4,463 matches
-
starea sistemului coronarian (care poate prezenta leziuni stenotice asociate), aprecierea vaselor mari supraaortice (fig. 14.5), precum și valoarea terapeutică în unele situații, ca fenestrația sau plasarea de stenturi, o mențin în arsenalul valoros al diagnosticului și terapiei. Actualmente, starea sistemului coronarian poate fi apreciată non-invaziv prin CT multi-slice 64, cu substanță de contrast care poate evidenția stenoze sau obstrucții pe arterele coronare, evitând coronarografia dificil de efectuat la o anatomie distorsionată a rădăcinii aortice cu perete aortic modificat de procesul de
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
iliace [Vincenti et al., 1980], cât și al investigațiilor coronarografice [Vincenti et al., 1980; Rostand et al., 1984]. Acest concept a supraviețuit prin prisma prevalenței deosebit de ridicate a manifestărilor subtile (grosimea intimă-medie la nivelul arterei carotidiene), subclinice (plăci carotidiene, leziuni coronariene) sau clinic evidente ale bolii ateromatoase în insuficiența renală [Huysmans et al., 1998]. Conceptul de ateroscleroză (ATS) accelerată este însă ambiguu, fiind folosit imprecis pentru a justifica prevalența ridicată a leziunilor aterosclerotice și a patologiei cardiovasculare imputabile aterosclerozei la pacientul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
necesar creșterea cantitativă a acestora). în al doilea rând, doar o parte dintre decesele din cauză cardiacă la pacientul renal pot fi atribuite aterosclerozei. Decesele prin aritmii, moarte subită, edem pulmonar acut sau insuficiență cardiacă pot avea drept cauză ischemia coronariană, însă alte cauze (de exemplu, hiperkalemia, în cazul aritmiilor și al morții subite) pot fi la fel de importante [Goldsmith [i Covic, 2001]. în al treilea rând, în cazul aterosclerozei accelerate, este de așteptat ca pacienții pediatrici sau tineri care suferă de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
este înmagazinată și împinsă distal în cursul diastolei prin reculul arterelor mari destinse care au acumulat energie în cursul sistolei. în arterele rigide, acest proces este alterat, rezultând creșterea postsarcinii și, în cele din urmă, hipertrofie ventriculară stângă, reducerea perfuziei coronariene și reducerea perfuziei tisulare periferice. Remodelarea arterială și disfuncția endotelială Prezența disfuncției endoteliale generalizate în uremia cronică contribuie de asemenea esențial la alterările funcționale arteriale constatate la acești pacienți. Așa cum au arătat studiile experimentale ale lui LØvy et al. [1990
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
o relație puternică între acestea, independentă de vârstă, durata dializei, doza de săruri calcice prescrise ca fixatori de fosfor sau de statusul microinflamator (evidențiat prin determinarea proteinei C reactive în ser). Rigiditatea arterială a crescut proporțional cu scorul de calcificare coronariană determinat prin EBCT. Aceste rezultate pot avea o semnificație deosebită, atâta timp cât calcificările arteriale reprezintă unul dintre puținii factori care pot fi adresați profilactic la pacienții renali (vezi subcapitolul III.4). Consecințe ale rigidității arteriale la pacienții cu uremie cronică Consecințele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
Studiile necroptice în populația generală au evidențiat că plăcile arteriale și leziunile calcifice ale arterelor sunt relativ frecvente la subiecții cu vârsta peste 30 de ani. Totuși, doar 10% dintre femeile și 25% dintre bărbații din populația non-uremică prezintă calcificări coronariene la vârste cuprinse între 40 și 49 de ani [Agatston et al., 1990], spre deosebire de pacienții dializați, unde prevalența acestor calcificări este mult mai ridicată (aproximativ 88%), chiar și la o vârstă mult mai redusă (între 20 și 30 de ani
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
de deces crește cu 11%. Cauzele specifice de deces la aceiași pacienți au fost analizate ulterior de Levin și col. [1998]: subiecții cu P > 6,5 mg/dl prezintă un risc de deces mai mare cu 52% prin boală ischemică coronariană, cu 34% prin alte boli cardiace și cu 26% de moarte subită. Date similare au fost obținute într-o investigație recentă [Ganesh et al., 2001] pe un număr impresionant de pacienți dializați (12.833). La cei cu hiperfosfatemie, riscul relativ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
boli cardiace și cu 26% de moarte subită. Date similare au fost obținute într-o investigație recentă [Ganesh et al., 2001] pe un număr impresionant de pacienți dializați (12.833). La cei cu hiperfosfatemie, riscul relativ de deces de natură coronariană a fost de 41%, de moarte subită 20%, din cauze infecțioase 20%, din cauze necunoscute 25%. La pacientul uremic, un nivel seric al fosforului mai mare de 6,5 mg/dl este asociat cu o mortalitate coronariană crescută cu 52
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
deces de natură coronariană a fost de 41%, de moarte subită 20%, din cauze infecțioase 20%, din cauze necunoscute 25%. La pacientul uremic, un nivel seric al fosforului mai mare de 6,5 mg/dl este asociat cu o mortalitate coronariană crescută cu 52%. Determinanții calcificărilor cardiovasculare la pacienții renali Sărurile de calciu. Există date care sugerează o corelație directă între doza de sare de calciu (carbonat sau acetat), utilizată extensiv la pacienții cu insuficiență renală cronică în stadiile predialitice și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
importantă de calciu. Un studiu foarte recent pare să dea totuși dreptate celor care incriminează sărurile de calciu în geneza calcificărilor cardiace. Astfel, pacienții care luau săruri de calciu ca fixatori de fosfor prezentau o extensie mai importantă a calcificărilor coronariene în comparație cu cei în tratament cu fixatori non-calcici (sevelamer hidroclorid vezi și mai jos) [Chertow et al., 2002]. Totuși, aceste date trebuie confirmate și de către alte grupuri, independente, cu atât mai mult cu cât există o uriașă presiune economică din partea producătorului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
nivelurile crescute ale PTH în mortalitatea pacienților cu insuficiență renală cronică terminală [Block, 1998]. În ceea ce privește depunerile calcice în țesuturile moi, în investigația recentă a lui Raggi și col. [2002] nu s-a constatat o corelație directă între prevalența/extensia calcificărilor coronariene și hipersecreția de PTH. La polul opus, este recunoscut faptul că secreția redusă de PTH (supresia exagerată a hiperparatiroidismului) favorizează boala osoasă adinamică, caracterizată prin înglobare redusă a calciului seric în os, ca atare facilitând depunerea acestuia în țesuturile moi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
asociază cu supresia activității paratiroidiene [Chertow et al., 2002], fenomen absent în cazul utilizării chelatorilor non-calcici (sevelamer hidroclorid). Paratiroidectomia. în studiul citat mai sus a lui Goodman et al., 67% dintre pacienții care suferiseră paratiroidectomie (pentru hiperparatiroidism sever) prezentau calcificări coronariene, față de numai 27% dintre cei fără paratiroidectomie (p = 0,05). Totuși, cum era de așteptat, subiecții paratiroidectomizați erau mai în vârstă și cu o vechime semnificativ mai mare în dializă, ceea ce obligă la interpretarea cu precauție a acestor date. Merită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
et al., 1999]. într-o recentă investigație prin tomografie computerizată (multirow spiral CT comparabilă sau superioară CT cu emisie de electroni, vezi mai jos) efectuată cross-sectional la pacienți peritoneali, Stompór și col. [2003] au evidențiat corelația dintre scorul de calcificare coronariană și proteina C reactivă (r = 0,38, p < 0,05), respectiv leptină, o citokină proinflamatoare (r = 0,3, p < 0,05). Pacienții cu scorurile de calcificare cele mai mari (peste 400 de unități Agatston) prezentau niveluri serice semnificativ crescute ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
prezentau niveluri serice semnificativ crescute ale interleukinei 6, factorului bazic de creștere a fibroblaștilor (bFGF) și proteinei C reactive, în comparație cu subiecții având calcificări minime (sub 10 unită]i Agatston) sau absente. Pe de altă parte, pacienții cu istoric de boală coronariană prezentau un scor de calcificare net superior (778,6 versus 3,3 unită]i Agatston) în comparație cu cei fără evidență de cardiopatie ischemică. Aceste rezultate subliniază legătura dintre boala coronariană, calcificările coronariene și starea microinflamatoare. Interesantă în studiul discutat mai sus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
sau absente. Pe de altă parte, pacienții cu istoric de boală coronariană prezentau un scor de calcificare net superior (778,6 versus 3,3 unită]i Agatston) în comparație cu cei fără evidență de cardiopatie ischemică. Aceste rezultate subliniază legătura dintre boala coronariană, calcificările coronariene și starea microinflamatoare. Interesantă în studiul discutat mai sus este și corelația pozitivă dintre gradul/prevalența calcificărilor coronariene și obezitate, un factor de risc cardiovascular cert în populația generală, însă controversat la cea uremică. în fine, anticoagulantele orale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
Pe de altă parte, pacienții cu istoric de boală coronariană prezentau un scor de calcificare net superior (778,6 versus 3,3 unită]i Agatston) în comparație cu cei fără evidență de cardiopatie ischemică. Aceste rezultate subliniază legătura dintre boala coronariană, calcificările coronariene și starea microinflamatoare. Interesantă în studiul discutat mai sus este și corelația pozitivă dintre gradul/prevalența calcificărilor coronariene și obezitate, un factor de risc cardiovascular cert în populația generală, însă controversat la cea uremică. în fine, anticoagulantele orale (warfarina) ar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
6 versus 3,3 unită]i Agatston) în comparație cu cei fără evidență de cardiopatie ischemică. Aceste rezultate subliniază legătura dintre boala coronariană, calcificările coronariene și starea microinflamatoare. Interesantă în studiul discutat mai sus este și corelația pozitivă dintre gradul/prevalența calcificărilor coronariene și obezitate, un factor de risc cardiovascular cert în populația generală, însă controversat la cea uremică. în fine, anticoagulantele orale (warfarina) ar inhiba o proteină matriceală (MGP) vitamin K-dependentă, secretată de către celulele musculare netede și care prezintă un rol de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
MGP) vitamin K-dependentă, secretată de către celulele musculare netede și care prezintă un rol de inhibare a calcificărilor vasculare [Price et al., 2000]. De altfel, anticoagulantele orale au fost incriminate și în geneza calcifilaxiei [Coates et al., 1998]. Evaluarea calcificărilor cardiace/coronariene cu ajutorul tomografiei computerizate cu emisie de electroni Tomografia computerizată cu emisie de electroni (CTEE, electron beam tomography în literatura anglo-saxonă vezi figura 3) s-a impus în ultimii ani ca un instrument util și fidel în cuantificarea leziunilor calcifice coronariene
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
coronariene cu ajutorul tomografiei computerizate cu emisie de electroni Tomografia computerizată cu emisie de electroni (CTEE, electron beam tomography în literatura anglo-saxonă vezi figura 3) s-a impus în ultimii ani ca un instrument util și fidel în cuantificarea leziunilor calcifice coronariene încă dintr-o fază incipientă [Goldsmith et al., 2004; Haydar et al., 2004]. în cazul CTEE, viteza de înregistrare a imaginilor este mult mai mare decât în CT spirală convențională, rezolvând astfel problema spinoasă a rezoluției scăzute a imaginilor date
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
calcifice prin CTEE se corelează foarte bine cu extensia leziunilor aterosclerotice evidențiate necroptic [Sangiorgi et al., 1998], angiografic [Mautner et al., 1994] și cu amploarea leziunilor ischemice determinate prin scintigrafia miocardică de perfuzie [Kajinami et al., 1995]. Extinderea leziunilor calcifice coronariene se corelează bine cu probabilitatea de boală a arterelor coronariene (BAC). Scorurile foarte reduse (sub 10) de calcificare coronariană (determinate prin CTEE) indică o probabilitate extrem de redusă de BAC; scorurile de calcificare între 11 și 100 și între 101 și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
aterosclerotice evidențiate necroptic [Sangiorgi et al., 1998], angiografic [Mautner et al., 1994] și cu amploarea leziunilor ischemice determinate prin scintigrafia miocardică de perfuzie [Kajinami et al., 1995]. Extinderea leziunilor calcifice coronariene se corelează bine cu probabilitatea de boală a arterelor coronariene (BAC). Scorurile foarte reduse (sub 10) de calcificare coronariană (determinate prin CTEE) indică o probabilitate extrem de redusă de BAC; scorurile de calcificare între 11 și 100 și între 101 și 400 sunt compatibile cu leziuni aterosclerotice ușoare, respectiv moderate, iar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
et al., 1994] și cu amploarea leziunilor ischemice determinate prin scintigrafia miocardică de perfuzie [Kajinami et al., 1995]. Extinderea leziunilor calcifice coronariene se corelează bine cu probabilitatea de boală a arterelor coronariene (BAC). Scorurile foarte reduse (sub 10) de calcificare coronariană (determinate prin CTEE) indică o probabilitate extrem de redusă de BAC; scorurile de calcificare între 11 și 100 și între 101 și 400 sunt compatibile cu leziuni aterosclerotice ușoare, respectiv moderate, iar probabilitatea de a dezvolta BAC crește proporțional. în fine
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
extensive și severe la populația non-uremică, chiar dacă acestea nu determină simptomatologie anginoasă [Raggi et al., 2001]. în cel mai larg studiu de morbiditate cardiovasculară în care s-a utilizat CTEE în populația generală [Arad et al., 1996], riscul unui eveniment coronarian major la subiecții prezentând un scor de calcificare mai mare de 160 a fost de 36% pe parcursul celor 19 luni de urmărire clinică. în populația uremică, chiar la vârste tinere, după cum vom vedea mai jos, scoruri de calcificare mai mari
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
notat că nu numai valorile absolute ale calcificărilor cardiace, dar și un scor de calcificare ridicat în raport cu cel așteptat pentru vârsta și sexul pacientului indică un risc important de a suferi un infarct miocardic sau de a deceda din cauză coronariană, în populația generală [Raggi et al., 2000]. Or, calcificările cardiace sunt mult mai prevalente la pacienții uremici în comparație cu cei non-renali de aceeași vârstă. Ca urmare, CTEE se constituie din ce în ce mai mult într-un instrument non-invaziv deosebit de util, superior ca rezoluție tomografiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
uremici în comparație cu cei non-renali de aceeași vârstă. Ca urmare, CTEE se constituie din ce în ce mai mult într-un instrument non-invaziv deosebit de util, superior ca rezoluție tomografiei computerizate spirale convenționale, în screening-ul pacien]ilor non-renali cu risc important de boală obstructivă a arterelor coronariene. Tomografia computerizată cu emisie de electroni a evidențiat la pacienții uremici dializați mai multe particularită]i: a) Prevalența deosebită în comparație cu populația non-uremică a leziunilor calcifice coronariene. Braun și col. [1996] au evaluat valoarea CTEE la 49 de pacienți hemodializați (cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]