4,590 matches
-
adoptate măsuri împotriva venalității funcțiilor. Se prevedea separarea puterilor în stat și înființarea unei armate naționale. La 30 martie 830, se încheiau lucrările de elaborare a Regulamentelor Organice de către comisiile de redactare ale Divanurilor Moldovei și Țării Românești, sub președinția consulului general rus Minciaki. După ce au fost amendate de către curtea protectoare, Regulamentele Organice au fost adoptate de Adunările obștești extraordinare de la București (mai 83) și Iași (octombrie 83) . Regulamentele Organice exprimau clar năzuința Rusiei, ca putere protectoare, de a face să
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
în nota verbală, adresată în 26 decembrie 836 ambasadorului rus la Constantinopol, Buteniev, Mihail Sturdza preciza faptul că semnatarii memoriului din 835 au fost încurajați de Stoekl. funcționar al consulatului rus la Iași. Ambiguă a fost și atitudinea lui Ruckman, consulul general al Rusiei. în momentul în care a primit memoriul boierilor, el aprecia acțiunea ca fiind un „complot criminal”. însă, le-a sugerat la trei dintre semnatari să adreseze reclamația lor contelui Beckendorff, șeful poliției imperiale, care-i va raporta
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
momentul în care a primit memoriul boierilor, el aprecia acțiunea ca fiind un „complot criminal”. însă, le-a sugerat la trei dintre semnatari să adreseze reclamația lor contelui Beckendorff, șeful poliției imperiale, care-i va raporta situația împăratului. La intervenția consulului general al Rusiei, Mihail Sturdza a revenit asupra măsurilor represive adoptate împotriva boierilor. Ruckman îi recomanda acestuia să dea dovadă de moderație și de înțelepciune. într-un raport înaintat Porții, pe data de 3 decembrie 835, se preciza faptul că
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
ajunge la scoposul său”49.(Ghorghe Asachi) Organele de presă consolidau legăturile dintre românii aflați de o parte și de alta a Carpaților. Românii de la sud și est de Carpați, încătușați de o aspră cenzură sub domniile regulamentare controlate de consulii țariști, vedeau în „Gazeta de Transilvania” o modalitate „de a se recori, de a se resufla”50. George Sion vedea în această foaie „un organ politic al naționalității românilor”5. Prin ea se dezvolta „duhul național”52. Rusia țaristă, alarmată
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
istoric, care să sublinieze poziția Principatelor în raporturile lor cu puterile suzerană și protectoare6J. Pe data de 22 aprilie 848, foaia brașoveană lua atitudine față de poziția Rusiei privind cele două Principate, publicând nota din 6 martie a cancelarului Nesselrode către consulul general rus la București, Kotzebue. Nesselrode blama revoluția europeană și își exprima hotărârea de a se recurge la forță în Moldova și Țara Românească, în caz de nevoie. „Gazeta de Transilvania” susținea faptul că, în aceste momente, era nevoie ca
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
vehiculate de reprezentantul Rusiei erau atât de periculoase pentru existența politică a Principatelor. Un alt articol foarte important publicat de gazeta transilvăneană s-a intitulat Protectoratul rusesc în Moldavo-România, în care condamna cenzura instituită în cele două Principate, datorită presiunii consulilor ruși. Articolul condamna interdicția circulației în Moldova și Țara Românească a foii brașovene. Redactorul „Gazetei de Transilvania” critica și disprețuia „toate acele prigoniri” și exprima convingerea că „libertatea tiparului și a vorbirii” va triumfa. Românii din Principate erau îndemnați să
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
3/5 august 839, către Ion Ghica. Scrisoarea prin care Alexandru Golescu anunța fraternizarea moldovenilor cu muntenii la Paris, a fost interceptată de poliția secretă de la Viena, de unde s-a făcut cunoscută și Cabinetului de la Petersburg. Nesselrode îl informa pe consulul rus de la București că niște „odioase mașinații” se urzeau în Țara Românească și în Moldova. Atrăgea atenția că „în cursul verii trecute [839 - n. ns„ R. R.] mai mulți moldoveni aflați la Paris s-au asociat cu câțiva demagogi munteni
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
asociat cu câțiva demagogi munteni”. Nesselrode îi menționa pe Mavrocordat, Ghenadie și Philites, ca profesând principiile „celei mai flagrante democrații”. în legătură cu acest fapt, i-a fost atrasă atenția și lui Mihail Sturdza. Domnul Moldovei îl asigura, după o lună, pe consulul rus de la București că obținuse promisiunea tatălui lui Mavrocordat că va pune capăt scandaloasei purtări a fiului său, transferându- la Berlin, împreună cu însoțitorul său, Ghenadie. Dar, la 25 martie/6 aprilie 84, Alexandru Mavrocordat era din nou la Paris. în
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
teritoriu pe care rânduielile și aranjamentele internaționale i- puseseră la dispoziție” . Domnul Mihail Sturdza, impus de către puterea protectoare, era instrumentul acesteia. Memoriul din 835, înaintat țarului, scotea în evidență viciile guvernării acestuia și măsurile dure luate împotriva protestatarilor. La intervenția consulului general al Rusiei, Mihail Sturdza a revenit asupra măsurilor represive adoptate împotriva boierilor. Ruckman îi recomanda să dea dovadă de moderație și de înțelepciune. în 837, Sturdza și-a exprimat intenția de a părăsi tronul Moldovei. Firește, această intenție nu
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
domnitor al celor două Principate de către Anglia și Franța să fie realizată în acord cu puterea protectoare. Cu siguranță, Rusia a luat cunoștință de demersurile politice ale lui Mihail Sturdza, asociate celor ale lui Ion Câmpineanu. La 22 martie, Huber, consulul Franței la Iași, nota că domnul Moldovei, speriat de ideea compromiterii față de Rusia, a insistat în privința păstrării secretului asupra planurilor de unitate ale românilor. Apariția în Franța și circulația în Principate a articolelor și cărților lui Felix Colson, al căror
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Moldovei și am început a sfătui și a deștepta duhurile moldovenilor; am sporit numărul binecugetătorilor patrioți sistisind conjurație pentru a putea ajunge la țăl, a vedea în țară păzirea legilor, dreptatea pentru toți deopotrivă și statornicia siguranței persoanei și averii. Consulul rus Titov a considerat că această mișcare nu putea duce la „o explozie imediată”. De aceea, a considerat de ajuns supravegherea lui Leonte Radu la moșia sa de la Văleni - Neamț și numai dacă treaba se agravează, acesta, „ca vechi supus
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
avansat, de către o mare putere, cu consemnul de a veghea la păstrarea principiilor salutare și de a înlătura, cu grijă, propagarea ideilor pernicioase și antisociale, contrare politicii înțelepte și prevăzătoare a Cabinetului imperial”. La sfârșitul anului 839, Adolph Billecocq, noul consul al Franței la București, sosea la Iași pentru ca, împreună cu Huber, să încerce împăcarea celor doi domni ai Principatelor, pentru a înlesni sprijinul mai activ al Franței. Acesta a apreciat pozitiv atmosfera din capitala Moldovei și poziția domnului Mihail Sturdza. Nu
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
și în afara granițelor. în Moldova, se înființa societatea secretă Fiii coloniei lui Traian. Un rol important în acest sens l-au avut J. A. Vaillant și ofițerul Ion Deivos. într-o scrisoare din 2 iunie 84, a lui Samuel Gardner, consulul britanic la Iași, către R. G. Colquhoun, se amintește de această asociație secretă. Astfel, aflăm că principalii promotori ai acestei societăți au fost „un oarecare domn Vaillant din capitala dumneavoastră [București - n. ns., R. R.] expediat aici în timpul recentelor tulburări
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
într-un raport din 8 martie 848, adresat lui Nesselrode, Th. Tumansky îi aducea acestuia la cunoștință faptul că se pregătea o revoltă contra guvernului moldovean. Nemulțumirile împotriva guvernului lui Mihail Sturdza puteau conduce la „demonstrații capabile de tulburări funeste”. Consulii francez și prusian, de la care îi parveneau aceste informații, l-au sfătuit pe domn să se conformeze cerințelor timpului, „să convoace o adunare națională extraordinară, să-i asculte cererile și să acorde concesii, după exemplul altor țări”. Prințul Sturdza dădea
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
se înțelegeau cu poliția”. Nu a fost o măsură înțeleaptă, căci prezența acestor oameni înarmați pe străzi a produs multă panică.Tumansky a încercat să-l convingă pe Mihail Sturdza că înarmarea albanezilor tulbura liniștea orașului. Prințul, convins de argumentele consulului rus, „i-a lăsat pe aceștia să se întoarcă la casele lor”. Totuși, potrivit aceluiași raport, spiritele din Iași nu puteau fi ușor calmate. Tumansky se referea, în special, la tinerii care voiau „să imite Franța”. Aceștia visau la independența
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
posturi foarte importante”. Iată un tablou trist al Moldovei, care era foarte dezorganizată în acel moment, mai ales din punct de vedere administrativ. Intr-un raport din 6 aprilie 848, înaintat de către Mihail Sturdza lui Nesselrode, domnul român critica comportamentul consulului rus în timpul evenimentelor din martie. Astfel, în momentul în care domnul Moldovei era convins de faptul că reușise să disperseze reuniunea programată pentru data de 27 martie, a intervenit consulul rus, la sugestia Moruzeștilor. Tumansky a motivat intervenția sa prin
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
înaintat de către Mihail Sturdza lui Nesselrode, domnul român critica comportamentul consulului rus în timpul evenimentelor din martie. Astfel, în momentul în care domnul Moldovei era convins de faptul că reușise să disperseze reuniunea programată pentru data de 27 martie, a intervenit consulul rus, la sugestia Moruzeștilor. Tumansky a motivat intervenția sa prin faptul că i s-a promis că aceasta va fi prima și ultima reuniune de acest fel. Obișnuit să respecte punctele de vedere ale reprezentanților puterii protectoare, Mihail Sturdza a
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
punctele de vedere ale reprezentanților puterii protectoare, Mihail Sturdza a fost nevoit să -și înceteze acțiunea de dispersare a reuniunii, dar a continuat să supravegheze de aproape acțiunile revoluționarilor. Aceștia nu s-au oprit la o singură ședință, așa cum prevăzuse consulul rus, „ci au mai făcut și altele, alegând ca loc de întâlnire casa logofătului Constantin Sturdza”. Se pare că perturbatorii, sub pretextul că Tumansky, „înterzicându-le să se întâlnească în loc public, le-a spus că o puteau face într-o casă
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
acest loc al comerțului. Unde sunt mulți străini de toate națiile și unde puteau fi ajutați”. De altfel, la Hotelul Petersburg participaseră și foarte mulți străini. Mai întâi, domnul Moldovei a cerut sprijinul consulatului rusesc, în vederea trecerii prizonierilor dincolo de Prut. Consulul rus a refuzat, pe motiv că trupele din Basarabia nu erau instruite din acest punct de vedere. Atunci, după o înțelegere cu Matcin, prizonierii au fost duși peste Dunăre. Trei dintre „autorii actelor criminale” nu au putut fi găsiți în
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
de origine română, după merit și loialitate. Toți cetățenii vor fi înarmați, pentru a forma „o putere federativă împreună cu Valahia, Transilvania, Banat, Ungaria” . Intenția Ungariei era aceea de a opune rezistență, în cazul intervenției Rusiei în Moldova, până la sosirea francezilor . Consulul rus avea cunoștință de faptul că cincisprezece conspiratori urmau să vină de la Paris, printre care Negri, Râșcanu și Mălinescu. în plus, Kogălniceanu se afla deja la Iași, ca și frații Alecsandri. Grigore Cuza era considerat „un mare patriot care a
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
asupra țărilor și că nu va admite tulburarea ordinii publice”8j.El considera că, dacă ar fi fost prezent cu cincisprezece zile mai devreme la Iași, manifestația nu ar mai fi avut loc. Duhamel contesta învinuirile aduse de către Mihail Sturdza consulului rus de la Iași. în plus, calmul domnului moldovean era unul aparent, căci apropiații săi l-au informat pe generalul rus că Sturdza a simțit o frică teribilă, pierzându-și complet capul și fiind gata să acorde concesii. Duhamel remarca ura
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
rândul autorităților din Moldova, în momentul în care Nesselrode îl informa pe Kotzebue, la 6 aprilie, de faptul că moldoveanul Aslan a procurat peste 4000 de puști la Paris, care au fost expediate la Constantinopol. Informația a ajuns imediat la consulul rus din Iași, apoi la prințul Sturdza. Mihail Sturdza a cerut puterii protectoare, prin intermediul generalului Duhamel, „câteva piese de artilerie”, având în vedere faptul că Moldova avea mulți artileriști, dar nu și artilerie, cu excepția unui singur tun, care nici nu
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
câțiva trăgători la Iași, „pentru a pune capitala la adăpost de conspiratori” . Din punctul de vedere al lui Duhamel, la nivelul la care au evoluat treburile în Principate, existau două alternative: „Fie să abandonăm drepturile noastre de protecție, să chemăm consulul, să lăsăm moldovalahilor guvernarea și să tolerăm stabilirea unei cvasi-republici pe frontieră, fie să intervenim cu forța armatei” . Duhamel a primit asigurarea că pe data de 28 iunie, trupele ruse vor ajunge la Iași. Comisarul turc, Talaat Effendi, a salutat
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
era absolut necesară încheierea unei convenții cu Poarta. însă aceasta, pentru moment, refuza, „într-un mod nechibzuit”, încheierea unui aranjament cu puterea protectoare. Poarta intenționa a numi la Iași și la București câte un comisar permanent, pentru a contracara acțiunile consulilor ruși și pentru a corecta actele greșite ale guvernării lui Mihail Sturdza, a cărui îndepărtare de la tronul Moldovei era de dorit. Printre români exista convingerea că Turcia nu va fi niciodată atât de puternică spre a determina Curtea de la Petersburg
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
luptând în continuare pentru cauza românilor. Astfel, unii se aflau la Paris, unde umpleau ziarele cu articole, „sperând să câștige simpatia Europei.” Alții au rămas în zona frontierelor și le promiteau compatrioților că , odată cu venirea primăverii, cauza lor va triumfa”. Consulul rus era convins de faptul că exilații pun la cale un complot. In Principate, producea mirare atitudinea pasivă a puterilor europene. Turcia era încă puțin sprijinită de către Anglia și Franța, aflându-se în continuare sub presiunea diplomației țariste. în același
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]