10,796 matches
-
căutat albanezii sălașul. Pe vremea aceea, Yakul își zicea Petcu, nume ce băgase țara-n sperieți, și se zvonise că trăiește cu o femeie de la munte pe nume Stanca, dar care era de fapt... Aici tot tramvaiul a strigat în cor Hââcaaa! și, mulțumit, Nea Nebunelea a mai tras un gât de bere. Când s-a urcat nenorocitul de controlor, Nea Nebune lea tocmai isprăvea de zis la microfon cum murise Hâca, cum i-au trimis albanezii în piept niște plumbi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
în fața Altarului cu Lumina, chemând credincioșii: "Veniți de luați Lumină". Își aprinseră lumânările, ieșiră în curtea bisericii, se citi Evanghelia și, când clopotele începură a bate, părintele strigă cu glas puternic "Hristos a înviat" de trei ori, toți răspunseră în cor "Adevărat a înviat". La început, cântarea credincioșilor a fost ca un murmur, apoi glasurile s-au unit într-o singură voce puternică de bărbați, femei și copii, ce suna ca un strigăt înălțat către cer. Camelia și copiii au rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ridica o biserică de zid. Face primele demersuri în acest scop. Construiește clopotnița. Preotul Gheorghe Astanei, (1966-1971). Ridică biserica cu zid de piatră și cărămidă și reușește să o picteze. Preotul Ioan Baciu, (1972-1978). Construiește casa parohială și pune bazele Corului bisericesc de femei. Preotul Gheorghe Maxim slujește între 1978 și 2001, cu multă pasiune și dăruire, cu har și înțelegere. Construiește dependințe ale casei parohiale. Preotul Ion Sorin Luca ( 2001 și în prezent) - născut pe 20 octombrie 1978, din părinții
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
multe elemente comune celor românești fiind alcătuite în principal din altar, naos și pronaos. În pridvor, unde se află și icoane, participă la slujbă cei care nu au dreptul de a intra în biserică. Între altar și iconostas se găsește corul bisericii format din cei care știu să cânte și să citească în slavonă. Dincolo de iconostasul ce determină corul bisericii, se găsesc două spații separate la fel printr-un iconostas, cel al bărbaților și cel al femeilor. Biserica are, în principal
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
află și icoane, participă la slujbă cei care nu au dreptul de a intra în biserică. Între altar și iconostas se găsește corul bisericii format din cei care știu să cânte și să citească în slavonă. Dincolo de iconostasul ce determină corul bisericii, se găsesc două spații separate la fel printr-un iconostas, cel al bărbaților și cel al femeilor. Biserica are, în principal, douătrei intrări: una principală și una-două laterale, pentru accesul bărbaților. Obiceiurile lipovenilor au o notă specifică făcând ca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
să inaugureze Casa de Sfat și Citit (1926), iar în 1932 au sprijinit ridicarea Căminului Cultural „Cultul Eroilor” din Lespezi, o clădire care se păstrează și astăzi, prima de acest fel din județul Baia. Învățătorul Dumitru Cojocaru a format un cor mixt, pe patru voci, cu peste 80 de membri. În 1938, la Arenele Romane, corul ocupa locul al IV-lea pe țară , după „Ciprian Porumbescu” - Suceava, Călinești Muscel și Săliște - Sibiu. Tradiția acestui cor a fost preluată de profesorul Ioan
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Cultural „Cultul Eroilor” din Lespezi, o clădire care se păstrează și astăzi, prima de acest fel din județul Baia. Învățătorul Dumitru Cojocaru a format un cor mixt, pe patru voci, cu peste 80 de membri. În 1938, la Arenele Romane, corul ocupa locul al IV-lea pe țară , după „Ciprian Porumbescu” - Suceava, Călinești Muscel și Săliște - Sibiu. Tradiția acestui cor a fost preluată de profesorul Ioan Gordin, care a dus mai departe renumele acestuia și al comunei. Cu un talent nativ
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Învățătorul Dumitru Cojocaru a format un cor mixt, pe patru voci, cu peste 80 de membri. În 1938, la Arenele Romane, corul ocupa locul al IV-lea pe țară , după „Ciprian Porumbescu” - Suceava, Călinești Muscel și Săliște - Sibiu. Tradiția acestui cor a fost preluată de profesorul Ioan Gordin, care a dus mai departe renumele acestuia și al comunei. Cu un talent nativ deosebit, descifra cu ușurință partiturile, fără să aibă studii de specialitate. Avea în repertoriu Urcă trenul la Pașcani, Voința
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
săli de clasă pe timpul directorului Ioan Varzaru. În 1970, se construiește Căminul cultural actual, cu sprijinul primarului de atunci, Gheorghe Toma, hecean de origine. După 1945 au activat doi profesori de specialitate, Petrescu și Ipate, care au pus bazele unui cor puternic, cu care hecenii s-au mândrit mult timp. Pe scena Căminului cultural, în afară de hore, nunți, filme, ședințe și conferințe științifice, au avut loc spectacole muzicale și de teatru. Artiștii amatori din Tătăruși, care erau renumiți în zonă, au jucat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
educatorilor, învățătorilor și profesorilor. Printre cei mai vechi animatori culturali îi amintim pe învățătorii Gheorghe Curcă, I. Luchian și pe profesorul Șeremet, care avea un grup coral de ținută. După război, prin anii '57 - '58, învățătoarea Elena Sava dirija un cor de copii, iar profesorul Octav Greșanu instruia o echipă de dansuri. Unele formații cultural-artistice au reușit să ducă numele școlii mai departe, participând și chiar câștigând întreceri culturale pe plan județean și național. Montajul literar-muzical File de istorie a fost
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
generații de elevi care își vor aminti cu drag și nostalgie de captivantele ore de limba și literatura română, foști elevi care, pe parcursul anilor au devenit cadre didactice, medici, ingineri, avocați etc. A coordonat activitatea extrașcolară a elevilor pregătind un cor, un grup vocal și o echipă de dansuri populare cu elevii, cu care a obținut mai multe premii. Mulți ani a îndeplinit și funcția de bibliotecară a școlii Heci. Pentru activitățile amintite și pentru multe altele, în 1975 a primit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pildă, o scrisoare trimisă prietenului său Mihail Sadoveanu, la Iași (pe atunci, scriitorul era director al Teatrului Național din fosta capitală a Moldovei) prin care îl roagă să-i trimită un profesor de muzică la Bălți pentru a întemeia un cor. Toate înfăptuirile acestui ierarh cu multe haruri (cum nu se prea știe), dublate, aceste înfăptuiri, de un misionarism ardent (puținele testimonii existente atestă un desăvârșit liturghisitor) în rândul populației românești l-au făcut indezirabil în ochii autorităților de la Kremlin. Un
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
a fost puțin mediatizat în țară până la câștigarea locului pentru a reprezenta România la Eurovision. Născut la Ploiești, într-o familie de muzicieni, Cezar Ouatu a frecventat cursurile Liceului de Muzică și Arte din municipiu. După studii de pian și cor a început, în 1998, să studieze canto și muzica baroca, descoperindu-și vocea de contratenor. În 2001 a fost admis la Conservatoriul "Giuseppe Verdi" din Milano, la clasa celebrei profesoare Margaret Hayward, si a absolvit în 2004 cu calificativul maxim
Cine este Cezar Ouatu, finalistul României de la Eurovision by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72290_a_73615]
-
de excelență). Citește și: Angela Gheorghiu și Cezar Ouatu, noul cuplu din showbiz-ul românesc Contratenorul Cezar Ouatu este invitat în permanență să susțină recitaluri în Italia și în întreaga lume, fiind colaborator al ansamblurilor Cappella Musicale din Lodi și Corul Claudio Monteverdi din Cremă. Datorită acestor solicitări are un repertoriu în care se regăsesc creații importante ale genului: "Dixit Dominus" de G.F Händel, "Te Deum" de H. Purcell, "Nisi Dominus" și "Stabat Mater" de A. Vivaldi, "Requiem" de F.
Cine este Cezar Ouatu, finalistul României de la Eurovision by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72290_a_73615]
-
Prospero. Și șoaptele lui. N-a fost nimic convențional. Nimic. I-am privit pe Dan Grigore, Valentin Gheorghiu, Sorin Dumitrescu, Alexandru Tomescu, Mircea Albulescu, Steluța Radu, Dan Puric, Elena Zottoviceanu, pe cei ai căror nume nu le cunosc. Am ascultat corul "Madrigal". Ca pe o rugăciune. M-am gîndit la toți cei pe care îi iubesc și îi respect. La cei care mai sînt sau nu pe acest pămînt mișcător. E minunat să zbori, domnule Sava! E minunat...
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
de experiență remarcabilă în zona muzicii italiene de operă. Eficient, bun cunoscător al rigorilor stilistice ale partiturii, s-a dovedit a fi dirijorul german Gerd Schaller, un artist entuziast, spirit stimulator al demersului membrilor Orchestrei Naționale Radio, de asemenea al Corului academic al instituției, ansamblu condus de maestrul Dan Mihai Goia. Le-au fost alături ceilalți artiști invitați, tenorul Kairschan Scholdybayev, basul Pompei Hărășteanu; Simonida Luțescu, Maria Jinga, Emanuel Ion, Teodor Ilincăi au constituit aparițiile episodice ale operei. Deși, trebuie menționat
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
și el pe cale de a fi îngrădit. În pofida încercărilor de discreditare, în pofida capacnelor care i s-au întins în mod grosolan, în pofida manevrelor de culise ale unor geambași ai pieței subterane de artă și în pofida injuriilor incalificabile pe care un cor de agramați din București sau din provincie, dar din aceeași mahala morală, i le-au adresat sistematic, el a reușit să-și păstreze încrederea în vigoarea creației, în vitalitatea artei și în șansele culturii de a trece teafără atît peste
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
aici să le depășească. A cântat cel mai bine îndelungul monolog din actul trei. Excelente celelalte personaje principale: Gerd Grochowsky - Kurwenal, Matti Salminen - regele Marke (interpreta același rol, în 1981, alături de Barenboim la Bayreuth). Dar și Marinarul , păstorul, cornul englez, corul Scalei. Aceste transmisiuni radiofonice sunt ocrotite de o gazdă în studioul din București. Acum Luminița Arvunescu, realizatoara permanentă a rubricii Seara de Operă. Prima ei observație, cu totul remarcabilă, referitoare la această versiune care i-a entuziasmat pe italieni a
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
de stiluri și estetici, mai ales că interpreții actuali tind, ca de altfel peste tot în lumea de azi, spre o maximă specializare. Dar când îți permiți să inviți Orchestra de cameră "Milano Classica", ansamblul "Fiati Musica Aperta", soliștii și corul "Accademiei Internazionale de Muzică" din Milano, pianiști ca Yuko Ito, Diego Maria Maccagnola, Francesco Pasqualotto Simone Pagani, Danuela Petric, Carlo Balzaretti, flautiști ca Mario Carbotta, chitariști ca Bruno Giuffredi, soprane ca Angela Nisi ori organiști ca Maurizio Manara logodna avangardei
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
numai din pricina mirosului, traversând pe partea cealaltă. Întreb și eu: de ce n-o fi scriind și pe această clădire "Primăria sectorului 2"? La televizor a apărut un nou canal de divertisment. Văd un fost important personaj politic cântând într-un cor improvizat. Un cor de bărbați concurând cu unul de fete. Li se dădea un text și ei trebuiau să identifice melodia. Nu știu de ce, se făceau că se distrează. Erau atât de afoni, încât... Doamne, oare acela să fie politicianul
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
traversând pe partea cealaltă. Întreb și eu: de ce n-o fi scriind și pe această clădire "Primăria sectorului 2"? La televizor a apărut un nou canal de divertisment. Văd un fost important personaj politic cântând într-un cor improvizat. Un cor de bărbați concurând cu unul de fete. Li se dădea un text și ei trebuiau să identifice melodia. Nu știu de ce, se făceau că se distrează. Erau atât de afoni, încât... Doamne, oare acela să fie politicianul care...? Cel care
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
cum ar fi inserarea cuvântului "Bulă" în loc de "vântul" în "Aseară vântul bătea", l-am văzut cum se întristează. Da, el e, totuși. Mi-am amintit de Gelu Naum și pinguinul Apolodor: "- Cum se numea? -Apolodor! - și ce făcea? - Cânta la cor! Deci, nu era nici scamator/ nici acrobat, nici dansator;/ Făcea și el ce-i mai ușor:/ Cânta la cor (era tenor)./ Grăsuț, curat, atrăgător... Iată-l pe Apolodor/ fost, pe vremuri, călător..." Aflu - tot de la televizor - că niște polițiști, mari
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
el e, totuși. Mi-am amintit de Gelu Naum și pinguinul Apolodor: "- Cum se numea? -Apolodor! - și ce făcea? - Cânta la cor! Deci, nu era nici scamator/ nici acrobat, nici dansator;/ Făcea și el ce-i mai ușor:/ Cânta la cor (era tenor)./ Grăsuț, curat, atrăgător... Iată-l pe Apolodor/ fost, pe vremuri, călător..." Aflu - tot de la televizor - că niște polițiști, mari și tari într-o comisie de control a corupției, au fost prinși în flagrant, luând mită. (Fiind șefi, nu
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
tensiunea și eleganța elocvenței baritonului înfrâng orice obstacole, inclusiv pe cele regizorale. La această impresie a contribuit din plin excelenta prestație a ansamblului: orchestra condusă cu mână fermă și tempi repezi bine susținuți de dirijorul Iurie Florea, impresionanta participare a corului (cu o partitură de întindere și substanțialitate) pregătit de admirabilul și neîntrecutul Stelian Olariu. Interpreții care s-au încadrat cât au putut de bine în context au fost, în principal Mariana Colpoș, care a ieșit cu succes din cadrul fach-ului ei
Un trubadur rătăcit by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/9844_a_11169]
-
o aluviune adusă de curent. Iar ochii îmi fugeau întotdeauna la vitralii. Dar aici îmi dau seama că iubesc mai mult vitraliile sparte ale mozaicurilor bizantine. În catedralele gotice vitraliile sunt reci, cu toată luminozitatea lor. Aici, mozaicurile cîntă. Un cor de o armonie desăvîrșită." Și pentru a rămîne tot în Italia, și tot sub imperiul luminii, iată-l pe Sorescu ,,Pe jos, pe drum de țară, spre mormîntul lui Cimabue. Inscripția de care vorbește Vasari e tot acolo, pe piatra
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]