3,668 matches
-
mediului și la un portret inițial al protagonistului (după modelul balzacian, precum în Enigma Otiliei de G. Călinescu). Elementul modificator (intriga) este situația concretă, întâmplarea care instituie conflictul, declanșând acțiunea. Intriga modifică situația inițială prin evidențierea unei cauze/unei relații conflictuale care determină seria de evenimente. În nuvele și în romane, intriga cumulează, de obicei, mai multe motivații și conflicte, interne și externe, care provoacă ruptura, dezechilibrul situației inițiale. În proza modernistă și postmodernistă, intriga se estompează, fiindcă diegeza nu mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
FătFrumos din basmul popular. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje reprezentative pentru basmul cult studiat Relația dintre protagonist și antagonist se particularizează de asemenea întrun mod original. În primul rând, raportul dintre HarapAlb și vremelnicul său stăpân, Spânul, este conflictual, determinat de confruntarea dintre bine și rău, definitorie pentru specia basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi - Spânul și împăratul Roș - nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de către narator, ci și de către alte instanțe narative. Astfel, incipitul de tip enunțiativ se formulează ca un discurs etic al unui personaj reflector: mama Anei, care este numită simbolic „bătrâna“. Cugetarea ei reprezintă în același timp o avertizare asupra forțelor conflictuale, având rol moralizator: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. După principiul simetriei, finalul se constituie tot ca discurs direct al personajului reflector: Simțeam eu că nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
farsa tragică, drama de idei, dramaparabolă etc. fiind un „teatru fără eveni mente“. Dra maturgia contemporană propune spectatorului un desen epic minimal, o situație exis tențială, o ipostază a condiției umane, pe care le problematizează, le dezvoltă prin dialo gul conflictual, prin simboluri audiovizuale, prin metaforă scenică sau para bolă ori alegorie. Construcția subiectului în opera dramatică este influențată de imperativul duratei limitate a spectacolului (23 ore) și de cel al convențiilor teatrale: - Expozițiunea este concentrată, fiind înlocuită uneori prin prolog
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de compoziție Aceste personaje sunt polarizate pe criteriul grupurilor de interese, evidențiate încă din „lista de persoane“: aripa conservatoare, care deține puterea (Tipătescu, Trahanache, Dandanache, Farfuridi, Brânzovenescu) și aripa reformatoare, care aspiră la structurile de putere (Cațavencu și „dăscălimea“). Relația conflictuală dintre cele două grupări vizează lupta pentru putere (conflict de interese); ea este reliefată chiar din prima scenă a piesei. Incipitul „ex abrupto“ este focalizat asupra prefectului Tipătescu, care, citind un articol vehement al lui Cațavencu, decide: Nu salege! Se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
conflictului dramatic, piesa își structurează subiectul pe ilus trarea conceptelor de justiție și iubire privite în mod absolut. Acest subiect, dezvoltat scenic întro gradație ascendentă, este dublat de o amplă confruntare de idei între personaje, care se evidențiază ca dialog conflictual. Ca și în comedia O scrisoare pierdută, intriga nu se consumă ca eveniment scenic, ci este actua lizată prin discursul personajelor, întro cronologie inversă: violenta campanie împotriva ministrului de justiție, declanșată în urmă cu opt zile de către Gelu Ruscanu, directorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trei încercări ale regelui ciupercă de a o opri pe Enigel din drumul ei spre o existență solară se cristalizează ca tentații ale trăirii instinctuale, în somn fraged și răcoare, generând conflictul psihologic. Monologul lui Enigel evidențiază însă depășirea termenilor conflictuali, exprimând crezul omului superior care triumfă asupra limitelor sale afective și biologice, alegând calea regală a Soarelui care dăruiește nemargini lumii ei: Din umbra deasă desfăcută / Mănchin la soarele nțelept. Ultimele două versuri surprind metaforic depășirea existenței telurice prin cultul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
coana Joi țica, coana Joițica) -, Tipătescu are conștiința puterii absolute și comportamentul unui stăpân care poate schimba, discreționar, destinele celorlalți. Item 2: evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a modului în care evoluează relația dintre cele două personaje Relația conflictuală dintre cei doi actanți se instituie chiar din prima scenă (actul I), când Tipătescu citește articolul în care este numit „vampir“ de către Cațavencu. Conflictul de interese, derizoriu (specific comediei) se amplifică în momentul în care Trahanache îi dezvăluie lui Tipătescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cunoaștere, asumânduși ipostaze, „identități“ umane și comportamente diferite, Iona reprezintă „omul în condiția lui umană, în fața vieții și în fața morții“ (Marin Sorescu, Extemporal despre mine). Cele două repere ale condiției umane - viața și moartea - se construiesc treptat, prin progresia „dialogului“ conflictual ce relevă opoziția individ/existență. Treptat, personajul unic al piesei se divide în „voci“ (dialog cu sinele/ „monolog dialogat“) exprimând fiecare o componentă a eului scindat. Mai întâi, Ionapescarul, omul pragmatic în condiția sa biologică și socială (are o identitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tensiune, dinamizate de conflicte puternice de interese și de valori morale. Incipitul de tip enunțiativ se formulează ca o cugetare a unui personaj reflector, mama Anei, numită simbolic „bă trâna“. Cugetarea ei reprezintă, în același timp, o avertizare asupra forțelor conflictuale, având rol moralizator: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. După principiul simetriei, finalul se constituie tot ca discurs direct al personajului reflector: Simțeam eu că nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în evocarea mediului social, în sugerarea caracterelor și a unor modele existențiale) și, mai ales, personajele care vor intra în viața lui. Reuniunea familială din salonul casei Giurgiuveanu prilejuiește prezentarea personajelor în ipostaze definitorii, surprinderea relațiilor dintre ele, evidențierea tensiunilor conflictuale. În același timp, episodul schițează linia narativă principală a romanului, reunind mai multe teme: moștenirea, paternitatea, parvenirea. Contrapunctic, acțiunea urmărește și firul epic ce dezvoltă tema iubirii și pe cea a afirmării intelectualului, reliefând elemente specifice bildungsro ma nului, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
înavuțirii - focalizează discursul narativ asupra lui Ghiță, protagonistul nuvelei. Cea dea doua temă, cea a destinului, îl opune lui Lică Sămădăul, antagonistul care exercită asupra sa o stranie fascinație a răului. Așadar, relația dintre Ghiță și Lică este de tip conflictual, ilustrând erodarea valorilor morale. Protagonistul nuvelei, Ghiță, este un personaj complex, dilematic, de mare forță în reprezentarea omului care se lasă dominat de slăbiciunile sale. El ilustrează, așadar, o tipologie generalumană, dar și o tipologie realistă, socială. Prima ipostază este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un exemplu de înviere. Apoi ne vom duce liniștiți la casele noastre, să murim bine, omenește, pe la casele noastre). Cele două repere ale condiției umane - viața și moartea - se construiesc treptat, nu prin acumulare de fapte, ci prin progresia „dialogului“ conflictual care relevă opoziția individ/existență. Treptat, personajul unic al piesei se divide în „voci“ (dialog cu sinele/„monolog dialogat“) exprimând fiecare o componentă a eului scindat. Mai întâi, Ionapescarul, omul prag matic, văzut mai ales în ipostaza sa de ființă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tot timpul, ca și când în scenă ar fi două personaje. Se dedublează și se „strânge“, după cerințele vieții sale interioare și trebuințele scenice. Construcția subiectului este modernă, fiindcă situațiile simbolice se succed prin asociații de idei, prin progresia unui (simulat) dialog conflictual. Aventura de cunoaștere a eroului începe odată cu depășirea situației inițiale (tabloul I), definită prin repere tem porale și spațiale ce figurează metaforic absurdul lumii. Cu fața spre mare (iluzia libertății), Iona se află, fără so știe, în gura imensă a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
celeilalte părți fără a fi nevoie să se apeleze la un comportament coercitiv (de altfel, mult mai costisitor pe planul relațiilor interpersonale) si se pot obține concesii importante, ingrațierea fiind o modalitate ieftină si eficientă de înclinare a unei balanțe conflictuale într-o parte sau în alta. De altfel, nu trebuie uitat că oamenii sunt, de obicei, mult mai centrați pe propriul interes si propria persoană decât pe ceilalți: „Gândițivă un moment la contrastul ce există între interesul pasionat pe care
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
folosite în comunicare; evitarea diluării argumentelor, folosirea argumentelor directe si categorice; întrebări deschise si atmosferă pozitivă de respect reciproc. Observăm deci că negocierea posedă posibilități extinse de utilizare ca metodă, în sensul reconstrucției si consolidării problemelor care îmbracă o formă conflictuală în mecanismul perturbării, pentru a se obține ulterior o nouă echilibrare, un progres cognitiv important. II. Medierea conflictelor spontane. Așa cum aminteam în capitolul precedent, atunci când vorbeam despre negociere văzută ca un stil comunicațional, activitatea formatorului în momentul folosirii metodelor de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
In ceea ce privește Peer mediation, medierea implică o intervenție imparțială din partea unui elev mediator, care nu poate impune o soluție, dar poate ajuta partile să o găsească. Scopul medierii este de rezolvare a conflictului si de modelare a gestionarii situațiilor conflictuale viitoare. Este foarte important ca elevul mediator sa fie solicitat de cel puțin una dintre părți si sa fie acceptat de toate partile. Participarea la mediere este voluntara iar daca elevii implicați in conflict nu vor sa participe vor suporta
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
apropie ca structura de modelul lui Daniel Shapiro „Ghidul de mediere pentru elevi. După tornade și zile însorite”. Profesorul care dorește sa formeze elevi mediatori trebuie sa-i abiliteze pe aceștia în parcurgerea curenta a pașilor medierii pentru fiecare situație conflictuala întâlnită. Etape: Pregătirea zonei: este nevoie de un loc de mediere liniștit, intim si neutru, special amenajat pentru activitățile de mediere. În felul acesta cei prezenți la mediere sunt siguri ca discuțiile vor fi confidențiale. Elementele de care trebuie sa
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
sine necesară abordării problemelor si rezolvării conflictelor pe cale pașnică, să trăiască plăcerea de a învăța pe parcursul întregii vieți. Mediere în școală are ca obiective: asigurarea promovării relațiilor de colaborare dintre elevi, profesori si părinți în spiritul toleranței. rezolvarea unor situații conflictuale între membrii comunității școlare, situații care, dacă ar fi ignorate, s-ar transforma în situații grave, cum ar fi abandonul școlar, violența cu consecințe de ordin penal. ajutarea elevilor de a obține o imagine mai clară despre ei înșiși si
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
care urmează un proces de pregătire pornind de la deviza că "lipsa comunicării naște conflicte". Elevii află cauzele diferendului, intervin imediat, fără a-l lăsa să se cronicizeze, respectând demnitatea parților, neîncercând să facă pe judecătorii, căutând soluții în echilibrarea parților conflictuale. Odată cu medierea in scoli sunt așteptate următoarele rezultate: menținerea si dezvoltarea încrederii si a respectului reciproc dintre școală si familie, dintre școală si comunitate. sunt monitorizați copiii de vârstă școlară care nu sunt cuprinși în învățământul de masă si se
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
lor în educația copilului, cerințele unității școlare, programul zilnic eficient al elevului etc. se asigură comunicarea dintre școala si familie, în vederea frecventării cursurilor cu regularitate si de a preveni eșecul școlar. Inițiatorii procesului de mediere vor încerca „să ofere părților conflictuale posibilitatea de a se împăca si de a începe de la zero". În ceea ce privește calitatea acestui model de educație întru asumarea răspunderii, el este un lucru deosebit de benefic. Elevii se deprind cu regulile conflictului si învață că trebuie să-si asume răspunderea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
participare, iar dacă una dintre ele are dubii în privința îndeplinirii acordului, se poate stabili o întâlnire anterioară. Mediatorul poate lucra singur sau în echipă, cum este cazul co-medierii care prezintă numeroase avantaje: * lucrul în doi este mai eficient în situații conflictuale dificile * unul dintre mediatori poate avea rolul de observator, în timp ce altul controlează procesul * mediatorii pot modela o formă cooperativă de lucru * mediatorii pot învăța unii de la alții.5 Educația părinților. Dimensiune esențială care se impune a fi luată în considerare
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
de putere la una de autoritate, care să le permită elevilor sa fie "actori", să-și câștige propria autoritate ; să practice o pedagogie care să motiveze elevul ; să știe să asculte ; să gestioneze crizele, să prevină si să soluționeze situațiile conflictuale, prin evitare, acomodare, putere, coerciție, compromis, negocierea rezolvării problemelor, apelul la mediator; să lucreze in echipa . Oricare dintre factorii implicați, școală, familia, biserica, factorii de prevenție sociala, instituțiile de profil ( scoli si centre de reeducare, scoli speciale etc.) trebuie să
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
presupun o combinație de autoritate si putere a dirigintelui, fenomen care are atât aspecte formale, instituționale, dar si psio-pedagogice. Dirigintele poate pune in mișcare un întreg ansamblu metodologic pe baza căruia să poată negocia eficient reguli, opțiuni, să anticipeze situații conflictuale înainte de a deveni explozive, să prevină dificultăți. Se pot astfel reduce riscurile de comportament impulsiv la acei elevi ce par să fie incapabili să-si reprezinte consecințele actelor lor. Lipsa de consistenta sociologica a grupului, lipsa tradițiilor, a unei experiențe
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
unic, incomparabil, al deciziei actuale, singurul care merită pe deplin numele de <<realitate>>", ceea ce face ca despre prezent să se spună "cu emfază" că e "focarul valorizărilor și pentru domeniul științific" (Der Sinn..., p. 25). Totodată trebuie să reținem originea conflictuală a experienței etice: Momentul apariției unei trăiri specific etice este întotdeauna conflictul" E. Spranger, Lebensformen, Halle, 1927, p. 283). Înaintea lui Spranger, E. Hammacher relevase faptul că o dată cu protestantismul apare "principiul modern al libertății subiective": "Omul nu trebuie să creadă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]