33,831 matches
-
contemporan în multidimensionalitatea lui și, mai ales, se testează, ca într-un adevărat poligon, forme noi de expresie, de reprezentare și de stocare simbolică. Prima observație care se poate face în legătură cu această ediție privește chiar obiectul ei declarat, anume artă contemporană. Și ceea ce, într-un anumit fel, surprinde aici este relativă monotonie în înțelegerea conceptului. Pavilioanele naționale, cu foarte puține excepții, organizate absolut independent și, pînă la un punct, chiar confidențial, intră într-o ciudată sincronie și identifică drept contemporane cam
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
artă contemporană. Și ceea ce, într-un anumit fel, surprinde aici este relativă monotonie în înțelegerea conceptului. Pavilioanele naționale, cu foarte puține excepții, organizate absolut independent și, pînă la un punct, chiar confidențial, intră într-o ciudată sincronie și identifică drept contemporane cam aceleași seturi de valori și aproximativ aceleași coduri de comunicare. Concluzia directă care se desprinde din aceste observații este tendința clară către ecumenismul expresiei, către integrare și globalizare sau, altfel spus, către un fel de esperanto al limbajelor artistice
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
observații este tendința clară către ecumenismul expresiei, către integrare și globalizare sau, altfel spus, către un fel de esperanto al limbajelor artistice. Două componente par extrem de interesante în această tendință: în primul rînd, faptul că fiecare țară evaluează implicit drept contemporan doar un segment foarte restrîns din cîmpul larg al fenomenului și din formele sale simultane de manifestare și, în al doilea rînd, evoluția inversă a formelor simbolice față de practică socială și de construcțiile politice. În timp ce acestea din urmă desfid disoluția
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
nu într-un depozit public - ci în păstrarea d-sale. Și, așa cum stau azi lucrurile, (perspectiva nu e mai luminoasă), e probabil că nici viitorimea nu va avea parte de o ediție critică Arghezi, cum avem, din fericire, în cazul contemporanului sau Lucian Blaga. Dar să revin la operă lui Agârbiceanu. Debutînd în volum în 1905 (odată cu Goga), prozatorul e un îndatorat lui Sadoveanu și întregii atmosfere sămănătoriste a epocii. Influență această sămănătorista s-a păstrat, regăsind-o, întreaga, si in
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
răspunzător de tot ce se întâmplă în România. Parcă ar fi proprietarul țării și ar vrea să-i administreze judicios resursele, inclusiv resursele de inteligență și talent literar. (Se bucură din toată inima când poate să îl citeze pe un contemporan: "Acum cativa ani am auzit de la Buzura o vorbă extraordinară, care m-a urmărit obsedant..."; "Andrei Pleșu a lansat o sintagma superbă - specialitatea casei, nu?" etc.) Din dorința să de a-și vedea țară la înălțime rezultă diatribe de neuitat
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
o prezentare sintetică a acestor procedee se poate găsi la Mioara Avram, în Gramatică pentru toți, ediția a II-a (București, Humanitas, 1998, p. 124-127). Am întîlnit în ultima vreme în limbajul familiar-argotic - și chiar în pătrunderile sale în jurnalismul contemporan - o structură interesantă, în care valoarea superlativa e exprimată prin repetarea unui substantiv că determinant legat de regentul sau prin prepoziția de. Expresia băiat de băiat este cuprinsă în cele mai recente dicționare de argou românesc; Nina Croitoru-Bobârniche, Dicționar de
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
99. Ba, mai mult decît atît, relația producției cu arta s-a diversificat aici spectaculos și chiar în aceste momente se pun bazele unei instituții unice în spațiul cultural românesc, anume se lucrează la constituirea primului muzeu privat de artă contemporană. Paralel cu desfășurarea simpozionului, si ca urmare directă a unui proiect riguros întocmit și lansat de către același neobosit Mircea Bochis, pe adresa d-lui Florean au sosit deja aproape o mie de gravuri din lumea întreagă, pentru cea dinții expoziție
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
a teoreticienilor fenomenului: ei, cei dinții, nu par dispuși a se conforma setului de reguli pe care-l atribuie gîndirii și expresiei postmoderne. Ar fi, de altfel, cu neputința. Li se poate spune teoreticienilor postmoderni ceea ce raționaliștii le spun relativiștilor contemporani: critică adusă de aceștia din urmă logicii (absolut și universal umană!) nu are alt mijloc de a se organiza și exprima decît tot acela al argumentării logice. O critifiction poate exista, neîndoielnic, dar că ficțiune, în cel mai bun caz
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
anii '44-'47, Călinescu devenise odios. Publicistica lui politică din acei ani m-a iritat pe mine însumi, cînd am citit-o, strînsă în volum, trei decenii mai tîrziu. Conflictul meu din 1972 cu succesorul lui G. Ivașcu la conducerea Contemporanului s-a încheiat, se știe, cu o recenzie la Marele singuratic de M. Preda, dar a început, ceea ce nu se știe, cu una la culegerea de articole a lui Călinescu. Recenzia la Preda, refuzată de la publicare, a fost picătură care
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
Universitatea de Muzică. Și în fine, o reîntoarcere la surse cu lăutari din Gherla și o fanfara moldoveneasca. Ei au cântat cu o însuflețire contagioasă muzică autentic țărăneasca. După o săptămână de discursuri supersofisticate, unele reflectând întreaga angoasa a lumii contemporane, contactul cu aceste valori în care candoarea arhaicului se întâlnește cu un extrem rafinament (dar altfel) a fost binevenită. În concluzie, un festival viu, înnoit în spirit, cu idei atractive. (Director fondator Ștefan Niculescu, director artistic Dan Dediu). Deși dens
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
Valentina Sandu-Dediu Ideea creării unui festival internațional de muzică contemporană anual, în România anului 1991, idee aparținând compozitorului Ștefan Niculescu, corespundea atunci (și și-a perpetuat semnificația până la actuala ediție) unei vitale necesități a deschiderii compoziției românești spre lume. Directorul fondator iniția de asemenea și perspectiva drumului invers, al valorilor
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
Ascultând în majoritate prime audiții, asadar muzică de ultimă oră, pluralismul stilistic al creației pare mai pregnant că oricând pus în evidență în programe. Iar intoleranță trebuie lăsată deoparte atunci când, în vastitatea confuză a conceptului de "muzică nouă", "(post)modernă", "contemporană", se pot înscrie piese de avangardă, cu tehnici mai mult sau mai putin sofisticate (precum majoritatea celor cuprinse în repertoriile de concert), lucrări (neo)clasice din secolul 20 (Stravinski, Vaughan-Williams) și partituri actuale, declarat accesibile - folclorice sau tonale (semnate bunăoară
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
ale sale). Particularitatea fiecărui tip de ansamblu a beneficiat de experiență dirijorilor Aurelian Octav Popa, Dorel Pascu-Rădulescu și Horia Andreescu, având puțin obișnuită calitate a muzicienilor autentici care înțeleg, studiază și interpretează cu aceeași profunzime un text clasic și unul contemporan. Din acest punct de vedere, compatibilitatea cu soliștii concertelor simfonice - în special cu Marius Ungureanu, Dorin Gliga, Anca Vartolomei, Andrei Tănăsescu, Bianca Manolescu - nu a fost dificil de stabilit. Compartimentul cameral a oferit de asemenea trei variante, toate remarcabile pentru
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
puțin obișnuit, pentru că în el nu se vor vedea locuri, peisaje, oameni, ci mai curînd se vor auzi voci, fragmente de conversație, dialoguri între persoane importante, prelegeri, surprinse în camerele de lectură, între aristocrații reuniți să citească împreună operele unui contemporan literat socotit de valoare. Aceasta e o metodă mai puțin obișnuită, dar poate și mai profitabilă, de a descoperi o lume trecută: cum comunicau oamenii ei, ce trecea drept vorbire aleasă, ori discurs adecvat în înaltă societate, cum își alegeau
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
ori după 1989, atît pentru a se racorda din nou la un spațiu artistic de care ultimele două decenii ale comunismului l-au despărțit în mod brutal, cît și pentru a iniția un act de justiție în istoria artei noastre contemporane. Fiu al pictorului Alexandru Tipoia - unul dintre cei mai importanți și mai demni artiști din generația lui, maturizata deplin după cel de-al doilea război, aproape ignorat însă în ultimii săi ani de viață și complet necunoscut de către generațiile mai
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
Diferențele dintre cele două argumentații, o spun din capul locului, nu mi se par mari. De altminteri, Besançon și Todorov vin din același spațiu, operează cu retorici compatibile, sînt sensibili la aceiași factori sociali, percep aceleași evenimente din lumea europeană contemporană. Besançon, însă, spre deosebire de Todorov, lucrează mai aplicat istoric, si astfel implicit mai nuanțat, mai atent la detalii și posibile contrargumente. Și nici nu mi se pare tot atît de înclinat spre un moralism oricît de fin sau de subtil, că
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
trece în revistă cele mai importante abordări critice ale operei lui Caragiale. Dacă tradiționaliștii ar putea atacă lipsa unui comparativism critic abundent, care este de obicei "punctul forțe" al multor lucrări de doctorat, Maria Cap-Bun preferă un punct de vedere contemporan, o structură clară și bine argumentata și o metodă postmodernă, anume a destructurării și reasamblării unor elemente propriu-zis simbiotice, realul și fantasticul. Marină Cap-Bun, Oglindă din oglindă, Editura Pontica, Constantă, 1998, 224 pag., fără preț.
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
citînd, evident, celebrul mit al scrisului. În societățile occidentale știință este, de pildă, poate mai mult decît orice alt domeniu de manifestare a gîndirii, un spațiu în care memoria nu are multe prerogative. A face știință înseamnă, pentru cei mai mulți cercetători contemporani, a observa, a măsura, a calcula, a emite și verifică ipoteze, operațiuni pentru care memoria, ca disponibilitate de a ține minte, de a înregistra sub o formă sau alta ceva legat de trecut, nu are nici o relevanță. Acesta este și
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
inima, încă înainte de a fi vorba de o conexiune între memorie și creier. După Aristotel, memoria are doi centri, atît inima, ca receptor al impresiilor sosite din exterior, cît și creierul, ca sediu de depozitare și prelucrare a lor. Psihologia contemporană distinge memoria semantica, definită că reproducere corectă a unor informații stocate, de memoria personală, capacitate de a rememora evenimente semnificative din trecutul personal. În fine, nu enumăr toate tipurile de distincții care pot fi făcute în studiul memoriei, mai important
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
oricum, ci cu sentimentul participării la un eveniment literar, s-au simțit frustrați constatând că așteptarea li se prelungește de data aceasta atât de mult. Nerăbdarea lor era cu atat mai mare cu cat Augustin Buzura, spre deosebire de mulți alți prozatori contemporani, și-a dovedit în timpul lui Ceaușescu curajul de a se pronunța asupra realității imediate. Se știa despre el că nu recurge la parabole și nici nu-și plasează epica romanelor exclusiv în "obsedantul deceniu" pentru a critica fără riscuri stilul
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
sau nu, proporția râului nu se modifică. Prostia pe glob rămâne constantă, doar populația e în continuă creștere." În această stare de spirit, Matei Popa o cunoaște, în casa doctorului Eugen Cernescu - om de lume și comentator cinic al faptelor contemporanilor săi -, pe traducătoarea Anca Negru. În momentul prezentărilor, gazda îi face femeii un portret negativ, involuntar elogios: "Este foarte frumoasă, de fapt se vede și cu ochiul liber, dar nu ne disprețuiește de pe această baricada pe care, la nevoie ne-
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
sociale în ceea ce ar trebui să fie vasele de aur ale democrației. Amuzantă la început, pretenția țărăniștilor de a folosi și azi un limbaj ce-și va fi având șarmul și eficiența pe vremea lui Maniu și Mihalache, un limbaj contemporan cu sămănătorismul și păsunismul, începe să irite. Nu numai prin formă, ci și prin conținut: e destul să pui alături de cuvântul "fruntaș" (adevărată marota a țărăniștilor!) nume precum Diaconescu, Galbeni, Lupu, Tepelea, Dejeu - ca să nu mai vorbesc de Opriș ori
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
ce nu se va concretiza niciodată, respectîndu-se astfel metafizica ascunsă a obiceiului național. Deși se dorește explicit evitarea locurilor comune, romanțul pe ansamblu oferă o scriitura monotona, plictisitoare, deseori confuză, manifestînd paradoxal o uimitoare pedanterie textuala. Imitația eșuată de realitate contemporană e dublată de reflecții naive în ceea ce privește iubirea, derapaje lirice pline de sentimentalism și nostalgie construind un personaj de o adolescentă încă neterminata și instalată artificios în maturitate, consumîndu-se într-un eros castra(n)ț, îmbătrînit și destul de comun... Produs parcă
Jumătate literatură by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17863_a_19188]
-
mai ales conservatorismul dicționarelor autohtone, nu ne putem aștepta că termenii (de fapt, sensuri noi atribuite unor cuvinte deja existente în limba) să fie cuprinși în dicționarele curente. Într-adevăr, Dicționarul explicativ (DEX, ediția 1996) nu-i include. În edițiile contemporane ale dicționarului italienesc care îi corespunde că răspîndire (Zingarelli 1995) sînt înregistrate mai multe denumiri ale obiectului în cauză: sintagma telefono celulare, adjectivul substantivizat cellulare și diminutivul telefonino. E drept că diferența se explică în primul rînd prin anterioritatea pătrunderii
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
pagini, scrisă în numai 12 zile (de fapt în cinci zile și alte șapte consumîndu-le cu revederea ei) s-a numit Supt trei regi (subintitulata "Istoria unei lupte pentru un ideal moral și național"), în care voia să reamintească tuturor contemporanilor ce a însemnat el, N. Iorga, în spiritul public românesc de la 1900 încoace și că acest imens prestigiu nu poate fi anihilat de o guvernare nefericită. Negreșit, avea dreptate. Dar, încă o dată, acest eșec catastrofal, era efectul ambiției sale nemăsurate
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]