6,847 matches
-
Stat există separare și cooperare. în Germania, separația Biserică-Stat nu apare în constituție. Toate confe siunile recunoscute sunt încadrate juridic ca părți ale dreptului public. Statul asigură (prin spațiu și bani) predarea în școlile de stat a religiei în funcție de structura confesională a claselor (art. 7). Celelalte aspecte sociale ale impli cării Bisericii vizează asistența religioasă în armată, închisori, spitale etc. Toate aceste aspecte sunt precizate în legile landurilor și în protocoalele încheiate între Biserici și Stat. Confesiunile încasează prin stat impozite
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
din Siria. Ideea construcției sociale și politice a terorismului și fundamentalismului este susținută și de evenimentele tragice din zonă. Siria, un important stat din Orientul Mijlociu, are granițe artificiale construite de puterile coloniale europene în anii ’20. astăzi, în condițiile „reechilibrării confesionale”, situația se modifică. Încearcă cu greu să revină la normalitate. Această revenire în forță are în primul rând o dimensiune religioasă. „Majoritatea sirienilor sunt sunniți, însă țara este condusă de minoritatea alawită, o ramură a șIIților.” Această minoritate religioasă conduce
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
TĂSLĂUANU, Octavian C.[odru] (1.II.1876, Bilbor, j. Harghita - 22.X.1942, București), publicist și memorialist. Este fiul Anisiei (n. Stan) și al lui Ioan Tăslăuanu, preot. Învață mai întâi la școala confesională din sat, apoi la școala cu limba de predare maghiară din Sânmiclăuș, urmează cursurile gimnaziale la Gheorghieni, iar pe cele liceale la Năsăud, Brașov și Blaj, absolvind în 1895. Scurtă vreme e practicant la cancelaria notarială din Bicaz, apoi, trecând
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
vreme de cincisprezece ani. De la 1 ianuarie 1934 o echipă de redactori tineri, în frunte cu Dumitru Stăniloae, schimbând aspectul grafic și, în bună măsură, atitudinea publicistică, fac gazeta mai vie, mai direct implicată în discuțiile cu caracter teologic și confesional, dar și în acelea de natură socială. Din 1945 între redactori se vor afla C. Sârbul (1945-1948), Em. Vasilescu, N. Mladin (1948-1967), Gh. Papuc (1967-1978), D. Abrudan (1978-1989). Un comitet de redacție, prezidat mai întâi de N. Mladin (1967-1981) apoi
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
I. U. Soricu, G. Tutoveanu ș.a., iar proză Ioan Agârbiceanu, Horia Petra-Petrescu (sub pseudonimul Ilie Marin), Nicolae Regman (utilizează și pseudonimele Z. Sandu, N. Păunaș), Gala Galaction. Li se alătură, cu note, recenzii sau comentarii literare și intervenții privind chestiuni confesionale, Coriolan Bărbat, Gh. Adamescu, Ion Gorun, Il. V. Felea, Ion Breazu, G. Bogdan-Duică (ciclul polemic Mici studii istorice, din 1933-1934), Dumitru Stăniloae (care întreține ani în șir rubrica „Probleme-recenzii-comentarii”), Iosif E. Naghiu, Nic. Neagu, Teodor Bodogae. O serie de articole
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
, Alexandru (28.VI.1885, Biserica Albă, azi în Ucraina - 12.XI.1938, Cluj), folclorist și publicist. Tatăl său, Ioan Țiplea, avocat, a fost prim-pretor al Izei, iar bunicul pe linie paterna jude la Biserică Albă. Urmează școală confesionala în satul natal, apoi liceul la Beiuș (1896-1904) și Facultatea de Teologie la Budapesta (1904-1909), audiind și cursuri la Facultatea de Litere, unde era profesor Gheorghe Alexici. Aici, in 1910, își dă doctoratul în teologie cu o teza pe care
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
d. Crémieux să ne ceară intervențiunea puterilor streine în cestiunea israeliților români, cată să ne înțelegem. Francia și celelalte puteri mari pot să proceadă pre calea consilielor; aceste consilie vor fi totdeuna, suntem siguri, în sensul progresului și al libertății confesionale. Dară aaceste consilie nu pot fi decât absolut confidențiali și de o natură amicală. D-l Crémieux invocă în favoarea tezei sale Art. 46 din Convențiunea de la 1858, dar uită preambulul Statutului de la 1864 care zice: «Principatele-Unite pot în viitor a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ani!), un centru al conservatorismului și Îngâmfării naționale - la cea mai ușoară adiere politică reacționam ca broasca-țestoasă, retrăgându-mă În carapace.” Consecința: „Cu inima arzând și bâlbâind marxist, m-am Înșirat În 1948 În brigăzile de muncă voluntară. În liceul confesional «Bruckenthal», timp de 560 de ani nu călcase picior de român! În mai 1948, o delegație de trei sau patru UTC-iști vizitase cu dezinvoltură clasă după clasă, făcând propagandă pentru munca de reconstrucție la șantierul Predeal-Tunele, În brigăzile voluntare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
rechiziționarea și întrebuințarea medicilor, farmaciștilor și inginerilor evrei. Nu se arată cine sunt considerați evrei și nu se face nici o excepție. 16/. Decretul-Lege No. 377 (Monitorul Oficial No. 43 din 20 Februarie 1941) cuprinde dispozițiuni relative la învățământul particular. Școlile confesionale ale Cultelor creștine pot primi elevi creștini indiferent de originea lor etnică. La școlile particulare, primare și secundare se pot primi elevi creștini ai căror părinți sunt unul evreu iar celălalt de altă origine etnică. Certificatele sunt valabile în măsura
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
interese, organizațiile filantropice (comunitas), mișcările sociale (care se manifestă prin activități de lobby, advocacy, prin campanii de presă, acțiuni de protest, colectare de semnături, demonstrații etc.), grupurile religioase privite din perspectivă publică, nu ideologică - asociații, fundații religioase de caritate, cluburi confesionale etc. Ceea ce Îmi propun În continuare este să identific, În ansamblul societal, locul unui câmp de interes public al politicilor de gen, acela al interacțiunii dintre preferințele/interesele cetățenilor și reprezentarea lor publică, pe de-o parte, puterea politică și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Gașpar (1919-1920). Redactori responsabili sunt Corneliu Jurcă (1901-1915) și Nicolae Jugănaru (1916-1920). D. era purtătorul de cuvânt al intelectualității bănățene în perioada de pregătire a Unirii din 1918. În programul său, publicația se declară neaservită vreunei grupări politice, regionale sau confesionale. În paginile ei se află, alături de articole politice care marchează momente esențiale din perioada 1901-1920, studii și informații cu caracter istoric, etnografic și folcloric. În „Foița «Drapelului»” apar, număr de număr, versuri și proză, texte originale sau traduceri. Sunt inserate
DRAPELUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286866_a_288195]
-
oficial, el fusese Împușcat În urmă cu cîțiva ani. Golpiez trebuie să simuleze nebunia (ca Hamlet) pentru a se debarasa de poliția secretă de pe urmele sale, iar Gonșalves Își oferă serviciile În sensul acesta În schimbul unor interminabile și istovitoare ședințe confesionale. Comunicarea eșuează (dacă va fi existat intenția), intervievatul - un disident comunist - Își poartă intervievatorul, precum șeherezada, pe serpentinele unor evenimente reliefate cu greu dintr-un subconștient tulbure, la capătul cărora eroul realizează că nimic nu s-a aflat, de fapt
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta (1891-1895), unde a obținut doctoratul cu teza, redactată în limba maghiară, Eminescu. Viața și opera. Studiu asupra unor creații mai noi din literatura română (1895). Învățător, apoi director la Școala Confesională Ortodoxă Română din Orăștie (1890-1891), secretar, consilier și asesor la Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Sibiului (1895-1909), este hirotonit diacon în 1900 și arhidiacon în 1901. În 1902 a fost tuns în monahism cu numele de Miron (numele său mirean de
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
fluctuații. Printre acestea se numără: sârbii, turcii, tătarii, aromânii, macedonenii, sașii. Scăderea numărului membrilor unora dintre etnii se datorează în principal mobilității populației, pe când creșterea se asociază cu stabilirea în oraș a unor noi minoritari, cum este cazul romilor. Structura confesională Cele mai vechi lăcașe de cult de pe teritoriul orașului sunt o biserică de lemn din 1792 și o biserică zidită din 1884. Alături de Parohia Fetești-Oraș, s-a înființat, începând cu 1882, parohia Fetești-Dudești, formată din unirea a două biserici, cea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
efectiv este de numai 5 persoane); baptiști (77 persoane); adventiști de ziua a șaptea (157 de persoane) și penticostali (28 de persoane) (vezi tabelul 12). Din tabelul 12 se poate observa că, după 1989, au apărut în oraș noi grupe confesionale care sunt rezultatul libertății cultelor prin Constituția postcomunistă din 1992 și ne referim la: Martorii lui Iehova, penticostali, evangheliști independenți. La fel se poate observa scăderea numărului unor grupuri confesionale existente de decenii, iar cauza acestor scăderi este migrația sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
observa că, după 1989, au apărut în oraș noi grupe confesionale care sunt rezultatul libertății cultelor prin Constituția postcomunistă din 1992 și ne referim la: Martorii lui Iehova, penticostali, evangheliști independenți. La fel se poate observa scăderea numărului unor grupuri confesionale existente de decenii, iar cauza acestor scăderi este migrația sau îmbătrânirea membrilor. Aceste fenomene nu au modificat totuși raportul dintre confesiunea majoritară - ortodoxă - și celelalte confesiuni. Tabelul 12. Scrie despre Dunăre în studiile: Regiunea inundabilă a Dunării: starea ei actuală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Ion Cătană, țărani săraci. C. urmează școala primară în satul natal, gimnaziul la Lugoj și Școala Normală (Preparandia) din Caransebeș (1880-1883). După doi ani de practică în Brebu, este numit învățător definitiv în comuna Valeadeni. A fost comisar al școlilor confesionale din protopopiatul Caransebeș și a înființat, în 1896, cercul cultural local al Astrei (bibliotecă, săli de lectură și cor). Culege neobosit folclor, avându-l ca model pe Ion Pop-Reteganul. Debutează în 1886, în „Gazeta poporului” din Timișoara, cu un apel
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
comună”, unde toți dascălii români „să-și poată da mâna, spre a se ajutora”, înfrățiți în greaua luptă „ce duc pentru luminarea poporului român” (Prefață). Rubrici: „Notițe din tipic”, „Cronologie pe anul 1900”, „Date genealogice”, „Reuniuni învățătorești”, „Pro domo”, „Școala confesională”, „Literatura noastră școlară”, „Cartea experiențelor”, „Anunțuri”. Secțiunea intitulată „Partea literară” cuprinde o Odă la dezvelirea bustului poetului Ienăchiță Văcărescu, „scrisă și declamată în grădina palatului «Ateneului Român» din București, de preotul Alex. Muntean al lui Vasile”; o prezentare a vieții
ALMANAHUL INVAŢATORULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285284_a_286613]
-
Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, respectă cutumele culturii bizantine, axate pe valorile ortodoxiei, pe care le amestecă, fără a le deforma, cu altele protestante, filosofice, păgâne chiar, dar atitudinea sa nu este în răspăr cu direcția prioritară a spațiului cultural și confesional din care provine. Cu toate acestea, în Istoria ieroglifică el demontează sistematic un set de simboluri normative ale creștinismului, procedeu rar în răsăritul european al debutului de secol XVIII, unde încă domină o atitudine dogmatică, de respect neștirbit față de valorile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ideologic-culturale izolate, care nu încheagă un proiect cultural coerent, este nevoie de o montare a sa într-un cadru potrivit. Nu strict estetic, pentru că esteticul nu se numără printre valorile prime ale medievalității noastre, ci în unul larg cultural, ideologic, confesional, mental etc. Alexandru Duțu remarcă perfect acest lucru, dar, așa cum nici istoriografia nu s-a grăbit să imite modelul școlii de la Annales, nici istoria literară nu a făcut eforturi să găsească proverbiala cale de mijloc: "... studiul mărturiilor scrise trebuie să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
logică a discursului care nu mai respectă mesajul textelor inițiale. În primul rând, introducând aceste fragmente în vecinătatea unora care provin din scripturi, care beneficiază, așadar, de autoritatea maximă, înseamnă, din start, a le înscrie într-un cadru cultural, mental, confesional de cu totul altă natură; înseamnă, de fapt, a le plasa într-un context creștin, deci a le atribui intenții străine lor. De aceea, singurul critic care s-a aplecat competent și răbdător asupra acestei probleme, Petru Vaida, are dreptate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
8/1996. Printed in ROMANIA IULIAN GHERCĂ Catolicii în spațiul public Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea Cuvânt-înainte de Episcop auxiliar de Iași, Aurel PERCĂ Prefață de Gheorghe IACOB INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte-cheie: minoritate confesională, Biserica Catolică, opinie publică, mass-media, presă Cuprins Cuvânt-înainte (Episcop auxiliar de Iași, Aurel PERCĂ) / 7 Prefață (Gheorghe IACOB) / 9 Introducere / 17 Capitolul I. Biserica Catolică și mijloacele moderne de comunicare socială / 35 I.1. Biserica Catolică și mass-media. Rolul presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în sine nu era suficient să mă convingă de viabilitatea unei astfel de cercetări, în condițiile precarității surselor primare și a studiilor în măsură să-l ajute pe doctorand. Entuziasmul domnului Ghercă pentru o temă apropiată de propria sa identitate confesională, dorința de a înțelege evoluția unei comunități minoritare, precum și capacitatea de a-și susține propriul demers m-au convins. Astăzi, ne aflăm, și o spun cu satisfacție, în fața unei lucrări solide și valoroase atât prin fondurile documentare inedite puse în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
timp, deși subiectul ales de autor pare unul limitat, trimițând la o descriere a unei părți a presei dintr-o perioadă dată, el îi permite doctorandului abordarea unei comunități minoritare în ansamblul ei, pe relația cu comunitatea majoritară din perspectivă confesională, cu problemele din cadrul propriului corp social, mai ales după Marea Unire din 1918, atunci când aspectul confesional a fost dublat de unul etnic identitar, divergent mai curând (mă refer aici mai ales la cazul transilvănean, al catolicilor români de origine etnică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a presei dintr-o perioadă dată, el îi permite doctorandului abordarea unei comunități minoritare în ansamblul ei, pe relația cu comunitatea majoritară din perspectivă confesională, cu problemele din cadrul propriului corp social, mai ales după Marea Unire din 1918, atunci când aspectul confesional a fost dublat de unul etnic identitar, divergent mai curând (mă refer aici mai ales la cazul transilvănean, al catolicilor români de origine etnică maghiară, cu propriile instituții și deziderate), cu modalitatea de raportare în general a Bisericii catolice la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]