2,136 matches
-
jos: Interpretare: 47,4% dintre persoanele de sex masculin au declarat că au cunoștințe sau prieteni la spitale, iar 52,6% dintre femei au declarat același lucru. 7.1.2 Tabele de contingență pentru variabile nominale și ordinale Tabelele de contingență reprezintă un mod de a clasifică indivizii simultan, în funcție de două sau mai multe caracteristici ale populației studiate. Tabelele se folosesc atunci când caracteristicile sunt măsurate la nivel nominal sau ordinal și au un număr redus de categorii ale variabilei, acest lucru
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
datelor. Un caz special îl reprezintă variabilele dihotomice care pot lua două valori, notate de obicei cu 1 și 0, unde 1 semnifică prezența atributului măsurat (A), iar 0 absența acestuia (non A). Pentru două variabile dihotomice un tabel de contingență (2*2) arată în felul următor: Tabelul nr. 7.1. Tabel de contingență procente din total răspunsuri VI1 (B) VI2 (nonB) Total VD1 (A) P11 P12 P1+=P11 + P12 VD2 (nonA) P21 P22 P2+=P21 + P22 Total P+1=P11
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
notate de obicei cu 1 și 0, unde 1 semnifică prezența atributului măsurat (A), iar 0 absența acestuia (non A). Pentru două variabile dihotomice un tabel de contingență (2*2) arată în felul următor: Tabelul nr. 7.1. Tabel de contingență procente din total răspunsuri VI1 (B) VI2 (nonB) Total VD1 (A) P11 P12 P1+=P11 + P12 VD2 (nonA) P21 P22 P2+=P21 + P22 Total P+1=P11+P21 P+2=P12+P22 100% P11 reprezintă procentul din totalul persoanelor care
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
A și B din exemplul de mai sus poate fi caracterizată și prin distribuțiile relative, pe linie și coloană. Acestea sunt foarte utile în studiul asocierii dintre variabile, care va fi discutat în continuare. Tabelul nr. 7.2: Tabel de contingență procente pe linie VI1 (B) VI2 (nonB) Total VD1 (A) P11/ P1 P12/ P1 100% VD2 (nonA) P21/ P2 P22/ P2 100% În acest tabel, procentele se referă la distribuția persoanelor din cadrul grupei A și non A. Pentru primul rând
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
100% reprezintă totalul celor care posedă A, iar pentru al doilea rând, totalul celor care nu posedă B. Din totalul celor cu A, P11/ P1 au și B, iar P12/ P1 nu au B. Tabelul nr. 7.3: Tabel de contingență procente pe coloană VI1 (B) VI2 (nonB) VD1 (A) P11/ P+1 P12/ P+2 VD2 ( nonA) P21/ P+1 P22/ P+2 Total 100% 100% În acest caz, 100% pentru prima coloană se referă la toți cei care posedă
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
prima coloană se referă la toți cei care posedă B, P11/ P+1 este procentul celor cu A din cei cu B, iar P21/ P+1 procentul celor cu nonA din cei cu B. Exemplu: Am construit un tabel de contingență având pe linie variabila i4 a ("Aveți relații / cunoștințe pe care vă puteți baza în caz de boală pentru consultație, tratament, intervenție chirurgicală?", cu variantele de răspuns 1 = Da și 2 = Nu) și pe coloană variabila e1 04 ("Ați mers la doctor pentru
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nr. 7.6: Repartiția fumătorilor/nefumătorilor în funcție de starea de sănătate procente pe linie Fumători Nefumători Total Bolnavi de cancer de plămâni 71% 29% 100% Sănătoși 17% 83% 100% Total 40 60 100% 7.1.3. Independența într-un tabel de contingență Analizând datele dintr-un tabel de asociere putem trage concluzii despre relația de asociere sau de independență care există între variabile. Conform teoriei probabilităților, două evenimente sunt independente, dacă și numai dacă P (AB) = P(A) * P(B) (formula
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
concluzii despre relația de asociere sau de independență care există între variabile. Conform teoriei probabilităților, două evenimente sunt independente, dacă și numai dacă P (AB) = P(A) * P(B) (formula I). Aplicând această formulă pentru cazul unui tabel de contingență 2*2 (tabelul nr.7.1.), obținem: P11=P+1*P1+ (1) P21=P+1*P2+ (2) P12=P1+*P+2 (3) P22=P+2*P2+ (4) Aceasta înseamnă practic că probabilitatea din căsuța (1,1), aflată la intersecția dintre
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
independenței dintre cele două variabile va fi egală cu produsul frecvențelor marginale împărțit la volumul eșantionului: F11 = (F+1F1+) / N, unde N este volumul eșantionului. (5) Există două modalități foarte directe de a vedea dacă variabilele ce formează tabelul de contingență sunt independente sau nu: 1) Compararea frecvențelor așteptate, calculate cu formula (5) pe baza frecvențelor marginale, cu frecvențele observate. Dacă acestea coincid, înseamnă că variabilele sunt independente. 2) Compararea procentelor pe coloană. Să luăm drept exemplu distribuția celor două variabile
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de subiecți, variabilele X și Y au următoarea distribuție marginală: Xi 1 2 3 P(X=Xi) 0,2 0,3 0,5 Yj 0 1 P(Y=Yj) 0,4 0,6 Se cere să se construiască tabelul de contingență pentru variabilele X și Y în ipoteza că cele două variabile sunt independente. Pentru ca cele două variabile să fie independente este necesar ca în interiorul tabelului să se păstreze una din distribuțiile marginale. În cazul de față, am considerat distribuția marginală
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
să fie independente este necesar ca în interiorul tabelului să se păstreze una din distribuțiile marginale. În cazul de față, am considerat distribuția marginală a variabilei y comună și pentru fiecare categorie a variabilei x. Tabelul nr. 7.7: Tabel de contingență în ipoteza în care cele două variabile sunt independente Y=Yj\X=Xi 1 2 3 Total 0 4 (40%) 6 (40%) 10 (40%) 20 (40%) 1 6 (60%) 9 (60%) 15( 60%) 30 (60%) Total 10 (20%) 15 (30
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Xi 1 2 3 Total 0 4 (40%) 6 (40%) 10 (40%) 20 (40%) 1 6 (60%) 9 (60%) 15( 60%) 30 (60%) Total 10 (20%) 15 (30%) 25 (50%) 50 (100%) 7.1.4. Asocierea într-un tabel de contingență Studiul asocierii presupune analiza comportamentului simultan al indivizilor față de două sau mai multe variabile. Asocierea înseamnă identificarea tendinței unei categorii de subiecți de a da un anumit răspuns cu o frecvență mai mare decât ceilalți subiecți. Să luăm, de exemplu
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
relația este una asimetrică, mediul fiind un predictor al intenției de vot și nu invers. 7.1.5. Coeficienți de asociere pentru variabile nominale Atunci când este vorba despre coeficienți simetrici, coeficienții de asociere pot fi calculați în urma construirii tabelelor de contingență pentru a vedea măsura în care indivizii se comportă simultan după cele două variabile Un astfel de exemplu oferă tabelul nr. 7.11, unde: are un mare grad de libertate = (s-1)(t-1) cu 2 indici câți indivizi se
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
tabelul nr. 7.11, unde: are un mare grad de libertate = (s-1)(t-1) cu 2 indici câți indivizi se găsesc simultan într-o clasă a lui A și una a lui B Tabelul nr. 7.11: Tabel de contingență pentru două variabile nominale B B1 B2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Bt Total A1 A2 . . . . . . . . As k11 k12 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .k1t k21 k22 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .k2t ks1 ks2 . Clasa B1 conține total k1 indivizi din n. Spunem despre B că este independent de A, dacă se verifică relația
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
simetrică și se calculează după formula: , unde n este numărul total de cazuri, iar t este minimul dintre (numărul liniilor -1) și (numărul coloanelor -1). Pentru tabele 2*2, V este egal cu φ. 7.1.5.4. Coeficientul de contingență C a lui Pearson Se calculează după formula: , unde n este numărul total de cazuri. Este o măsură simetrică folosită atunci când numărul de rânduri este egal cu cel de coloane. Nu are un interval fix de variație, iar valoare 1
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
7.8.2.2. Testul medianei Acest test verifică dacă eșantioanele independente comparate diferă din punctul de vedere al valorii mediane a variabilei testate. Se determină valoarea mediană pentru seria de date unită și apoi se construiește un tabel de contingență unde coloanele reprezintă eșantioanele comparate și cele două linii frecvența valorilor aflate sub și deasupra medianei pentru fiecare eșantion în parte. În final se aplică testul (Hi pătrat) pentru acest tabel. 7.8.3. Teste neparametrice pentru 2 eșantioane dependente
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dorim să aflăm dacă variabila analizată care este de tip dihotomic diferă între două eșantioane dependente, de obicei obținute dintr-un studiu panel sau de tip înainte/după tratament. Pentru a calcula valoarea statisticii test se construiește următorul tabel de contingență: Tabelul nr. 7.16: Tabel de contingență studiu panel Înainte După Înainte a b După c d În acest tabel valorile de pe diagonală a și d reprezintă subiecții pentru care variabila analizată nu s-a modificat în cele 2 studii
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este de tip dihotomic diferă între două eșantioane dependente, de obicei obținute dintr-un studiu panel sau de tip înainte/după tratament. Pentru a calcula valoarea statisticii test se construiește următorul tabel de contingență: Tabelul nr. 7.16: Tabel de contingență studiu panel Înainte După Înainte a b După c d În acest tabel valorile de pe diagonală a și d reprezintă subiecții pentru care variabila analizată nu s-a modificat în cele 2 studii comparate. Statistica test este: sau după alți
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
951 1 ,000 ,048 a Variable(s) entered on step 1: dir, urban, z.transilvania 8.3. Analiza logliniară Analiza logliniară diferă de regresia logistică în următoarele două privințe: 1. valorile prezise sunt estimări ale frecvențelor din căsuțele tabelului de contingență, funcția folosită fiind logaritm natural din frecvențe și nu logaritm din șansă precum în cazul regresiei logistice. 2. nu există o singură variabilă dependentă, efectele de interacțiune fiind posibile între toate variabilele introduse în model. Analiza logliniară are drept scop
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
lingvistic acestei caracteristici pragmatice a paratextului. Considerăm că paratextul impune o asemenea analiză teoretică: funcționalitatea lui cere o atenție deosebită față de funcționarea textului, dar și față de mizele argumentative ale unui obiect discursiv atît de empiric, atît de diversificat. Dincolo de această contingență aparentă, regularitățile semnificative pe care le vom examina vizează stabilirea existenței unor moduri de textualitate generică și specifică, fundamentale și recurente, deoarece examinarea unui corpus vast arată că acest tip de discurs este mai "restrictiv" decît s-ar crede și
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
culege roadele, inteligența înaintează. S. Micu și Gh. Șincai vor găsi în orice împrejurare a activității lor literar-istorice înțelegere din partea episcopilor și a canonicilor orădeni. Este o prietenie, o comuniune de suflete și minți dornice să depășească trecutul, acele neplăcute contingențe ale istoriei. Spiritul istorist câștigă și el teren, astfel încât intelectualii români speră ca prin aportul lor să fie utili și în acest sector. Speranța tipăririi volumelor lor a fost deseori întreținută de mediul aulic orădean. Circulația cărților și manuscriselor românești
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
abate de la canonul modelului "perceptiv" și care a făcut obiectul unei polemici reluate în modernitate este însăși necesitatea posesiei unei capacități a conștiinței de sine (prevăzută de modelul raționalist); ea nu se încadrează vădit în concepția "simțului intern" (marcată de contingența unei asemenea proprietăți), aducând astfel un neajuns major viziunii, acesta nefiind atenuat decât de relativitatea unei asimilări create în marginea unei dezbateri focalizate pe primul tip fundamental de conștiință. Sensul formulării lui John Locke o atestă: "sursa tuturor ideilor, fiecare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
echivalentă unei obiectivări a acuității descriptive. Cristalizarea unei constelații de cerințe o constituie, de exemplu, în regiunea abstractă a modelelor care răsfrâng realități concrete, definiția normativă a naturii umane, cea care subsumează în expresie esențializată toate trăsăturile psiho-spirituale care transcend contingența biografică. Această definiție poate deveni criteriu al opțiunilor și ghid general al acțiunii în măsura în care devine reper de raportare al unei cunoașteri de sine orientate către pilda cu caracter universal, al unei reflexivități care are nevoie de terenul ferm al fundamentărilor
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ele pot susține înalte exigențe reprezentaționale privitoare la un sector de realitate care le este specific. Conceptul de "structură" este potrivit, după cum a fost fără putință de infirmare demonstrat, și unui material intra-sufletesc mai dinamic, sau mai marcat de contingențe și relativități. Chiar dacă nu atinge fluctuațiile neteoretizabile ale subiectului empiric, reflexivitatea poate extrage totuși conținuturi semnificative din aventura individualității. Contextualismul psihologic nu are de pierdut în perspectivă filosofică deoarece mecanismele sintezei supraîncărcate permit planarea viziunii ultime pe asperitățile oricărui tip
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sale prin epoci defuncte și geografii exotice, cum și - cu atât mai mult - construcțiile în pur imaginar și în „irealitatea senzorială” nu sunt tatonări ale unui începător care nu își găsește identitatea, ci încercări de salvare din indigența și ignominia contingenței. Identitatea lui e aceea a unui veșnic, neobosit și neliniștit căutător (Vladimir Streinu îl numea „poet al libertății”). De unde, marea frecvență și pondere a sideralului și neptunicului. Poet al ascensionalului, ca și al orizontului acvatic, el aici își caută identitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]