4,926 matches
-
practica sociologică actuală, problemelor și dificultăților pe care utilizarea ei le are de înfruntat. Structura explicației cauzaletc "Structura explicației cauzale" Deși conceptul de cauzalitate pare unul dintre cele mai simple și mai clare, definirea sa nu este totuși lipsită de controverse. Deoarece discuția diferitelor definiții propuse nu este importantă pentru obiectivele analizei noastre, voi porni de la o definiție mai simplă a cauzalității care pare să întrunească un consens destul de larg: cauzalitatea reprezintă o relație între două fenomene, caracterizată prin aceea că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dramatizate în cazul claselor și grupurilor marginalizate -, pe explorarea unei alternative de organizare socială. Discuții aprinse au loc, de exemplu, în legătură cu angajarea sociologiei industriale occidentale. Aceasta este adesea acuzată că exprimă punctul de vedere al patronatului. Pentru a ilustra aceste controverse, să recurgem la un exemplu recent: discuțiile care au loc în Suedia în legătură cu sociologia industrială și utilizarea ei socială. Idealul neutralității și al colaborării sociologului cu toate părțile interesate (patronat și muncitori) s-a dovedit a nu fi, în acest
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Popper, K.R. (1972), Objective Knowledge. An Evolutionary Approach, Clarendon Press, Oxford. Sahlins, M.D., Service, E.R. (1960) (ed.), Evolution of Culture, University of Michigan Press, Ann Arbor. Simon, H.A. (1970), The Science of the Artificial, MIT Press, Cambridge. Stahl, H.H. (1969), Controverse de istorie socială românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1972), Studii de sociologie istorică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1977), „Comentarii la problema orânduirii tributale românești”, în Viitorul social, nr. 4. Steward, J.H. (1973), „Cultural evolution
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Weiner (ed.), Modernization. The Dynamics of Growth, Basic Books, New York. Skinner, B.F. (1971), Beyond Freedom and Dignity, Bantam/Vintage Books, New York. Skinner, Q. (ed.) (1985), Return of Ground Theory in the Human Sciences, Cambridge University Press, New York. Stahl, H.H. (1969), Controverse de istorie socială românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1972), Studii de sociologie istorică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1973-1974), Teoria și practica investigației sociologice, vol. I, II, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1977
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fost studiat mai în detaliu după războiul din Vietnam. Este vorba despre un sindrom frecvent ale cărui aspecte psihologice și biologice sunt mai bine explorate în prezent, chiar dacă tratamentele sunt încă în plină dezvoltare. Recent, acesta a constituit obiect de controverse și a suscitat numeroase intervenții, provenind în special din direcția asociațiilor victimelor. 1. Contribuții teoretice Criteriile stresului post-traumatic Dispunem, în prezent, de criteriile DSM care fac din stresul post-traumatic singura tulburare a cărei etiologie este cunoscută. Totuși, legătura dintre traumatism
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și cum a evoluat acesta. Invățarea prin încercări și erori. Un exemplu este fenomenul numit "criza valorilor" în care regulile nu mai corespund contingențelor de întărire ale mediului. Miller, 1962; Neisser, 1966. Bunge, 1980. Il scutim pe cititor de enumerarea controverselor multiple pe care (re)apariția acestui curent le-a declanșat în lumea practicienilor și teoreticienilor psihologiei. Richelle și Fontaine, 1985. Hull, 1952. Vezi mai sus. Bandura, 1977. Changeux, 1983. Ellis, 1962. Information processing theory. Kanfer și Philipps, 1956. Instigation therapy
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
generală. Atunci când desfășurăm o cercetare relevantă în domeniul științelor sociale în mod inevitabil intrăm în domeniul discursului teoretic esențial. Fiecare proiect de cercetare trebuie să fie susținut din punctul de vedere al perspectivei teoretice pe care o adoptă, sau a controversei teoretice pe care încearcă să o soluționeze. Subiectul cercetării poate fi interesant, iar problema lui centrală clar specificată, dar proiectul dobândește valoare numai în măsura în care contribuie la cunoștințele sistematice existente. Căci tocmai prin această legătură cu teoria putem identifica sensul cercetării
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și înțelesurile teoretice implicite (teoria) și cum trebuie realizată o testare și o argumentare riguroasă (metoda). Prin formația voastră, s-ar putea să ezitați să fiți curioși, de teamă să nu faceți ceva rău sau pentru a evita riscurile unor controverse academice tăioase. Unii ar putea fi sub influența acelei metode de educație pedagogică după care studenții trebuie să stea să-i asculte ore întregi pe profesori, să noteze totul și să memorizeze. Răspunsul meu este că e aproape imposibil să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de știință individual tradițional, care își desfășoară activitatea într-o anumită cultură științifică, la un anumit moment dat în istorie. III. Influențele asupra practicii științificetc "III. Influențele asupra practicii științifice" Obiectul acestei discuții nu este să vă simțiți copleșiți de controversele moderne din filozofia științei. Intenția mea este să demonstrez practic modul în care se desfășoară știința, inclusiv cea socială. Eu sunt într-o oarecare măsură atașat de pătratul empiric din tabel. Cred că știința are obligația de a folosi dovezi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
În prezența specificărilor corecte, creșterea venitului pe cap de locuitor nu apare legată în mod semnificativ de votul din Congres.1 Articolul este unul foarte tehnic despre determinanții potențiali ai suportului partidelor politice în Statele Unite. Trebuie să observăm că o controversă în ceea ce privește concluziile se naște din dezacordul asupra operaționalizării variabilelor. Astfel, se susține că, atunci când una dintre variabilele esențiale ale proiectului de cercetare este specificată în mod diferit, rezultatele obținute prin testare vor fi și ele diferite. Însă discuțiile asupra operaționalizării
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să contrazică, și nu să apere poziția pe care o preferă. Citim uneori despre diverse polemici între avocații statisticii cumulative și avocații studiilor de caz minuțioase. Din perspectiva abordată în aceste cursuri, nu avem aici o problemă care să merite controverse. Scopul testării este pur și simplu examinarea faptelor și stabilirea dovezilor. În general, un test operează prin analizarea impactului suferit de către variabila dependentă într-o serie de situații în care variabila independentă are valori diferite. Există multe moduri în care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din contra, cu cele ale unei ipoteze opuse? Astfel de sarcini nu au o deosebită semnificație intelectuală abstractă. Concluziile unui studiu rămân adeseori controversate, iar respectivele concluzii depind de anumite decizii, specifice concepției proiectului de cercetare respectiv. Totuși, disputele și controversele academice legitime țin în mare parte de formularea unei agende de cercetare relevantă din punct de vedere al conținutului și al teoriei și de unele probleme metodologice cum ar fi specificarea modelului, operaționalizarea variabilelor și fidelitatea observațiilor și mai puțin
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ar avea un efect dezastruos asupra efortului depus de cei săraci pentru a munci. Mișcarea pentru o revizuire majoră a politicii de asistență socială a fost în cele din urmă blocată de președintele Lyndon Johnson, care s-a temut de controverse politice suplimentare în timp ce țara era angajată în războiul din Vietnam. Drept răspuns, agenția guvernamentală a S.U.A. responsabilă cu asistența socială a făcut un contract cu Econometrica de la Princeton, New Jersey, pentru a se efectua un experiment formal care să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
singur indicator, aceasta permite o atenție mai mare față de aspectele mai complexe. Se poate, desigur, discuta mai mult despre caracterizarea variabilelor. Se poate acorda mai mult timp explicării și susținerii codificării pentru fiecare unitate în parte. Ar putea exista unele controverse privind modul de măsurare a unei anumite observații, sau complicațiile interne ale datelor - trăsături, contradicții, ambiguități - care se cer prezentate cititorului. O descriere mai detaliată permite explicarea mai atentă a ceea se înțelege atunci când se specifică că o oarecare variabilă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
într-o anume disciplină cercetarea se axează de obicei pe observații noi, pe cazuri excepționale și pe alte „operații de reorganizare generală”.1 Ba chiar mai mult, atunci când există abordări teoretice contrastante, dezbaterea dintre ele ia de obicei forma unor controverse înguste asupra operaționalizării variabilelor, sau asupra specificării modelelor, ceea ce explică faptul că pot apărea rezultate diferite referitoare la aceeași problemă. Acest fapt face dificilă, într-o oarecare măsură, încercarea unui nespecialist de a urmări discuția; există întotdeauna pericolul ca, pe măsură ce
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
patrulea rând, a fost analizată problema responsabilității: În multe țări, la nivel european, s-au luat măsuri pentru a proteja minorii Împotriva violenței În media (Recomandarea 97/19 a Comitetului de Miniștri. Documentele Europene ,,Stock talking”. IP2, 2002, 6). Există controverse privind responsabilitatea. Media, În general, nu Încurajează direct violența. Propensitatea către violență este totuși Încurajată În cazul indivizilor vulnerabili, adică a acelora care au o predispoziție spre așa ceva. De aceea, responsabilitatea revine părinților și autorităților publice. Rezumând, proiectul integrat Întâmpină
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În știrile media”. Considerăm astfel că violența este un fenomen complex, În care diferitele perspective - psihosociologică, medicală, biologică, juridică, pedagogică etc. - se completează și se determină reciproc. Perspectiva psihosociologică, despre care vom discuta În continuare, ridică o Întrebare care naște controverse: constituie sau nu media, mai ales TV, un factor care contribuie la adoptarea unor comportamente violente? Este modernitatea, dezvoltarea tehnologiilor de comunicare generatoare de riscul de a afecta publicul În sensul producerii de acte violente, antisociale, cu consecințe majore asupra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lucrează de peste treizeci de ani În evaluarea efectelor violenței din media asupra publicului, inclusiv asupra minorilor. Vom expune pe rând principalele rezultate ale cercetării psihosociologice, plecând de la distincția Între date unanim acceptate și cele care prezintă o variabilitate fenomenologică alimentând controverse și dezbateri. Cele trei mari efecte ale violenței generate de televiziune Violența generată de televiziune influențează, neîndoielnic, atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc emisiunile. Deși efectul social al violenței televizate este un subiect controversat, corpul de date obținute este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
crească și În zonele rurale o dată cu introducerea televiziunii. Alte remarce au fost că albii au fost primii care au avut acces la televiziune, În comparație cu cei de culoare. Media și comportamentul agresiv În literatura de specialitate, definițiile date agresiunii au stârnit controverse deoarece nu făceau distincție ,,Între leziunile accidentale” și alte tipuri de agresiune. ,,Un automobil aflat În mișcare poate cauza răni fizice serioase, dar foarte multe dintre aceste acte nu sunt considerate ca fiind acte de agresiune.” (Patrick și Zempolich, 2003
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pasul, chiar acolo unde ele nu există, generalizează răul, tind să răspundă agresiv la interacțiuni neutre. Dar, dacă privitul la televizor crește frica, el poate și reduce nivelul de violență prin izolare. Concluzii și remarce finale Date fiind inconsistențele și controversele privind efectele expunerii la violență prin media asupra comportamentului agresiv, este dificil a se trage concluzii ferme. Unii autori pledează pentru o viziune relaxată asupra rolului media din perspectiva violenței, arătând că media reprezintă o realitate răspândită, iar inconsistențele privind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
regional, cât și la nivel național și internațional, menționându-se În acest sens agronomia, economia rurală, dar și sociologia rurală și psihologia socială, astăzi apărând În dezvoltarea rurală noi forme de resurse științifice precum științele cognitive sau managementul mediului Înconjurător; controversele legate de dezvoltarea rurală și agricolă: cunoștințele științifice pe care se bazează strategiile de dezvoltare sunt dezbătute la nivel public alături de consecințele acestor strategii. Criza agricolă și de nutriție, efectele ecologice ale modelului intensiv și al inovațiilor genetice, dinamica lentă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
public alături de consecințele acestor strategii. Criza agricolă și de nutriție, efectele ecologice ale modelului intensiv și al inovațiilor genetice, dinamica lentă a dezvoltării rurale atrag numeroase critici atât din partea societății civile, cât și din partea oamenilor de știință. Soluțiile la aceste controverse necesită, la rândul lor, susținerea teoretică a altor discipline și, implicit, noi modalități de organizare a informațiilor. Lucrările propuse spre dezbatere În cadrul Atelierului 12 au fost semnate de: Carlos Franco Caceres, Jose Berdugo Rejon (Mexic) - Globalization, Free Trade and Technology
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
neavizatului. Nestiind uzanțele, observatorul se expune, devine element străin. El nu poate Înțelege, de pildă, de ce vânătorii - actori Într-un spectacol la care participă gonaci, câini, public - Își maschează emoțiile, motivațiile, trăirile. Vânătoarea cu gonaci este un subiect care trezește controverse și emoții, nu numai În Franța, ci și În Anglia. Au loc, În ultimul timp, numeroase dezbateri publice, interpelări parlamentare, Încercări de a pune În afara legii acest vechi obicei. Ce anume trezește aceste patimi? Această practică cinegetică are o puternică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Lucian Atitudini ale femeilor față de imbătrânire. Diferențe generaționale, stereotipii de vârstă și considerații metodologice 4 80-98 Iordache, Marcel Consumatorul și reclama. Teorii și modele comportamentale 4 118-131 Kivu, Mircea Sondajele de opinie publică În România, azi 3 7-21 Larionescu, Maria Controverse teoretice asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere În sociologia românească 3 129-144 Lăzăroiu, Sebastian Sondajele de opinie publică În România, azi 3 7-25 Mărginean, Ioan, Precupețu, Iuliana, Precupețu, Marius Surse ale suportului politic pentru democrația din țările postcomuniste 1 41-59
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
extras produsul de concepție razele X”, al căror părinte se considera el însuși. În cele din urmă, Comitetul Nobel i-a decernat și lui Lenard premiul Nobel pentru fizică în anul 1905, („Pentru munca să asupra razelor catodice”) punând capăt controverselor pe această temă. După câteva luni de la descoperirea razelor X fizicianul român Dragomir Hurmuzescu (1864-1954), care lucra atunci la Paris în laboratorul de cercetări fizice de la Sorbona, descoperă un nou izolant, numit dielectrină, construiește un electroscop foarte sensibil cu care
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]