2,716 matches
-
ce-o să faci. Cred că la ora asta dansezi țonțoroiu’! Cred că ești... — Sunt. Să zicem. Suze se oprește brusc din efuziune. — Cum adică să zicem? — Știu că totul s-a aranjat foarte bine. Știu că e extraordinar. Îmi răsucesc cordonul de la capot în jurul degetului. Dar, nu știu... nu mă simt chiar așa nemaipomenit. — Ce vrei să spui? Dă volumul de la televizor mai încet. Bex, ce s-a întâmplat? — Mă simt ca naiba, zic precipitat. E adevărat, am câștigat, dar parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fiecare dată o a doua șansă. — Bex, tu nu ești ca nenorocita aia de Elinor! Tu nu ți-ai abandona niciodată copilul! — Nu spun că sunt ca ea! Zic doar... Nu mai sunt în stare să continuu și îmi las cordonul să se desfășoare încet de pe deget. De fapt, nici eu nu știu exact ce vreau să spun. Și nu cred că Suze mă poate de fapt înțelege cu adevărat. Ea n-a făcut greșeli niciodată. Pentru ea, viața a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
al Rusiei Nicolae, acordarea reciprocă a unor ordine și medalii. Informația am preluat-o tot din telegrama din care am citat: „Astăzi 3/15 Septembrie am fost la Marele Cartier al Imperatorului unde am avut onoarea de a Înmâna Marele Cordon al Stelei României pe care Măria Sa au binevoit al primi, Măria Sa mau decoratu cu Crucea Sfântu Georgie (Sfântul Gheorghe, n.n.) la gâtu și au desemnatu un număr foarte mare de Cruci ale Sfântului Georgie pentru soldații noștri aceasta În vederea izbânzii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
des. Comentează, printre altele, apropos de nașterea fiicei lui, cum bebelușul, odată născut, trebuie menținut atașat de mamă pentru măcar trei minute, deoarece atunci are loc schimbul de informație între organismul mamei și al noului născut. În maternitățile din vest cordonul ombilical este tăiat aproape instantaneu, ceea ce duce la o întrerupere o fluxului de energie și informație. Paradoxal, Udita a fost și el la conferința șamanică din Iquitos, dar nu ne amintim să ne fi văzut unul pe celălalt. Printre altele
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Central al unui partid total aservit Komintern-ului (și a cărui rezoluție finală stabilea drept principal obiectiv al P.C.d.R. dezinembrarea statului unitar român) poate fi considerată piatră de temelie în rescrierea biografiei lui Ion Iliescu. Rescriere care să ascundă opiniei publice cordonul ombilical, firul roșu secret, care a legat familia lui Ion Iliescu, încă din anii '30, de Moscova, de structurile secrete sovietice și de interesele geopolitice ale U.R.S.S. în spațiul sud-est european. Din acest punct de vedere să-i dăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
schimburi de focuri - la posibile atacuri aeriene și cu rachete în porturile românești ale Mării Negre și de pe Dunăre. lata un motiv, foarte plauzibil, ca Moscova să stăruie, în '94-'95, asupra instalării unui telefon roșu, direct, între Kremlin și Cotroceni. Cordonul ombilical care a legat dintotdeauna, ca un fir roșu, pe Ion Iliescu și familia sa de Moscova, explică nu numai de ce axa secretă Rusia-Romania a continuat să funcționeze și după '89, sub regimul lul Iliescu, dar - mai ales - lasă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
timpul necesar pentru a mă da "mare" în familie și în urbe, printre prieteni și colegi, mai ales în fața celora care mă gratulaseră cu metamorfoza mea dintre dus și întors. Am plecat spre capitală fiind convins că mi-am tăiat cordonul ombilical, că am făcut bine ce am făcut. Mă preocupa doar gândul ca ministeriabilul director nu-mi spusese nimic la telefon de reglementarea problemelor cu spațiul de locuit și transferul soției, zicându-mi că acestea nu pot fi rezolvate la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
efeminate. Vestimentația obișnuită a studentului mediu de la Cambridge, fie el atlet sau poet de stânga, era rezistentă și mohorâtă: pantofii aveau tălpi groase de cauciuc, pantalonii de flanel erau gri-Închis, iar puloverul cu nasturi numit „jumper“, purtat pe sub sacoul cu cordon, avea conservatoarea culoare maro. Cei care ar fi putut fi denumiți probabil lotul homosexualilor purtau vechii pantofi escarpin, pantaloni de flanel gri-foarte deschis, un „jumper“ galben strălucitor și haina de la un costum bun. Pe vremea aceea preocuparea mea tinerească pentru
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
se desfășoară un larg dispozitiv de siguranță și protecție. Ei bine! Prin natura profesiei mele artistice, desfășurată timp îndelungat, am avut obligații profesionale cu implicații în împrejurări oficiale. De fiecare dată însă, stresurile prin care treceam erau un calvar, străbătând cordoanele de ordine și când după numeroase parlamentări eram lăsat să ajung (în timp util) la sarcinile artistice obligatorii (de multe ori cu mari emoții că voi întârzia și va trebui să suport consecințe apăsătoare). De data aceasta însă, m-am
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
la sarcinile artistice obligatorii (de multe ori cu mari emoții că voi întârzia și va trebui să suport consecințe apăsătoare). De data aceasta însă, m-am decis să văd spectacolul de teatru într-o seară de protocol, trecând prin numeroase cordoane de ordine, declinându-mi doar calitatea artistică, fără să prezint vreo invitație oficială. Modul civilizat în care mi s-au adresat însă, de data aceasta, cei însărcinați cu răspunderi de siguranță, m-a determinat să calific tonul civilizat și lipsit
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
s-au adresat însă, de data aceasta, cei însărcinați cu răspunderi de siguranță, m-a determinat să calific tonul civilizat și lipsit de zel ca o dovadă a revenirii la normalitate. Și nu a lipsit nici exigența, deoarece, la ultimul cordon (cum era și normal), am fost supus în mod civilizat controlului aparatelor de dectectare. Mă bucur că își face loc tot mai frecvent și un astfel de comportament civilizat! Cu una, cu alta, atât participarea domnului Președinte la spectacolul menționat
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
cu birouri ori prea mici ori prea mari, întunecoase, cu mobilier vechi și nefuncțional. Dar ce contau toate acestea! Am iubit și iubesc Iașul, de care mă simt legat și acum cu o multitudine de fire și amintiri, precum un "cordon ombilical", dar Bucureștiul acelor ani oferea mirajul a 20 de săli de teatru, operă, operetă, de concerte, a numeroase săli de expoziții și de cinema... Nu venise încă izolarea proletcultistă, așa că beneficiam din plin de prezența culturii occidentale, de turnee
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
accesul acolo. L-am pus în același pat; nu știam ce să-i spun; era foarte schimbat, sărmanul de el, foarte palid; era și tuns "zero" și în locul piciorului rămăsese un crac gol de izmană de spital, înfășurată cu un cordon de halat. Nu găseam nici cuvântul potrivit, nici tăcerea potrivită... Burcea mi-a strâns mâna: "Scăpai cu bine". Pe urmă ne-am deprins cu situația. Mi-a dictat cărți poștale: "Mi-au tăiat piciorul drept, dar o să merg cu cârjă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de la Cluj, ca președinte al Centrului studențesc Petru-Maior. Din banca în care stăteam, prin fumul și aburul din sală, cei de pe estradă apăreau într-o aureolă jumătate reală, jumătate zămislită de admirația [38] noastră. Nu-mi mai aduc aminte câte cordoane de jandarmi am rupt până la Ministerul Lucrărilor Publice, unde am fost opriți definitiv de numărul tot mai mare al paturilor de pușcă, ce se îndreptau împotriva piepturilor noastre tinerești. Știu însă că atunci am avut întâia tresărire de antimilitarism, accentuat
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
care a făcut loc acestei convingeri nu s-a datorat faptului că jandarmii, executând cu mai mult sau mai puțină convingere ordinele primite, loveau uneori cu destulă putere, ci pentru că, în Piața „Mihail Kogălniceanu”, în timp ce luptam să rupem un nou cordon (și cuvântul „luptam” nu e dintre cele mai potrivite, căci neavând nici măcar bețe, necum arme, ne mulțumeam să împingem voinicește: câteva mii de oameni masați într-o stradă, sfârșesc în chip firesc prin a rupe zăgazul câtorva sute de jandarmi
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
sfârșesc în chip firesc prin a rupe zăgazul câtorva sute de jandarmi, dacă aceștia nu trag și nu pun baionetele la armă), un tânăr locotenent ferchezuit și împopoțonat cu toate fireturile care caracterizează uniformele de operetă ale jandarmeriei române, din spatele cordonului, deci la adăpost de orice primejdie, se repezea mereu cu pumnul în fața câte unui student, umplându-l de sânge. Nu cunosc ofițerii altor armate, așa că nu știu dacă este vorba de o caracteristică generală, sau de una specifică ofițerimii române
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
legionari, amintea de „Căpitanul vostru de ieri...”, în nădejdea că va fi proclamat... Căpitanul nostru de azi. Firește că ne-am ferit ca de foc să facem asemenea năzbâtie, ceea ce l-a mâhnit profund. La sfârșitul defilării, mulțimea a rupt cordoanele și l-a ridicat pe sus, ovaționând îndelung. Când s-a putut circula, am pornit spre Președinție, unde am aflat că generalul Antonescu ne invită la un ceai la... Predeal. Ne-am dus cu câteva mașini, rămânând câteva ceasuri în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Noiembrie, aniversarea asasinării lui, lucrările de dezgropare fiind începute cu câteva zile mai înainte. În dimineața zilei de 27 Noiembrie, ducându-mă cu mașina la Fortul Jilava pentru a săpa împreună cu ceilalți camarazi, la deshumare, am fost surprins de [223] cordoanele de jandarmi și de legionari care cereau la tot pasul legitimațiile, în pădurea Jilava. Abia spre amiază, după ce lucrasem mai bine de două ceasuri și începuseră să apară hainele celor 14 azvârliți la rând în groapa comună, am aflat de la
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Palat de Antonescu) să vină în București și să ceară printr-un manifest sau printr-o cuvântare la Radio, încetarea luptelor. Pornit spre București cu regina mamă în dimineața de 23 Ianuarie, Regele a fost oprit la Câmpina de un cordon de jandarmi, ofițerul raportându-i că are ordin să nu-l lase pe Rege să treacă spre București, deoarece drumul nu este sigur și... viața suveranului ar fi în primejdie. Rioșianu prinsese de veste și luase măsurile de rigoare, iar
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
i-a și mulțumit pentru ce a ajuns acum. Scurt și cuprinzător cum avea obiceiul, profesorul Andreescu i-a răspuns: - Apăi, măi tată, am vrut să mâncați și voi o bucată de cozonac. Intra în clasă într-un halat cu cordon care-i da o înfățișare cilindrică de butelie sub care se mișca, grăbită, o pereche de piciorușe. Cu o mustață lăsată pe oală, profesorul privea încruntat pe sub sprâncenele zburlite, 172 ținându-și mâinile la spate și răspunzând monosilabic la saluturi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în gradul de Mare Cruce și în cel de ofițer, cu ordinul Steaua României, în grad de comandor și cu medalia Răsplata muncii pentru biserică, clasa I și cu Crucea Meritul sanitar clasa I, iar în plan internațional - cu Marele Cordon al ordinului Sfântul Mormânt și cu Crucea de mare ofițer al ordinului Polonia Restituta, medalia de onoare clasa I a Crucii Roșii germane, a fost ales profesor onorar al Facultății de Teologie, membru în consiliul comunal al municipiului Cernăuți, cetățean
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
zece ani de domnie liniștită și fără probleme. În toamna lui 1914 am primit de la suveran o altă confidență intimă emoționantă, care explica anumite aspecte exterioare ale caracterului său. Era, ca și mine, în marea ținută, înzorzonat cu decorații și cordoane o întreagă ținută de gală de care avea oroare, dar era impusă de audiența pentru prezentarea scrisorilor de acreditare după moartea regelui Carol I. Dorind să-mi citească o scrisoare pe care o primise de la regina Elisabeta, văduva acestuia, și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
altețelor și personalităților venite spre a-l conduce pe Suveran la locul de veci, într-o vreme deosebit de tulburată în Europa de organizațiile secrete și tot felul de teroriști. În mijlocul unui asemenea furnicar deja enervat și zgomotos și în spatele unui cordon de trupe, corpul diplomatic a fost invitat să întîmpine trenul regal în gara Termini, la primele ore ale dimineții. În mijlocul fațadei îndoliate, un baldachin dublat cu hermină, în vîrf avînd coroana regală, marca intrarea în holul stației. Sub bolta de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a rupt cortegiul în dreptul Palatului Băncii Naționale. Să fi fost petarde aruncate de indivizi dornici să umble prin buzunare profitînd de dezordine? sau, mai simplu, s-a prăbușit o scară peste mulțime? Într-o clipă, urlînd, gloata înnebunită a rupt cordoanele de ordine, iar învălmășeala a fărîmițat cortegiul. Reacțiile au fost de un eroism comic. Scoțîndu-și sabia curbă, Nikita al Muntenegrului își adăpostea ginerele firav de un posibil atentat, împingîndu-l sub proțapul de la afetul de tun pe care era pus sicriul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pe prințul moștenitor al Greciei, după ce s-a restabilit cît de cît ordinea... Restabilită, însă nu prea bine, căci abia format, cortegiul a trebuit să suporte un nou asalt lîngă Palatul Colonna, în urma unei noi panici, agravată de soldații din cordonul de ordine care fugeau încotro vedeau cu ochii. Numai grație spectatorilor din balcoane și de la ferestre, care agitau batiste, strigînd către public cuvinte liniștitoare, și-a putut convoiul continua drumul la Panteon. Sosirea la biserică s-a resimțit de aceste
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]