1,615 matches
-
Inițial, poziția lui Krausz era următoarea: oricît de tentați am fi să credem că realiștii cred în unicitatea unei interpretări corecte, iar constructiviștii în posibilitatea de a avea mai multe interpretări valabile, ambele ontologii, atît cea realistă cît și cea constructivistă permit combinații interesante de atitudini referitoare la interpretare. Volumul de față explică felul în care se realizează asemenea combinații. Abordarea lui Michael Krausz este ancorată într-o distincție aparent la îndemîna oricui: cea dintre singularism și multiplism. Singularismul este viziunea
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
posibile cu condiția ca ele să se refere la același obiect. Condiția aceasta nu e evidentă și nici lesne de satisfăcut. Căci de cele mai multe ori multipliștii își construiesc obiectul prin însăși practica lor interpretativă. De unde și plasarea lor în tabăra constructiviștilor. Dar Krausz afirmă că o asemenea viziune nu e, de fapt, deloc multiplistă, ci mai degrabă singularist-constructivistă: întrucît obiectul de constituit de interpretare, e cît se poate de firesc ca între el și interpretare să existe o corespondență directă. La
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
7 ani, 2008. ● Bizdună, M., Neagu, A., Texte pentru educația limbajului la preșcolar, Editura PROGnosis, București, 2000. ● Bocoș, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. ● Bocoș, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. ● Bocoș, M., Catalano, H., Avram, I., Someșan, E. (coord.), Pedagogia învățământului primar și preșcolar. Instrumente didactice, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca, 2009. ● Botiș, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilităților emoționale și sociale ale copiilor
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M., Instrucție și educație, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003. ● Joița, E., Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iași, 2002. ● Joița, E., Instruirea constructivistă - o alternativă. Fundamente. Strategii, Editura Aramis, București, 2006. ● Kolumbus, E.S., Didactica preșcolară ("Is it tomorrow yet?" - titlu original, traducere în limba română de Magdalena Dumitrana), Editura V amp;I Integral, București, 1998. ● Manolescu, M., Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
și practică, Editura Credis, București, 2004. ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura Meteor Press, București, 2004. ● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010. ● Marin, T., Teoriile învățării și didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Editura V amp; I Integral, București, 2009. ● Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999. ● Păiși, Lăzărescu, E., Ezechil, L., Laborator preșcolar, Editura V amp;I Integral, București, 2010. ● Păun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
7 ani, 2008. ● Bizdună, M., Neagu, A., Texte pentru educația limbajului la preșcolar, Editura PROGnosis, București, 2000. ● Bocoș, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. ● Bocoș, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. ● Bocoș, M., Catalano, H., Avram, I., Someșan, E. (coord.), Pedagogia învățământului primar și preșcolar. Instrumente didactice, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca, 2009. ● Botiș, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilităților emoționale și sociale ale copiilor
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M., Instrucție și educație, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003. ● Joița, E., Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iași, 2002. ● Joița, E., Instruirea constructivistă - o alternativă. Fundamente. Strategii, Editura Aramis, București, 2006. ● Kolumbus, E.S., Didactica preșcolară ("Is it tomorrow yet?" - titlu original, traducere în limba română de Magdalena Dumitrana), Editura V amp;I Integral, București, 1998. ● Manolescu, M., Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
și practică, Editura Credis, București, 2004. ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura Meteor Press, București, 2004. ● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010. ● Marin, T., Teoriile învățării și didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Editura V amp; I Integral, București, 2009. ● Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999. ● Păiși, Lăzărescu, E., Ezechil, L., Laborator preșcolar, Editura V amp;I Integral, București, 2010. ● Păun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
forme coerențe de socialism științific. Spectacolele și reacțiile Rezultatele concrete ale experimentelor lui Meyerhold au fost două producții prezentate publicului în 1922, Încornoratul magnific de Fernand Crommelynck și Moartea lui Tarelkin de Sukhovo-Kobylin, două farse grotești cu deznodământuri amare. Artiștii constructiviști Lyubov Popova și Varvară Stepanova au realizat recuzita și "mașinile de jucat," plasate pe scenă.[14]</a> În timpul spectacolelor, actorii foloseau și mutau construcțiile imense îmbrăcați în salopete de muncă, făcând acrobații și coordonându-se exact în lupta cu adversarul
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
of the director was the modern substitute for the whole complex of social and theatrical factors that hâd once made theatre the great collective art. Reinhardt illustrates this process în its baroque, Wagnerian aspect. Vsevolod Meyerhold illustrates it în its constructivist, Marxian aspect.”[23] Nevertheless, the spectators, mainly workers, were perplexed and offended by the strânge staging and the non-linear narrative. Soviet critics followed them by asking for simple plots, characters that are convincing and easy to identify with, a positive
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
reprezentări abstracte-geometrice, acesta mișcare se extinde în afara acestor limitări. În mișcarea minimalistă, au existat trei faze importante: Prima fază a implicat reducerea la esențial a formelor artistice. Cele mai importante contribuții la acestă fază a minimalismului au fost aduse de constructiviștii ruși și sculptorul român Constantin Brâncuși. Constructiviștii ruși au proclamat că simplificarea formelor a fost realizată ca să lanseze creerea unei limbi universale a artei care să fie înțeleasă de mase. Lucrările lui Brâncuși au avut mai degrabă țelul de a
Minimalism () [Corola-website/Science/298682_a_300011]
-
acestor limitări. În mișcarea minimalistă, au existat trei faze importante: Prima fază a implicat reducerea la esențial a formelor artistice. Cele mai importante contribuții la acestă fază a minimalismului au fost aduse de constructiviștii ruși și sculptorul român Constantin Brâncuși. Constructiviștii ruși au proclamat că simplificarea formelor a fost realizată ca să lanseze creerea unei limbi universale a artei care să fie înțeleasă de mase. Lucrările lui Brâncuși au avut mai degrabă țelul de a găsi puritatea formei, si au pregătit drumul
Minimalism () [Corola-website/Science/298682_a_300011]
-
de a stopa izbucnirea primului război mondial. Susținătorii acestui curent propun în schimb o literatură a iraționalului. În România, constructivismul s-a concretizat în doctrina revistei Contimporanul (condusă de Ion Vinea) și mai ales în integralism, bazat pe o fundație constructivistă și combinând elemente din alte curente de avangardă precum suprarealismul sau futurismul.
Curente literare () [Corola-website/Science/298541_a_299870]
-
transfinite cu panteismul. Criticile dure au fost acoperite însă de considerațiile internaționale. În 1904 Societatea regală din Londra i-a acordat lui Cantor Medalia Silvestru, cea mai mare onoare ce o putea oferi. Astăzi, majoritatea matematicienilor, care nu sunt nici constructiviști, nici finiști acceptă opera lui Cantor privind mulțimile transfinite și aritmetica, recunoscându-le ca o schimbare de paradigmă. Astfel, matematicieni ca: Hadamard, Hurwitz, Hilbert au adus omagii lui Cantor la Congresul ținut la Zürich în 1897. Prin 1900, teoria infinitului
Georg Cantor () [Corola-website/Science/308112_a_309441]
-
este unicul muzeu din municipiu. Muzeul se află într-o clădire cu două niveluri, a fost realizată în stil constructivist, având statut de monument istoric. În perioada interbelică aici se afla Liceul evereiesc. La 14 octombrie Comitetul executiv Bălți emite un ordin în baza hotărârii nr. 138 din 16 aprilie 1960 a Consiliului de Miniștri ai RSSM de a crea
Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți () [Corola-website/Science/312935_a_314264]
-
precădere în melodiile dodecafonice sunt cele disonante, în special cele de secundă, septimă, nonă și așa mai departe, cu salturi neobișnuite și dificile. Gruparea în serii a celor douăsprezece semitonuri ale gamei cromatice temperate și prelucrarea acestora conform unor procedee constructiviste, riguros aplicate, amintește de tehnici ale Renașterii barocului muzical. Dodecafonia nu a avut răsunetul dorit, în ciuda unor acțiuni foarte dârze și puternic sprijinite de finanța vremii. Cu toată reclama zgomotoasă, făcută de cercurile din Köln, Viena, Berlin, Paris, Roma, ea
Dodecafonism () [Corola-website/Science/310138_a_311467]
-
Cotoșman. Acesta tocmai abandonase pictura figurativă dedicându-se experimentelor cu forme abstracte. În urma șederii sale la Paris, în 1963, el se întorcea acasă cu dorința de a-și schimba mijloacele de expresie inițiind seria monotipurilor monocrome și realizând primele colaje constructiviste (Interferențe spațiale). După exemplul unor grupuri de avangardă și in special “Groupe de Recherche d’Art Visuel” (Paris, 1960), el dorea să apară și la Timișoara o astfel de echipă. Ca urmare a luat naștere Grupul 111, primul grup artistic
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
elemente geometrice în pictură. Către 1967 arta lui devenise radical constructivă, artistul renunțând la culoare în favoarea integrării artei într-un spațiu arhitectonic. Din această perioadă timpurie se păstrează în colecția muzeului o serie de lucrări, în special monotipurile și colajele constructiviste ale lui Cotoșman, dar și lucrările lui Flondor și Bertalan care au fost expuse la Nürnberg în 1969. În 1970 la Liceul de artă din Timișoara au sosit mai mulți tineri profesori. În jurul lui Constantin Flondor și a lui Ștefan
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
artistică bănățeană. Curentele noi - expresionismul, simbolismul, cubismul, postimpresionismul - pot fi urmărite în majoritatea creațiilor semnate de pictorii și sculptorii deceniului trei și patru. Marile căutări l-au trimis către școlile libere germane pe neliniștitul pictor Albert Varga și pe sculptorul constructivist Ferdinand Gallas. Dacă marile pânze expresioniste ale primului (Înmormântare, Noaptea la sfat, Călăreț în noapte) fac legătura cu tendințele artei franceze moderne, cu culorile strălucitoare ale școlii băimărene, cel de-al doilea a reușit să treacă de la constructivismului artei ruse
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
operă. Preocupările lui Ion Stendl au mers întotdeauna în paralel, pe mai multe planuri. Personalitatea să artistică, caracterizată de rigoare, apetenta cognitivă, aplicație controlată, nu putea rămîne indiferență în fața unui moment ce a marcat istoria artei contemporane. Cercetările de tip constructivist conduc, spre sfîrșitul anilor ’70, la seria lucrărilor întitulate Structuri, realizate în tehnică mixtă. Acesta este momentul cînd el se preocupă să iasă din bidimensionalitatea tabloului, cînd întîlnirea cu spațiul îl provoacă. De la tapiserie, la obiecte construite, la cărțile sale
Ion Stendl () [Corola-website/Science/313928_a_315257]
-
Astfel, la numai un an de la apariția volumului de debut, Ilarie Voronca aderă la atitudinea pragmatic inovatoare cuprinsă în "Manifestul activist către tinerime" al revistei Contimporanul, publică el însuși în 1924, împreună cu Victor Brauner și Stephan Roll, publicația de avangardă constructivistă 75 HP (din care apare un singur număr), colaborează la alte reviste similare precum Punct sau Integral. Ermetismul, expresia eliptică, selectarea vocabularului poetic din domeniul industrial și tehnic probează orientarea poetului în această etapă. În 1927, apare la Paris poemul
Ilarie Voronca () [Corola-website/Science/297718_a_299047]
-
valoroasă arhitectură interbelică prezintă complexul de clădiri al actualei Universității “Alecu Russo”: Liceul teoretic pentru fete “Domnița Ileana” (1936, arhitect E.R. Spirer), Liceul teoretic pentru băieți “Ion Creangă” (1938, arhitect E.R. Spirer); Liceul evreiesc ș.a. Aceste edificii marchează extinderea arhitecturii constructiviste, moderniste și funcționaliste în domeniul instituțiilor de învățământ. În 1936-1938 interiorul casei de locuit a lui Hagi Marcarov au fost refăcute pentru Primăria Bălților (arhitect E.R. Spirer). Întreprinderile industriale - fabricile de ulei, de zahăr, morile - erau amplasate cu precădere la
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Procesul de matematizare precede în general procesul de logicizare prefigurând structurile logice în domeniul aplicației. c.Dezvoltări filozofice Aplicații etice -Logica acțiunii -Logica deontică -Logica comenzilor (a imperativelor) -Logica preferinței și alegerii Aplicații metafizice -Logica existenței -Ontologia lui Leśniewski -Logica constructivistă -Ontologia (disputa nominalism-realism) Aplicații epistemologice -Logica întrebărilor și răspunsurilor -Logica temporală -Logica parte-întreg (mereologia) -Logica epistemică -Logica supoziției -Logica informației -Logica inductivă ••• Logica evidenței și confirmării ••• Logica probabilistă În măsura în care reflecția logic filozofică asupra unui domeniu dat se maturizează, gândirea logică
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
a creat modele simplificate sau abstracte, ale căror cavități, spații interioare au uluit de multe ori publicul. Futuriștii italieni, de pildă Umberto Boccioni, au lucrat intr-un spirit total opus. Ei au redat dinamismul, ritmul alert al vieții moderne. Artiștii constructiviști, cu o conceptie la fel de modernă dar cu țeluri nepersonale, ca de exemplu Naum Gabo (1890-1977) au conceput niște creații, ale căror eleganță și executare precisă amintea mai mult de modele științfice, de mașini. Constructiviștii au fost importanți inovatori, au utilizat
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
ritmul alert al vieții moderne. Artiștii constructiviști, cu o conceptie la fel de modernă dar cu țeluri nepersonale, ca de exemplu Naum Gabo (1890-1977) au conceput niște creații, ale căror eleganță și executare precisă amintea mai mult de modele științfice, de mașini. Constructiviștii au fost importanți inovatori, au utilizat materiale industriale (plastic, sticlă, oțel) acestea nefiind modelate sau sculptate, ci mai degrabă compuse, s-au realizat structuri scheletice în locul tradiționalului complex compact de statui. Dadaiștii cu înclinație anarhică au rupt radical orice legatură
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]