20,823 matches
-
ocupă partea centrală a fostului Imperiu carolingian, din Danemarca pînă la Roma. Sfîntul Imperiu renaște cu Otto I la 962. El va dura (sub forma unei puzderii de principate-electorate, ducate, palatinate, markgrafate și comitate) pînă în 1806, cînd Napoleon creează Confederația Rhinului, înglobînd statele germane la vest de Rhin, aflate toate sub protectorat francez. După Congresul de la Viena din 1815, această Confederație este înlocuită de Confederația Germană (Deutscher Bund) formată din 34 de state cu regim monarhic și 4 orașe libere
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
va dura (sub forma unei puzderii de principate-electorate, ducate, palatinate, markgrafate și comitate) pînă în 1806, cînd Napoleon creează Confederația Rhinului, înglobînd statele germane la vest de Rhin, aflate toate sub protectorat francez. După Congresul de la Viena din 1815, această Confederație este înlocuită de Confederația Germană (Deutscher Bund) formată din 34 de state cu regim monarhic și 4 orașe libere. Acest Deutscher Bund era mai degrabă o federație de state (Staatenbund) decît un stat federal (Bundesstaat). În 1866, Prusia lui Bismarck
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
unei puzderii de principate-electorate, ducate, palatinate, markgrafate și comitate) pînă în 1806, cînd Napoleon creează Confederația Rhinului, înglobînd statele germane la vest de Rhin, aflate toate sub protectorat francez. După Congresul de la Viena din 1815, această Confederație este înlocuită de Confederația Germană (Deutscher Bund) formată din 34 de state cu regim monarhic și 4 orașe libere. Acest Deutscher Bund era mai degrabă o federație de state (Staatenbund) decît un stat federal (Bundesstaat). În 1866, Prusia lui Bismarck, învingătoare în războiul austro-prusian
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de state cu regim monarhic și 4 orașe libere. Acest Deutscher Bund era mai degrabă o federație de state (Staatenbund) decît un stat federal (Bundesstaat). În 1866, Prusia lui Bismarck, învingătoare în războiul austro-prusian, inițiază o altă integrare, sub forma Confederației Germane de Nord (18 state), sub dominația Prusiei. Spre deosebire de Confederația Germană de după Congresul de la Viena, Confederația Germană de Nord este mai degrabă un stat federal (Bundesstaat) decît o federație de state (Staatenbund). Din ea nu făceau parte Austria și statele
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Deutscher Bund era mai degrabă o federație de state (Staatenbund) decît un stat federal (Bundesstaat). În 1866, Prusia lui Bismarck, învingătoare în războiul austro-prusian, inițiază o altă integrare, sub forma Confederației Germane de Nord (18 state), sub dominația Prusiei. Spre deosebire de Confederația Germană de după Congresul de la Viena, Confederația Germană de Nord este mai degrabă un stat federal (Bundesstaat) decît o federație de state (Staatenbund). Din ea nu făceau parte Austria și statele germane din sud (Bavaria, Baden, Württemberg, Hessen-Darmstadt). Prusia își mărește
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
federație de state (Staatenbund) decît un stat federal (Bundesstaat). În 1866, Prusia lui Bismarck, învingătoare în războiul austro-prusian, inițiază o altă integrare, sub forma Confederației Germane de Nord (18 state), sub dominația Prusiei. Spre deosebire de Confederația Germană de după Congresul de la Viena, Confederația Germană de Nord este mai degrabă un stat federal (Bundesstaat) decît o federație de state (Staatenbund). Din ea nu făceau parte Austria și statele germane din sud (Bavaria, Baden, Württemberg, Hessen-Darmstadt). Prusia își mărește teritoriul și populația prin anexarea provinciilor
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Bavaria, Baden, Württemberg, Hessen-Darmstadt). Prusia își mărește teritoriul și populația prin anexarea provinciilor Schleswig-Holstein, Hanovra, Hessen-Kassel, Frankfurt și Nassau. În 1871, același Bismarck, la încheierea Războiului franco-prusian, abil provocat de el (era un mare strateg politic: "telegrama de la Ems"), înlocuiește Confederația Germaniei de Nord cu o entitate politică mai cuprinzătoare, Imperiul German (cel de-al Doilea Reich, Deutches Reich sau Kaiserreich) care se naște pe mormîntul lui Second Empire, regele Wilhelm I al Prusiei devenind împăratul Germaniei unificate. Cel de-al
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
sărbătoare oficială s-a transformat într-o zi nefastă. ** Cea de-a zecea provincie canadiană, Terra Nova (Newfoundland) se va alătura dominionului în 1949, după un referendum cîștigat la limită. Actualul nume al statului, definit ca un stat federativ, este Confederația Canadiană. Ca și în cazul denumirii oficiale a Elveției, Confederația Helvetică, țară descrisă tot ca un stat federativ, denumirea de "Confederație" este o contradicție în termeni: un stat federal este o Federație (de provincii, în cazul Canadei, sau de cantoane
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de-a zecea provincie canadiană, Terra Nova (Newfoundland) se va alătura dominionului în 1949, după un referendum cîștigat la limită. Actualul nume al statului, definit ca un stat federativ, este Confederația Canadiană. Ca și în cazul denumirii oficiale a Elveției, Confederația Helvetică, țară descrisă tot ca un stat federativ, denumirea de "Confederație" este o contradicție în termeni: un stat federal este o Federație (de provincii, în cazul Canadei, sau de cantoane, în cazul Elveției), dar nu o Confederație (care înseamnă o
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
dominionului în 1949, după un referendum cîștigat la limită. Actualul nume al statului, definit ca un stat federativ, este Confederația Canadiană. Ca și în cazul denumirii oficiale a Elveției, Confederația Helvetică, țară descrisă tot ca un stat federativ, denumirea de "Confederație" este o contradicție în termeni: un stat federal este o Federație (de provincii, în cazul Canadei, sau de cantoane, în cazul Elveției), dar nu o Confederație (care înseamnă o alcătuire de Federații). Germania, de exemplu, ca stat federativ (Bundesrepublik), este
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
oficiale a Elveției, Confederația Helvetică, țară descrisă tot ca un stat federativ, denumirea de "Confederație" este o contradicție în termeni: un stat federal este o Federație (de provincii, în cazul Canadei, sau de cantoane, în cazul Elveției), dar nu o Confederație (care înseamnă o alcătuire de Federații). Germania, de exemplu, ca stat federativ (Bundesrepublik), este denumită și definită corect ca o Federație (nu Confederație), formată din Landuri (Länder). Criza (numită și "criza de la Tanger") fusese provocată de o vizită a Kaiserului
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
este o Federație (de provincii, în cazul Canadei, sau de cantoane, în cazul Elveției), dar nu o Confederație (care înseamnă o alcătuire de Federații). Germania, de exemplu, ca stat federativ (Bundesrepublik), este denumită și definită corect ca o Federație (nu Confederație), formată din Landuri (Länder). Criza (numită și "criza de la Tanger") fusese provocată de o vizită a Kaiserului la Tanger unde acesta se declarase în favoarea independenței Marocului. La conferință au participat Marea Britanie, Franța, Germania, Austro-Ungaria, Portugalia, Spania, Țările de Jos, Suedia
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de a fi ales prin tragere la sorți o dată în viață, pentru a servi ca cel mai important demnitar în guvern. Cu toate că unele orașe grecești s-au unit cu scopul de a forma guvernări reprezentative rudimentare pentru alianțele, ligile și confederațiile lor (militare, în primul rînd), se știe prea puțin despre aceste sisteme reprezentative. Practic, ele nu au influențat în nici un fel ideile și practicile democratice, și nici formele de mai tîrziu ale democrației reprezentative. Și nici sistemul atenian de selectare
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
inexistente în Elveția modernă. Totuși, cantoanele mai mici sînt în mod caracteristic foarte omogene cu privire la limbă și religie. Aceasta s-a întîmplat atît datorită istoriei, cît și proiectării politice. Deși aranjamentele politice consensuale elvețiene sînt în general prevăzute de constituția Confederației Elvețiene, se pare că ele sînt susținute de atitudinile și cultura politică ale elvețienilor. Belgienii se diferențiază prin limbă (franceză și flamandă), religie (protestantă, non-religioasă, catolică) și regiune. Provinciile sînt oarecum omogene. O regiune învecinată cu Franța este vorbitoare de
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Atunci ce făceai Înainte? SUSPENDAT! PROASTA DRACULUI, CAUȚI CALUL DE DAR LA DINȚI! — N-am vrut să cooperez cu șeful meu. Angela, ce-ai zice să... — Adică ați avut o dispută sindicală sau ceva În genul ăsta? Eu sînt În Confederația Unită a Profesorilor, iar fostul meu soț era reprezentant sindical În Teamsters. Asta vrei să...? Bud simți o mînă pe umăr. — Flăcău, putem discuta? Dudley Smith. ATENȚIE, INTERNELE AU VENIT SĂ TRAGĂ SFORILE POSTFACTUM! — Probleme de serviciu, dom’ locotenent? — Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Urs Lesse au scris o lucrare despre istoria PSE46, aceste teme nu au fost abordate de cercetători. Pe de altă parte, va fi important să determinăm unde se situează studiul nostru față de varietatea concepțiilor existente. Ne gîndim mai ales la confederația de partide naționale, după expresia lui Daniel-Louis Seiler; la protopartidul despre care citim la Panayotis Soldatos; la federațiile de partide indicate de formula lui Pridham, ca și de ale lui Hix și Lord; la organizația extraparlamentară la nivel european, după
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de a construi un cadru de analiză integrat și actualizat care să permită o mai bună analiză a europartidelor. În literatura de specialitate, s-a recurs, pentru denumirea acestui actor partinic, la termeni foarte diferiți, precum prototipuri americane și canadiene, confederații, rețele de partide, federații europene de partide, federații transnaționale de partide, protopartide sau chiar partide în sensul convențional al termenului. Această fluctuație conceptuală stă mărturie pentru importanța dezbaterii asupra definirii acestui actor. Vom trece prin literatură pentru a evolua principalele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
diplomatice internaționale". Sînt departe de a funcționa ca partide politice 77. În anii 1960, interesul cercetătorilor s-a estompat, dar a revenit puternic în deceniile următoare. În anii 1970 și 1980, s-au sugerat succesiv ipotezele federațiilor europene de partide, confederațiilor și protopartidelor. Contestînd noțiunea lui Ernst Haas, Geoffrey și Pippa Pridham au preferat conceptul de federații europene de partide. Mai întîi, "referitor la federațiile europene de partide, e deja clar că, în contrast cu partidele moderne din statele Unite, nu sînt concepute
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
În concluzie, aportul celor doi se plasează în examinarea europartidelor în lumina noțiunii de federații europene de partide și distingerii lor de fenomenul partinic european. La rîndul său, Daniel-Louis Seiler a adoptat o concepție mult mai nuanțată, sugerînd noțiunea de confederație 80. Europartidele sînt totuși aspru judecate, fiindcă, după Seiler, ar încerca să simuleze mimetic existența partidelor naționale la nivel comunitar. Nu împărtășim această analiză (secțiunea a patra a capitolului de față). În contrast, Panayotis Soldatos nu le denumește confederații, ci
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de confederație 80. Europartidele sînt totuși aspru judecate, fiindcă, după Seiler, ar încerca să simuleze mimetic existența partidelor naționale la nivel comunitar. Nu împărtășim această analiză (secțiunea a patra a capitolului de față). În contrast, Panayotis Soldatos nu le denumește confederații, ci chiar protopartide. Pe de o parte, ele nu sînt "partide politice europene" deoarece profilul lor de partid este restrîns și eliptic. Pe de alta, Soldatos specifică o serie de șapte elemente care permit o mai bună definirea protopartidelor: "programele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
au mijloace financiare extrem de limitate; legăturile cu partidele naționale sînt insuficiente"81. Pe scurt, sînt descrise slăbiciunile structurale și funcționale ale europartidelor. În anii 1990 și la începutul anilor 2000, au fost propuse mai ales ipotezele partidelor în sens convențional, confederațiilor, rețelelor de partide și federațiilor europene de partide. Simon Hix sugerează perceperea FEP ca actori partinici naționali 82. Referitor la abordarea politicilor comparate, se disting două modele. Pe de o parte, abordarea instituțională dirijează atenția spre apariția și consolidarea funcțiilor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Karl-Magnus Johansson contestă în egală măsură deumirea clasică de partide a ELDR, PPE sau PSE88. Chiar dacă aceste entități se numesc partide, reiese că nu sînt veritabile partide politice. Probabil în completarea definiției lui Seiler, cercetătorul suedez optează pentru noțiunea de confederații, negativ definită. Pe de o parte, identitățile partidelor membre luate în parte nu sînt subsumate unei entități comune. De cealaltă, intensitatea interacțiunii transnaționale variază între fazele de contact, de cooperare și de integrare 89. Or, niște "partide europene autentic integrate
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
evoluțiilor lor realizate sau potențiale. Tabelul celor patru faze succesive ale dezvoltării europartidelor Faza a IV-a Partid politic (Hix) Faza a III-a Federație de partide (Pridham, Lécureil, Ladrech) Faza a II-a Protopartide (Soldatos și Haas) Faza I Confederație de partide (Seiler și Johansson) Ținînd cont de problemele și avantajelor acestor concepții diferite, vom propune definiția care urmează. Departe de a constitui un partid în sensul convențional, europartidele sînt actori partinici extraparlamentari în plină evoluție (a), compuși, în principal
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
324. Formula a fost reținută de UPSCE și este valabilă și în prezent. În al optulea rînd, grupul de lucru Kok dorește și integrarea în federație a sindicatelor: trebuie "stabilită o coordonare permanentă între Biroul Uniunii și Secretariatul General al Confederației Europene a Sindicatelor", pentru a lucra asupra "politicii sociale europene" și a "obiectivelor-cheie pe termen mediu ale mișcării muncitorești europene"325. În al nouălea rînd, social-democrații europeni insistă pe necesitatea unui Secretariat mai puternic, ca să aplice propunerile grupului de lucru
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
raport. În această privință, el estima că UPSCE are și trebuie să dezvolte trei ansambluri de funcții. În primul rînd, trebuie să-și păstreze funcțiile de informare, schimb și coordonare între membrii săi, cu grupul politic socialist din Parlament, cu Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) și alte organizații social-democratice care reunesc tinerii, femeile, aleșii din partide socialiste, institutele de cercetare, asociațiile de consumatori, precum și alte organizații cu pondere în procesul politic european sau în societatea civilă 405. Constatăm că această măsură
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]