9,415 matches
-
intelectuală a istoricului literar și a comparatistului. Nepropunându-și să elaboreze o istorie a poeziei, G. se oprește mai mult asupra acelor creații care ies în afara poeticilor declarate, impulsionând căutările spre alte orizonturi. Autorul reface astfel circuitul ideilor care hotărăsc constantele liricii din secolul al XX-lea și, implicit, legăturile ei cu sfera realității. Investigațiile comparatiste aplicate vor fi fundamentate teoretic de Introducere în literatura comparată, lucrare deschisă de volumul Teoria (1992). Deziderat conceptual și metodologic evident și în Direcții în
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
Dinescu s-a apărat amintind de toate avantajele și privilegiile de care membrii Uniunii beneficiaseră În perioada președenției sale. Fosta Societate a Scriitorilor Români obținuse și ea, Între cele două războaie, concesiunea unuia dintre principalele cazinouri din țară, cel de la Constantă. Uniunea nu mai deține monopolul acestui instrument de protecție a producției autohtone față de concurență traducerilor. Conform legii, autorii sau editorii au dreptul de a decide asupra destinației taxelor provenind din vînzarea cărților. Un exemplu dintre cele mai recente este cel
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
unde încearcă și o revalorizare în spirit sămănătorist a vieții rurale. L. vede satul ca unic păstrător al adevăratelor valori spirituale și sociale, în absolută contradicție cu orașul, considerat un loc al pierzaniei. În general, clișeul contrastului sat-oraș este o constantă în prozele ei: la sate trăiesc boieri bătrâni, care își ajută „poporenii”, spre deosebire de tinerii orășeni din înalta societate, superficiali, fără orizont spiritual, robiți plăcerilor ușoare. Piesa de teatru Hazail (1931) înfățișează patimile și răstignirea Mântuitorului, ilustrând forța credinței. SCRIERI: Dreptul
LECCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287765_a_289094]
-
în cazul altor scriitori moderni, lirismul este însoțit de o reflecție teoretică susținută asupra poeziei și a actului creator în special, până într-acolo încât atenția acordată nașterii poemului - „stare de grație” a spiritului creator - devine, alături de iubire, una dintre constantele întregii sale opere. Ca și romanticii, de cealaltă parte, L. este pătruns de conștiința unei misiuni sacre, ceea ce conferă demersului său o tentă profund etică: trecând conștient peste faptul că lirica modernă și-a asumat demult divorțul dintre artă și
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
Walachischen Wojwoden Neagoe Basarab an seinen Sohn Theodosios, Leipzig, 1908; Le Caractère ethnique de la Dobroudja, în La Dobroudja, Sofia, 1918, 152-198; Bălgarite v Vlasko i Moldova. Dokumenti, Sofia, 1930; Românii dintre Timoc și Morava, în Românii din Timoc, îngr. C. Constante și Anton Golopenția, București, 1943, 191-225; Macedoromânii, tr. C. Constante, București, 1944. Repere bibliografice: Ezikovedsko-etnografski izsledvania v pamet na akademik Stoian Romanski, Sofia, 1960; Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab și „Învățăturile” către fiul său Theodosie. Problemele controversate, București, 1973, passim. Il
ROMANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289352_a_290681]
-
Le Caractère ethnique de la Dobroudja, în La Dobroudja, Sofia, 1918, 152-198; Bălgarite v Vlasko i Moldova. Dokumenti, Sofia, 1930; Românii dintre Timoc și Morava, în Românii din Timoc, îngr. C. Constante și Anton Golopenția, București, 1943, 191-225; Macedoromânii, tr. C. Constante, București, 1944. Repere bibliografice: Ezikovedsko-etnografski izsledvania v pamet na akademik Stoian Romanski, Sofia, 1960; Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab și „Învățăturile” către fiul său Theodosie. Problemele controversate, București, 1973, passim. Il.M.
ROMANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289352_a_290681]
-
Sunetul visării (1978) a fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova. Poet al expresiei elegante, cu o sensibilitate neoromantică, R. scrie versuri suave închinate iubirii, în tonalitate elegiacă, cu frecvente nostalgii de toamnă, transpuse adesea în ritmuri tradiționale. O constantă ar fi aspectul calofil și grațios al poemelor, prezent încă din Plânsul oglinzilor. Motivul liric fundamental al cărții este neliniștea în fața timpului, care nu e durată calculabilă, ci se contopește cu eternitatea: „Este târziu, bătrâne Tom, târziu / cum n-a
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
o teza de gramatică spaniolă (1974), sub îndrumarea lui Iorgu Iordan. Va fi cercetător științific la Institutul de Lingvistică din București (din 1964), cadru didactic la Universitatea bucureșteana (1971-1990), conferențiar la Facultatea de Litere și Istorie a Universității „Ovidius” din Constantă (1992-1994), profesor la Facultatea de Litere și Istorie a Universității din Craiova (1994-2002) și la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din capitală (din 2000). Este autoarea a peste șaizeci de studii de lingvistică hispanica, filologie, folclor și literatura comparată. Colaborează la
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
că acesta mărește intenționat nivelul șocurilor, iar celălalt grup, că el menține deliberat nivelul constant, la o cotă moderată. Apoi, la jumătate dintre subiecții din fiecare grup șocurile primite au fost într-adevăr mai mari, iar la ceilalți au rămas constante. Rezultatele arată că intențiile oponenților au contat mai mult în intensitatea șocurilor pe care subiecții le-au returnat acestora decât în valoarea reală a intensității șocurilor primite de la ei (de la oponenți). Studii de specialitate sugerează că oamenii diferă semnificativ între
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
îndrăgostim, uneori atât de pe neașteptate și atât de pasional. S-au schițat și răspunsuri credibile, redate și de Baron et al. (1988) Astfel, pornind de la constatarea că, în ciuda diverselor forme de manifestare în funcție de contexte culturale și istorice diferite, subzistă unele constante fundamentale (atractivitate sexuală și preocuparea față de celălalt, de pildă) care fac ca dragostea să apară drept un fenomen universal, se prezumă valoarea ei bioevolutivă de reproducere. Raționamentul prezentat ar fi următorul: perechile bărbat - femeie, care, pe lângă simplele raporturi sexuale, au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
receptorului; mai precis, acesta capătă unele atribute aparținând ascultării interactive, dar în sens negativ, „venind în întâmpinarea” emițătorului- în fapt, punând între el și acesta un set perceptiv care reflectă și nu lasă să treacă informația. Încă o dată remarcăm o constantă a axelor de forță ce caracterizează comunicarea ca domeniu, și anume sporita flexibilitate și complementaritate a granițelor dintre eficient și ineficient; astfel, unul și același fenomen poate să producă rezultate sensibil diferite, chiar opuse, în funcție de perspectiva de lucru cu care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Ce elemente sunt noi si ce elemente sunt vechi (cunoscute de către cursanți)? • Dacă problema se întâmplă sau s-ar putea întâmpla (în primul caz este necesară o soluție imediată, în al doilea caz avem timp pentru experimentare)? • Problema este una constantă (permanentă) ori apare în anumite situații? • Există o singură cauză a problemei sau sunt mai multe (cursanții, de cele mai multe ori tind să se centreze pe o singură cauză, or, este evident că de multe ori există mai multe astfel de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în urma activității. 5. Ultima fază este schimbul final. GAP se reunește de mai multe ori, la un timp stabilit de comun acord, pentru ca toți participanții să treacă prin rolul de narator; componența grupului de aprofundare profesională trebuie să fie una constantă pe o perioadă mai lungă de timp. 13.2.2.8. Discuția-paneltc "13.2.2.8. Discuția‑panel" Principiul acestei tehnici rezidă în „utilizarea unui grup restrâns de indivizi competenți și/sau reprezentativi, constituind panelul (panel=eșantion), în vederea studierii unei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să cuprindă în întregime poetica sadoveniană și, prin urmare, are mai întâi în vedere aspectul de Bildung al multor proze, exprimat într-o retorică didactică și uzând de câțiva topoi specifici, apoi strânge argumente pentru a dovedi că una din constantele viziunii constă într-un „grad înalt de semiotizare a lumii” și analizează procedeul mise en abîme, care orientează atât povestea, cât și lectura cititorului, ca într-un joc de oglinzi, având ca rezultat îmbogățirea semnificațiilor și relevarea unei conștiințe retorice
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
constituie o contribuție la teoria originalității, după aceea a lui Adrian Marino. S. își propune să demonstreze că teoria literară trebuie să își făurească un nou limbaj, care să fie pe măsura obiectului, așadar capabil să îi distingă, dincolo de metamorfoze, constantele, între care cea mai importantă pare să fie înrădăcinarea literaturii în propriul său limbaj. Înarmată cu terminologia consacrată de critica occidentală și observând tendința de înțelegere mai elastică a statutului specific al textului literar, a raportului dintre „text” și „nontext
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
României” (redactor-șef adjunct, 1974-1977), „Urzica” (redactor-șef din 1982). Debutează cu versuri la „Albina” în 1950, iar în volum în 1957 cu Fierul dracului. Poezia lui S. răspunde comenzilor ideologice ale momentului sau urmează formula tradiționalistă, de inspirație rurală. Constante ale volumelor Fierul dracului și Fișă personală (1963) sunt festivismul, stilul direct, retorica patetică, declamatoare, problematica afișat etică, dar mai cu seamă sloganurile mobilizatoare, preluate de „poetul-cetățean”: „Eu sunt poetul lucrurilor categorice, / Ca munții-n cerul clar după ploaie, / Poet
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
ar exprima o idee de națiune precisă și specifică pentru țara respectivă (o idee de origine mult mai recentă, după cum știm cu toții), ci în sensul că în fiecare din aceste regate se dezvoltă o anumită activitate culturală, caracterizată de anumite constante, influențate și de diversele orînduiri politice și sociale specifice fiecărui regat romano-barbar. Cu siguranță, cultura trebuie să se confrunte cu noua situație în care, prin violență, peste populația locală s-a suprapus o a doua populație, de origine barbară. Trebuie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
special din Atanasie și - mai ales - din Chiril, autorul încearcă să găsească temeiuri pentru doctrina potrivit căreia Cristos este în două naturi, deși în textele chiriliene invocate această formulare nu apare, ci „din două naturi”. Condamnarea nestorianismului este, bineînțeles, o constantă a tratatului, lucru firesc din perspectiva unei politici religioase menite să-i recupereze cu orice preț pe monofiziți, a căror separare de imperiu era pentru Iustinian mult mai gravă decît aceea a nestorienilor. în această direcție evoluează complexa și, din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui, avem impresia că această coabitare între poezie și predică este periculoasă, pentru că vedem cum uneori poetul pune în versuri o predică fără o convingere intimă, însă această oscilație între necesitățile practice și activitatea literară liberă a fost una din constantele întregii producții literare creștine, nu numai ale poeziei. Subiectul imnurilor lui Roman este liturgic: el închină imnuri principalelor sărbători ale anului creștin (Nașterea, Bobotează, Sărbătoarea Apostolilor, Judecata de Apoi, care era o sărbătoare de la începutul Postului Mare, Vinerea Sfîntă, Paștile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de trecere de la circulația orală, eventual manuscrisă, a Bibliei, la prezența ei reală, sub formă de carte, în toate colțurile teritoriilor locuite de români, și chiar dincolo de ele („exportul” de carte religioasă, în toate țările de rit ortodox, fiind o constantă a preocupărilor voievozilor și cărturarilor români). Momentul Coresi marchează și trecerea de la faza aleatorie a traducerilor biblice, la cea a unei munci organizate, ce avea să culmineze cu Biblia de la București, tipărită în 1688. O dovedește începerea chiar de către fiul
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
REVISTA NOASTRĂ, publicație apărută la Constantă, lunar, din februarie până în aprilie 1940, sub conducerea unui comitet redacțional format din F. Carp, Pavel Chihaia, V. Georgescu, Ion Sasu. Revista de literatură, R.n. publică proza scurtă, poezie, cronici, informații. Colaborează cu versuri Constantin Cionea, Ion Dumitrescu (ambii fiind
REVISTA NOASTRA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289240_a_290569]
-
memorialistul fusese obligat să se despartă după înstrăinarea Ardealului de Nord. Viziunea tradițională asupra fenomenului cultural (în sensul unei reticențe față de modernism, față de inovație), menținerea tonalității decente, fără mari incursiuni dincolo de pragul întâmplărilor și de cel al împrejurărilor istorice, sunt constante ale memorialisticii lui S., prezente și în volumul Așa a fost să fie... (1994). Scrierea interesează tot prin arta portretului, prin valoarea documentară și prin atitudinea stoică în fața încercărilor vieții. Înregistrând evenimentele trăite după cel de-al doilea război mondial
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
la intervale scurte, aproape douăzeci de volume, unele recenzate sever de G. Ibrăileanu și Ilarie Chendi. Chiar titlurile indică devalorizarea anecdotelor lui S., devenite, din „populare”, „botezate”, „sărate”, „afumate”, „piperate”, „împănate”, „de post”, „marinate”, „cu noroc” etc. Intenția moralizatoare, o constantă a scrisului său, se manifestă și în piesele de teatru, sătesc sau pentru școlari - Teatru (I, 1894), Ce face beția (1900), De necaz (1900), Lângă pământ (1901), Ce poate lenevia (1908), Teatru de familie (1912), Curcanii (1922), Neamul nostru (1927
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
Neocolit de subtilitate, dar ocolit de partipriuri generaționiste, mobil în regim polemic, dar atent la civilitatea tonului, S. este un critic solid, urmărind programatic, prin augmentări succesive ale sumarelor, sinteza și panorama. Fundamental un spirit canonic, el modulează totuși această constantă în sensul conștiinței relativității faptului literar, înscris, pe de o parte, în social-politic, iar pe de altă parte supus unei eroziuni intrinseci. SCRIERI: Diferența specifică, Cluj-Napoca, 1982; Incursiuni în literatura actuală, Oradea, 1994; Revizuiri, I, București, 1995; Critica de tranziție
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Gesar - spun anumite texte - sau Panchenlama va rămâne o vreme În Ïambhala, de unde se va reîntoarce pentru a-i Înfrânge pe inamicii budismului, tibetanilor și mongolilor (Stein, Gesar, pp. 8 și 113). Asocierea acestui regat mitic cu Nordul este o constantă a diferitelor literaturi care alimentează epopeea: acolo eroul va rezida ca general al Ïambhalei (ibidem, p. 115)3. Suprapunerea centrului și nordului e departe de a fi unică În spațiul indian sau influențat de India. Meru, numele mitic al ultimei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]