15,904 matches
-
cred că uneori vă amuzați încercînd să combinați fazele unei crime perfecte. Un exercițiu de fantezie! Circumstanțe excepționale v-au îngăduit să o puneți în aplicare. Cu ce vă ocupați, domnule Vîlcu? ― Nu vi s-a spus? Mă surprinde. Sânt contabil la un institut de proiectări. ― Din septembrie 1973, preciză maiorul. ― Exact. ― Și mai înainte? ― Nu înțeleg întrebarea. Și apoi nu văd... ― Cu ce v-ați ocupat înainte de a vă reprofila? Pentru că nu asta este profesiunea dumneavoastră inițială. Vâlcu își plecă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pe care metisajul rasial îl înscrie în trupul unui om, la finele de secol XIX, în imperiul Victoriei. Și nimic mai inspirat decât opțiunea de a situa în centrul narațiunii una dintre cele mai versatile prezențe imaginabile - pe Reginald Winkie, contabilul din Lahore în al cărui chip smead se poate citi moștenirea mamei sale indience. În India colonială, Winkie trăiește periculos, ezitând să își asume jumătatea indiană și preferând masca de seducător englez urban. Winkie este parte a unui joc delicat
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
jumătatea indiană și preferând masca de seducător englez urban. Winkie este parte a unui joc delicat și nu mai puțin riscant decât Marele Joc pe care îl gândesc englezii și rușii la granițele Indiei, un joc cu identitatea din care contabilul metis nu poate ieși decât învins. Ca și în textele lui Faulkner, blestemul impurității sângelui este de neiertat în societatea victoriană, obsedată de respectabilitate și atentă la evitarea oricărei poluări „etnice”. Viața lui Winkie este viața unui „outcast”, în termeni
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
din New York. Mai exact, în Riverdale. În timp ce acești tineri israelieni au învățat bine limba tancurilor, a artileriei și a infanteriei, fiind educați de mici pentru a deveni războinici, el a fost educat pentru a se alătura unei armate de avocați, contabili și doctori. A venit în Israel la douăzeci și cinci de ani, la timp pentru a face antrenamentul de bază de trei luni, dar era prea târziu. Nu va avea niciodată parte de cunoștințele militare care reprezentau un procent atât de mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de cercetare științifică sau farmaceutică mare. Probabil că am lucrat pentru toate. — Foarte discret. — La fel cum vom fi discreți și în cazul vostru. Vom trimite numai trei persoane la compania ta, printre care și eu. Ne vom identifica drept contabili, cu toate actele în regulă, de la o firmă care se gândește să investească. Vom petrece o săptămână ca să examinăm situația și apoi îți vom prezenta raportul. Foarte simplu, foarte direct. Încercă să se concentreze asupra cuvintelor, dar frumusețea ei i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Și nu sunt prea sigură de bluza asta. Mă face să arăt ca o salată de fructe? — Trebuie să stăm de vorbă, spuse Ellis. — Bine. Ai timp să luăm prânzul? — Nu, mamă. Trebuie să mă întorc la birou. Ellis era contabil la o agenție de publicitate. Plecase de la birou și venise repede în centru, pentru că primise un telefon panicat de la fratele lui. Se duse la mama lui și îi spuse, încet: — Mamă, nu poți face cumpărături acum. Nu fi prostuț. — Mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Stătea în fața oglinzii, în exact același loc în care se aflase cu câteva săptămâni înainte, când arătase o indiferență totală față de el, față de mesajul lui, față de situația familiei ei și de situația lor financiară. Atitudinea ei era total nepotrivită. Fiind contabil, Ellis era îngrozit de oamenii care nu aveau o atitudine potrivită față de bani. Banii erau ceva real, tangibil, erau fapte reale și cifre. Acele fapte și cifre nu erau interpretabile. Nu conta cum le priveai. Mama lui nu înțelegea realitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Probabil... am fost amândouă fermecate de cine nu trebuia... nu? zise Kitty Într-o doară. — De ce spui asta? se Încruntă Desert Rose. Charlie e bărbatul potrivit pentru mine. La cine ai vrea să visez? La un doctor, un comerciant, un contabil? Nu-mi plac. Sunt plictisitori. Așa, amândoi suntem artiști. Știu că am exasperat pe toată lumea cu Charlie, dar eu sunt artistă, creez, sunt idealistă. Idealiștii sunt pasionali. Vânează mereu vise frumoase. Kitty se uită afectuos la prietena ei. — De acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
scris: nemulțumire. Peste acest cuvînt, criticii doctrinari au lipit etichete prețioase și au colectat silnic nume și pseudonime pentru a-și justifica teoria. E felul lor de a trăi și de a ține un capăt din pulpana actualității. E ciuda contabililor de școli literare”. Respingînd, implicit, teza lui Maiorescu din „Poeți și critici“, care contesta poeților capacitatea de obiectivare, Vinea pledează pentru o critică intuitivă, empatică, proprie „artiștilor”: „apreciatorii cei mai siguri rămîn numai artiștii. Ei sînt criticii cari intuiesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu lua totul, ci doar un sfert din ce conținea magazia spitalului, încât după el mai luau și alții, activiști mai mărunți, inspectori, directori, șefi de secție, doctori mai înfipți, asistente și infirmiere, ca să nu mai punem la socoteală magazionerul, contabilul și casierul, care și ei erau oameni și încă unii foarte importanți. Așa că toată lumea era mulțumită. Până să apară Zogru. Intruziunea lui în sângele lui Mitică a schimbat totul și a dat peste cap o sumă de destine. Zogru voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
nu mai plecase niciodată, uluit el Însuși că se făcuse iubit de o femeie atît de sexy ca Gwenaëlle, mai mare ca el cu șase ani. O luase de nevastă cînd era Însărcinată cu fiul lor Ronan, acceptase locul de contabil la fabrica de faianță și pricepuse foarte curînd că În zestre intra și mama soacră. Philippe nu era În stare să lupte și capitulase Înainte chiar de a fi dat vreo bătălie. Se Întrebase adesea de ce Își aruncase Gwen ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Fontaine-les-Dijon, dar aveau o peluză imensă, foarte plăcută, cu arbori. Guilmard era prof de mate, preda cam la aceleași clase ca mine. Era lung, slab, adus de spate, cu părul blond-roșcat și o mustață pe oală; semăna puțin cu un contabil neamț. Guilmard pregătea grătarul cu nevastă-sa. După-amiază trecea, vorbeam despre vacanță, eram cam aburiți; de obicei, eram patru sau cinci cupluri de profesori. Nevasta lui Guilmard era infirmieră și avea reputație de super-parașută; Într-adevăr, când se așeza pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
meargă cu elefantul și pe sfoară. Un trimestru întreg am crezut-o și am ascultat povești despre viața ei exotică de copil din lumea circului. Până când au venit s-o ia părinții ei și s-a dovedit că ambii sunt contabili din Staines. Și nici măcar în acel moment nu și-a pierdut deloc cumpătul, și mi-a zis că au fost artiști de circ pe vremuri. Are ochii bleu intens și pistrui, și e mereu bronzată de la călătorii. Chiar și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
acolo În recunoaștere și n-a vrut să zică nimic, ca să nu Înceapă să circule zvonurile. Numărul doi : e implicat În cine știe ce fraudă bancară uriașă... — Poftim ? Mă uit la ea ca la nebuni. De ce spui asta ? — M-am interesat În legătură cu contabilii care au făcut ultimul audit financiar la Panther Corporation și am văzut că, recent, au fost implicați În mai multe mînării de proporții. Lucru care, evident, nu dovedește nimic, dar, dacă luăm În considerare faptul că dispare cînd ți-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
vrea? — L-ați anunțat pe dom’ director? — O să cadă! — Ce naiba, dom’ne, doar pân-acu’ a mers destul de bine... — Tu-ți amintești că el a mai stat o dată, la odihnă, la Bușteni, cu nervii? — Uiii! Cade! Cade! — Unde-i șefu’ contabil? — Dă-l jos d-acolo, careva! N-are nimeni atâta curaj? — Du-te dumneata! — Ce prostie! (Lumea țipă, se agită, funia se balansează groaznic, mulțimea se apropie și se îndepărtează de groapă în funcție de mișcările ceasului care se agită; GRUBI se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
cealaltă. Toanta! Tramvaiul zdrăngăne către Ziduri Moși, Costache închide ochii, învelindu-se într-o mantie de plăcere, ce dacă inima îi face acrobații prin piept. Merită! Plăcerea e să birui lumea, să nu te lași! Asta e! Domnului Popa, fost contabil la Cooperativa Tricotajul, îi place rigoarea cu pătrățele albastre a caietului de aritmetică: de miercuri încoace, a prins tramvaiul în stație de patru ori, odată fugind hăt, din gangul de la Second Hand - Numai din Canada; a prins un metrou; a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ea, că mă duc și eu câteodată p-acolo, la bordeleze. Singura chestie e că Mantinela mă bagă la tariful minim, de începători. Clătină capul, trist, neîncrezător. Oftă învins: - Parcă citește Tomnea ăsta listele cu ăia de cere bani... Are contabili, casieri, magazioneri care face treaba. El doar deschide teșchereaua! Pancratz nu-l mai urmărea. Își continuă gândul. - Tata tot intendent în diplomație a fost. Dacă-ți spun cu cine stătea la masă, ai să zici că vorbesc pe limbi străine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
oceanului din sufletul ei. — Bună. Costumul lui maro, cu dungi și revere late, îi scotea în evidență părul sălbăticit, dându-i un efect dramatic. Alice s-a gândit că tipul arăta ca o combinație între un star rock și un contabil sau ca un manechin coborât dintr-o reclamă de pe Fifth Avenue. Părea puțin probabil ca Sally, ca o vagaboandă ce era, să aibă prieteni în industria modei. Dar surprizele pândesc la tot pasul. —Versace? a spus ea indicând cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
lui George cu mașina. - Măi, da frumoși mai sunteți, spuse Nicolae. - Se vede că v-a priit, subliniase și Geta, cu o jumătate de gură. Părinții lui George erau oameni mai "răsăriți" decât alții. Făceau parte din “elita” satului; tatăl, contabil la CAP iar mama, educatoare. Cu o casă frumoasă la șosea, o gospodărie de admirat, erau oameni foarte respectați. Deși când îi vedeai împreună ți se părea o familie ciudată; ea măruntă, el înalt, dar se înțelegeau de minune. Geta
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
că, starea de fapt, de atunci, nu v-a mai Îngăduit să vă Înțelegeți, cu cineva, de pe la fabrică, și v-ați Întors cu golul. Și, dacă, la un moment dat? Nici un dacă, la nici un moment dat! Dar, totuși, eu sunt contabilul șef. Tu, măi prostule, nu mai ești nici un fel de contabil șef, al nici unui nimic, de pe nicăieri. Ai fost. Deacum, gata. Totul se dihoacă, rapid, cum curge, de exemplu, nisipul, dintr-un sac spart. Au mers acasă la tată: au
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
să vă Înțelegeți, cu cineva, de pe la fabrică, și v-ați Întors cu golul. Și, dacă, la un moment dat? Nici un dacă, la nici un moment dat! Dar, totuși, eu sunt contabilul șef. Tu, măi prostule, nu mai ești nici un fel de contabil șef, al nici unui nimic, de pe nicăieri. Ai fost. Deacum, gata. Totul se dihoacă, rapid, cum curge, de exemplu, nisipul, dintr-un sac spart. Au mers acasă la tată: au mâncat; au băut; au dormit. La vreo câteva zile după aia
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
administratorul propriei proprietăți. La scurt timp, Însă, aceasta fu transformată Într-un gostat, ca toate celelalte, de pe teritoriul țării. Fiu-său, Dorel, căpitan de infanterie, fu epurat. Se retrase și acela, tot aici, tatăl făcând pe administratorul, iar fiul, pe contabilul. O duseră binișor, niște ani, fiind puțin cunoscuți de lume, neieșind la suprafața apei, ci, viețuind, ca niște mărunți șalăuași, puțin sub Învelișul valurilor, unde-și puteau asigura și hrana, dar, și protecția societății, În fața mărimilor trecătoare ale acesteia. Au
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
urmă amîndouă, Thomas fusese admirabil; și bărbat bărbat, și curtenitor, un ins manierat, ce mai după-amiază! Merita să Încerce și Maricrisa peste noapte; ori, dacă nu, ceva În trei, nu avea cum să iasă rău; și c-un prostănac, un contabil, În urmă cu vreo două luni, fuseseră mulțumite, chiar dacă s ar fi putut și mai bine, tipul mai mult se masturbase. Aproape că Îl violaseră, pe rînd, pentru asta Îl căutaseră, să fie pătrunse, simțeau uneori nevoia: ele erau, la
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
umăr. Rămânea așa picotind în fotoliu, cu geanta atîrnîndu-i de trup, gata oricând să țâșnească către oricare domiciliu unde ar fi fost solicitat, dacă ar fi sunat telefonul. Mai des, telefonul nu suna. Asta semăna, din afară - oricare nenorocit de contabil ar fi putut să-ți confirme - cu o grămadă de bani risipiți. Nu era deloc ușor să fii un Pink Floyd al cartierului în acele momente. Nu i-ar fi fost însă, e drept, mai comod nici ca vopsitor, mecanic
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Israel"Israel circa 45.000-50.000 de evrei 6. Structura socială a emigranților evrei din 1950 era: 30.000 de neîncadrați (copii, bătrâni și femei), 3.500 de comercianți, 1.500 de lucrători necalificați, 150 de profesiuni libere (medici, ingineri, contabili, 1.500 de croitori, 2.500 de meșteșugari din alte meserii, 2.000 din diverse profesiuni, 4.000 de funcționari particulari)1. În fața acestei situații, regimul comunist va Încerca la sfârșitul lui 1949 să reglementeze problema emigrării evreilor În xe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]