției în context): în primul rînd între cea care constituie o clasă pe baza comunității de nume (Tachii, Popeștii) și cea care presupune o utilizare figurata, metonimica sau/și metaforica. În domeniul toponimiei, observațiile cele mai interesante privesc frecvențele terminațiilor numelor de țări sau localități, contextele de dezambiguizare, posibilitatea de a forma un plural neutru
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
în bombasticul Wes Craven^s New Nightmare), pentru că "e singura modalitate de a împiedeca Răul să se manifeste în viața reală!" Subiectul propriu-zis îl contrazice, protagonistul, asasin în serie cinefil, acționînd cu spor într-un climat de maximă veridicitate, o comunitate de adolescenți împătimiți de filmele sale, "regulă" fiind că victima să răspundă mai întîi telefonic la un concurs ad-hoc. Drew Barrymore este răpusa din prima secvență, predînd ștafeta unei noi "scream queen", energică Neve Campbell. Ștrengărescul joc cu moartea, țipatul
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
modă" și "model" nu e întîmplătoare: modă este cea care permite individului să nu fie singur, ci să imite un model dat pe baza căruia va căpăta recunoaștere și sprijin social. Însă tocmai pentru că și-a sacrificat exteriorul, acceptînd normă comunității și abordînd însemnele ei exterioare, individul își garantează sieși salvarea interiorului. Modă îi dă o schemă prin intermediul căreia să își poată regla convenabil pentru sine legătură cu comunitatea, dar îi permite să treacă neobservat și în felul acesta îi "răscumpără
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
și sprijin social. Însă tocmai pentru că și-a sacrificat exteriorul, acceptînd normă comunității și abordînd însemnele ei exterioare, individul își garantează sieși salvarea interiorului. Modă îi dă o schemă prin intermediul căreia să își poată regla convenabil pentru sine legătură cu comunitatea, dar îi permite să treacă neobservat și în felul acesta îi "răscumpără libertatea", spune Simmel, de a fi singurul stăpîn al vieții sale interioare. Dacă aventură pare centripeta, pentru că ruperea pe care o presupune îi revelează sinelui potențialitățile sale, toate
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
gesturile aparțin trupului, ele sînt deci conotații ale excesului și păcatului. După Sf. Augustin, mîntuirea individului, care este scopul vieții monastice, e preconditionată de înstrăinarea de propriul corp, si aceasta e realizabila prin contopirea propriilor gesturi în mișcările unei întregi comunități. Așa se explică disciplină monastica, bazată pe un principiu al uniformizării și reducerii la singularitate a unei mulțimi. Gesturile prescrise, mult mai riguros decît în retorica latină, garantează coeziunea comunității monastice și anulează individualitatea, ferind-o astfel de ispita și
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
e realizabila prin contopirea propriilor gesturi în mișcările unei întregi comunități. Așa se explică disciplină monastica, bazată pe un principiu al uniformizării și reducerii la singularitate a unei mulțimi. Gesturile prescrise, mult mai riguros decît în retorica latină, garantează coeziunea comunității monastice și anulează individualitatea, ferind-o astfel de ispita și păcat. Unde morală monastica atinge limită misticismului, gestul e chiar anulat complet: individul e mut și imobil, pentru că el e cuprins de extaz. De fapt, Evul Mediu, prin diversele sale
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
imobil, pentru că el e cuprins de extaz. De fapt, Evul Mediu, prin diversele sale domenii spirituale, documentează o treptată renunțare la anticul gestus, în măsura în care se modifică nu numai înțelesul acestui cuvînt, ci o întreagă concepție despre trup, persoana, identitate, destin, comunitate, lumea de dincolo. Însă odată cu această modificare de mentalitate se schimbă și peisajul intelectual al epocii, dinamica artelor, a disciplinelor filozofice ori științifice. Studiul lui Schmitt este o adevărată enciclopedie, în această privință, care reface pasionant schimbări de paradigmă mentală
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
Constantinescu Citindu-i nuvelele și românele lui Isaac Bashevis Singer, m-am gîndit ce minunată ar fi o ecranizare a unora dintre ele. Incursiunea în lumea tradiției, a ritualurilor evreiești, zăbovirea pe detalii de ceremonial, surprinderea atitudinii membrilor habotnici ai comunității și situarea, la pol opus, a rătăcitului, a revoltatului ar fi în sine imagini, de o mare frumusețe și finețe, pe care aparatul de filmat le-ar culege pur și simplu, oferindu-le o dimensiune în plus. Tîrguri și tîrgoveți
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
ipostaze pe care Adi Carauleanu le joacă cu mijloace bine dirijate și stăpînite, o vreme fiindu-ti greu să descoperi trucul: că este unul și același. Doina Deleanu o părăsește pe Teibele cea cuminte, exemplara în comportament și în micuța comunitate, o femeie cu simțurile anesteziate de tradiție, pentru a ne lasă să descoperim o femeie care-și asumă pasiunea și i se abandonează frenetic, cu simțurile trezite, pînă la moarte. Un factor de echilibru, de control, o prezență constantă aproape
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
să le citească pentru a-i putea urma căile, pentru a se bucură de imensă și inexhaustibila-i frumusețe, pentru a-i evita pericolele. Într-un astfel de Bombay nu e loc decât pentru oamenii care știu să se încadreze în comunitate, care înțeleg că datorează supunere și fidelitate unei singure credințe, renunțând la identități multiple. Portretul unei Indii frumoase, calde și fertile, se leagă de ideea maternității unificatoare: țară că mama și mama că țara este un leit-motiv simbolizat de filmul
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
străină dacă trec hotarele/ Pletelor tale obosite/ Eu numai limba ta/ O știu vorbi în vis" - Țara). Că delegata a aspirațiilor mulțimii, parte a unui întreg, nu are voie să dezerteze. În același timp, bat la ușă numeroși soli ai comunității, care au nevoie de asistență, o considera pe ea de neînlocuit în postura de emisar integru al năzuințelor lor. Și poeta n-are dubii că sînt domenii și circumstanțe în care doar autoritatea, experiența, reputația nepătata - armele de care dispune
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
elementul în jurul căruia s-a construit întreaga expoziție: Finul. Scos din realitatea să peisagistica și din funcția să strict furajera, el este un fel de substanță vitală pentru un ritm existențial nesfîrșit, un flux energetic și moral în funcție de care o comunitate utopica își reglează respirația cosmică și-și fixează ritmurile ceremoniale. Finul este, așadar, pentru Gheorghe Ilea, un furaj cvasi-mistic prin care el își alimentează reveriile și prin care se convinge pe sine însuși că visul are consistentă realității tangibile. Și
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
Monica Spiridon " ÎN COMUNITATEA de spirit a Europei, noi nu venim, se înțelege, cu mîinile goale. Venim cu o literatura și cu o artă recunoscute, ca urmare a cristalizării artistice geniale a unei întregi experiențe istorice și de suflet. Și nu este vorba de
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
alte limbi. De mai mult interes se bucură istoria socială a limbilor: procesul de standardizare, primele atestări, numărul de vorbitori, răspîndirea lor geografică, inclusiv ca urmare a imigrației; de exemplu, în cazul aromanei se spune că este vorbită și de comunități de emigranți din America de Nord și de Sud și din Australia. În secțiunea de istorie culturală a limbii române apar și unele mențiuni discutabile: Nicolae Milescu e citat cu titluri de lucrări care n-au fost scrise în românește, iar în
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
a vedea un spectacol în situații pe care alții nici nu le observa, Val Condurache povestește cum se "tocmea" bunica lui cu țiganii cărora le dădea haine vechi în schimbul unor cratițe noi, compară înjurăturile rusești cu cele românești, evocă viața comunității evreiești din Iași (care numără în l958 20.000 de oameni pentru că în prezent să nu depășească 3.000), face considerații asupra boemei din România, denunță contradicția dintre antipatia față de "străin" și cultul obiectelor fabricate în "străinătate" etc. Nimic din
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
un deceniu: chirciți, suspicioși, gata de ură, dar bățoși și puși pe hartă. Recentul diferend de la Arad mai stârnește o dilemă, de rezolvarea căreia depinde maturitatea de mâine a României și, eventual, chiar platformă psihologică de integrare a țarii an comunitatea umană - deci nu instituțională - europeană. A venit, poate, timpul să separăm grâul de neghina și să ăntrebăm deschis, bărbătește, cât spațiu de manevră șanț dispuși să lase românii patrioți maghiarilor din România? Avem voie să ne cultivăm morții, cultura, valorile
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
sale, care trebuie prețuite și păstrate, nu asimilate an spațiul unei alte culturi, nici macar traduse. Culturile marginale ne oferă un complement la culturile majore, așa se explică, ăn bună măsură, interesul actual din Occident, pentru viața din sate mici, din comunități rurale sau foarte conservatoare. Un anumit exotism al mărginii o face să seducă, dar ai și confirmă izolarea, reducănd-o la alte stereotipii, fie ele pozitive de astă dată. Contiguitatea pentru care pledează Camartin presupune o gândire a granițelor an termeni
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
se străduiesc (indiferent dacă izbutesc sau nu) să facă: o modificare de paradigmă. Folosesc aici termenul de "paradigmă" an sens foarte laic, că suma de convingeri implicite, reflexe de gandire și valori ămpărtăsite la un anumit moment dat de o comunitate an planul cunoașterii. Scandalul manualelor școlare dovedește un lucru, fără putință de tăgada (dovedește mai multe, de fapt, dar ele șanț secundare, ăntre acestea existența unui naționalism desantat la persoane care au privilegiul periculos de a vorbi an public și
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
că Structura revoluțiilor științifice e neapărat un text bine cunoscut. O minimă prezentare este, de aceea, utilă, daca nu obligatorie. Apărută inițial an America la ănceputul anilor '60, cartea a stărnit valva imediat, ăn mare parte atrăgăndu-i autorului oprobiul din partea comunității științifice, o valvă care a dus nu doar la reluarea ei an ediții succesive ori la consacrarea lui Kuhn, ci l-a obligat pe autor să adauge, la ediția din 1969, un post-scriptum explicativ, ăn care nuanțează cateva dintre conceptele
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
acest volum reprezintă, anca și acum, erezie curată din punct de vedere al unei epistemologii tradiționale a științei: că apariția și declinul ideilor an știință, dinamica descoperirilor, promovarea și descalificarea unor curente de gandire ar reflecta modul an care funcționează comunitatea științifică, o comunitate ănteleasă mai curand an sens retoric și foucauldian contemporan, ca mecanism de putere, cu strategii de excludere și includere, decat că pantheon al rațiunii, unde din cand an cand strălucește orbitor astrul cunoașterii, pe care numai dacă
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
anca și acum, erezie curată din punct de vedere al unei epistemologii tradiționale a științei: că apariția și declinul ideilor an știință, dinamica descoperirilor, promovarea și descalificarea unor curente de gandire ar reflecta modul an care funcționează comunitatea științifică, o comunitate ănteleasă mai curand an sens retoric și foucauldian contemporan, ca mecanism de putere, cu strategii de excludere și includere, decat că pantheon al rațiunii, unde din cand an cand strălucește orbitor astrul cunoașterii, pe care numai dacă nu ai ochi
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
cealaltă. Cum de a putut ajunge la o astfel de concluzie blasfemică un fizician format la Harvard, care la ănceputul anilor '50 publică, după cum se cuvine, studii de specialitate an reviste de fizica? Schimbăndu-si, de fapt, cariera, adică ieșind din comunitatea sa inițială, cea științifică: din fizician, Kuhn a devenit istoric al științei. O modificare esențială, care al făcea deja un outsider, apt să vadă domeniul pe care al părăsise cu alți ochi. ăntr-o altă carte a sa, Tensiunea esențială (și
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
unei selecții. Era, de altfel, cum bine observa Antoaneta Tănăsescu, căreia i se datorează concepția antologiei de față, singura modalitate prin care mai puțin de 300 de pagini pot acoperi mai bine de 2000 de ani de viață ai unei comunități. Un prim pas trasează coordonatele an timp și spațiu ale spiritualității românești. Mihai-Răzvan Ungurean stabilește premisele unei revizuiri a miturilor istorice ale românilor, Andrei Cioroianu ne oferă un raccourci de 10x10 al istoriei României, ăn vreme ce Bucureștiul Danei Harhoiu
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
și minciunii/ Ți se vor înmulți/ Zilele, anii/ Dacă vei găsi argintul/ Înțelepciunii în Cuvântul/ lui Dumnezeu/ Vei înțelege nepărtinirea"(...) Pasul de la etic la religios, la tablă de valori creștine este făcut. Ceea ce nu exclude prezenta conștiinței critice în agora comunității. Liliana Grădinaru, Memoria tăcerii, Ed. Eminescu, 1999, 92 p., f. preț.
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
intenționat la urmă articolul median al Cristinei Brădățan, întrucat îmi pare că el sintetizează ceea ce, pe diverse căi, acut, întreaga revista pare să strige cu glasul șoptit al tirajului ei sumar și cu calmul specialistului. "Lipsa de reacție la problemele comunității este mai gravă decât problemele însele", afirma în titlu autoarea, ca un prolog al unei suite de distincții pe cât de necesare, pe atât de urgențe. Se va traduce această indiferență a comunității în trei cauze, subtil amănunțite: a) persitenta în
Strict confidential by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17582_a_18907]